ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 25 septembrie 2025

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 244/S/11.11.2022 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. x/2016 s-a dispus:

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea pe o perioadă de 3 ani a exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D., pedeapsă a cărei executare începe conform art. 68 lit. c) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea pedepsei, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

S-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta este în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de pedeapsa rezultantă de 9 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 89/S/23.07.2020 de Judecătoria Brașov definitivă prin decizia penală nr. 76/C/16.12.2020 a Curții de Apel Brașov, MEPI nr. 177/11.11.2013.

În baza art. 43 alin. (1) C. pen. s-a adăugat pedeapsa stabilită prin prezenta de 3 ani și 6 luni închisoare la restul rămas neexecutat de 1444 zile din pedeapsa rezultantă stabilită prin sentința penală nr. 89/S/23.07.2020 de Judecătoria Brașov definitivă prin decizia penală nr. 76/C/16.12.2020 a Curții de Apel Brașov, stabilind o pedeapsă rezultantă în cuantum de 3 ani 6 luni și 1444 zile.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D. pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art. 68 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) și alin. (5) C. pen., s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), n) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D., pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă de 3 ani 6 luni și 1444 zile, durata arestului preventiv din data de 21.04.2016-20.05.2016.

La rămânerea definitivă a prezentei, s-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 38/S/16.02.2021 emis de Tribunalul Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 53/C/23.2021 și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform prezentei, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Prin decizia penală nr. 455/A din data de 19 iulie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 244/S/11.11.2022 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. x/2016.

S-a desființat în parte sentința penală atacată și rejudecând cauza s-a dispus în limitele de mai jos:

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 292 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea pe o perioadă de 3 ani a exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D., pedeapsă a cărei executare începe conform art. 68 lit. c) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea pedepsei, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 41 alin. (1) C. pen. i s-a adăugat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare restul rămas neexecutat de 1186 zile, recalculat prin scăderea din restul rămas neexecutat de 1444 zile la liberarea condiționată din pedeapsa rezultantă stabilită prin sentința penală nr. 89/S/23.07.2020 de Judecătoria Brașov definitivă prin decizia penală nr. 76/C/16.12.2020 a Curții de Apel Brașov a unui număr de 258 zile conform dispozițiilor din decizia penală nr. 451/CO/3.12.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția II penală în dosarul nr. x/2021 pedeapsă rezultantă pe care trebuie să o execute inculpatul A. fiind de 2 (doi) ani și 1186 (o mie o sută și optzeci și șase) zile.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D. pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art. 68 C. pen.

În baza art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), n) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu martorii B., C. și D., pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

A menținut dispozițiile sentinței penale atacate care nu contravin prezentei.

Împotriva deciziei penale nr. 455/A din 19 iulie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, inculpatul A. a declarat recurs în casație.

La data de 20.06.2025 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A..

Inculpatul A. a invocat cazurile de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 2, 3,7,10,14 din C. proc. pen. și a solicitat achitarea în temeiul art. 17 alin. (2) cu referire la:

- art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., întrucât în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale,

- în subsidiar cu referire la art. 16 (1) lit. a) din C. proc. pen. și art. 16 (1) lit. c) din C. proc. pen. cu privire la faptul că nu există probe din care să rezulte că inculpatul A. ar fi săvârșit fapta pentru care a fost condamnat de către instanța de fond sau trimiteți cauza la rejudecare.

În acest sens, a arătat că presupusa faptă era prescrisă și la data condamnării sale în 23.07.2023, raportat la Decizia CCR 50/2025 publicata în Monitorul Oficial în data de 11 aprilie 2025.

În motivarea cererii, a menționat că în situații juridice juridice identice, respectiv a sa și a soției sale, nu se pot aplica soluții juridice diferite, deoarece se încalcă dispozițiile art. 16 din Constituția României privind egalitatea cetățenilor în fața legii, indiferent dacă una s-a judecat mai repede și față de ea a expirat termenul de 30 zile de la data publicării în M.O.partea I 328/11 aprilie 2025 a Deciziei 50/2025, iar altul s-a judecat mai lent și se află în termenul de 30 de zile pt promovarea unui recurs în casație.

Totodată, a prezentat motivele pentru care a considerat că sentinta pe care a atacat-o cu apel ar trebui desființată, făcând o analiză a situației de fapt reținute și a probelor administrate, apoi, prezintă fragmente din motivarea instanței de apel.

Examinând, în raport, cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este inadmisibilă pentru considerentele expuse în continuare:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac ce urmărește verificarea legalității hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de către curtea de apel.

Prin recursul în casație este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept aplicabile. Recursul în casație vizează, așadar, exclusiv legalitatea hotărârilor definitive. Scopul acestei căi extraordinare de atac este respectarea principiului legalității, ceea ce presupune ca întreaga activitate procesuală să se desfășoare, în conformitate, cu dispozițiile legale.

Potrivit art. 440 din C. proc. pen., admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format cu participarea unui judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită.

Înalta Curte constată că este încălcat art. 438 alin. (3) din C. proc. pen. (în cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, partea sau procurorul care a declarat recursul în casație nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat), întrucât inculpatul a mai formulat anterior o cerere de recurs în casație ce a fost respinsă prin încheierea nr. 527/RC din 28.09.2023 pronunțată de Înalta Curte, secția Penală, în dosarul nr. x/2016.

Cererea de recurs în casație îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menționate numele și prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă, precum și semnătura inculpatului care a exercitat calea de atac.

În ceea ce privește cerința prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., inculpatul a indicat în cuprinsul motivelor de recurs în casație temeiul de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 2, 3,7,10,14 din C. proc. pen., menționând, totodată, că a solicitat să se constate că a intervenit prescripția răspunderii penale.

Se constată că pct. 2, 3,10,14 ale art. 438 din C. proc. pen. sunt abrogate, pct. 7 al art. 438 din C. proc. pen. a fost invocat și în cererea de recurs în casație formulată anterior, iar pct. 8 al art. 438 din C. proc. pen. pe care nu l-a menționat, ci doar a precizat că solicită să se constate că a intervenit prescripția răspunderii penale în raport cu decizia CCR nr. 50 din 18 februarie 2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 328 în data de 11 aprilie 2025 nu poate fi valorificat.

În această situație, decizia Curții Constituționale poate fi valorificată în toate cauzele aflate încă în termenul legal pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac.

Or, cererea de recurs în casație nu este formulată în termenul prev. de art. 435 din C. proc. pen., nefiind respectat termenul de 30 de zile, hotărârea fiind comunicată la data de 27 iulie 2023 și recursul în casație este declarat la 12 mai 2025.

De altfel, singura excepție pentru care ar fi putut beneficia de efectele deciziei CCR nr. 50 din 18 februarie 2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 328 în data de 11 aprilie 2025 și să fie valorificat pct. 8 al art. 438 din C. proc. pen., în această cauză, era aceea în care ar fi parcurs următoarele etape:

- să fi invocat pct. 8 al art. 438 din C. proc. pen. și în cererea recurs în casație formulată inițial, însă acest caz nu se regăsește în motivele de drept pe care s-a întemeiat cererea anterioară;

- să fi invocat excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții în cadrul dosarului său soluționat definitiv prin încheierea nr. 527/RC din 28.09.2023 pronunțată de Înalta Curte, secția Penală, în dosarul nr. x/2016;

- să fi formulat o cererea de revizuire, iar, în urma soluționării acesteia să se fi constatat că sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus și să se fi dispus rejudecarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație.

Ca urmare, nefiind îndeplinite aceste condiții, în prezenta cauză nu poate fi valorificat pct. 8 al art. 438 din C. proc. pen.

Față de aceste considerente, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei nr. 455/A din 19 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei nr. 455/A din 19 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2016.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2025.