ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 468/2022

Asupra cauzei de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Inițial;

La data de 12.06.2022 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, sub nr. x/2022, sesizarea cu nr. x/2022 formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 11.01.2022 de autoritățile judiciare din Republica Federală Germania față de numitul A., cetățean afgan, urmărit pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de facilitarea intrării și a șederii ilegale, prevăzute de secțiunile 96, subsecțiunea 1, 97 subsecțiunea 2, din Legea germană privind rezidența, secțiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigrației ilegale pe bază repetitivă și cu intenția de a obține profit în 11 cazuri.

În cuprinsul sesizării s-a arătat că la data de 11.06.2022 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București solicitarea autorităților judiciare din Germania, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 11.01.2022 împotriva numitului A., urmărit pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de facilitarea intrării și a șederii ilegale, prevăzute de secțiunile 96, subsecțiunea 1, 97 subsecțiunea 2, din Legea germană privind rezidența, secțiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigrației ilegale pe bază repetitivă și cu intenția de a obține profit în 11 cazuri.

Prin ordonanța nr. 66/11.06.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a procedat la reținerea persoanei solicitate A., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 11.06.2022, ora 21:10, până la data de 12.06.2022, ora 21:10.

În susținerea sesizării, Parchetul a atașat lucrarea nr. 1548/II-5/2022, care cuprinde: procesul-verbal din 11.06.2022; ordonanța de reținere nr. x/2022 din 11.06.2022; informarea cu privire la drepturile persoanei private de libertate în baza unui mandat european de arestare; formular A - informații suplimentare - art. 26 Decizia SIS II; adresă desemnare avocat oficiu; adresă depistare a numitului A., pe numele căruia autoritățile judiciare germane au emis Alertă Schengen; proces-verbal de predare-primire a persoanei solicitate; proces-verbal de verificare în baza de date ale aplicațiilor Urmăriți și InterditPlus și InterID; copia cazierului judiciar; document privind identitate; adresă Biroul SIRENE; adresă emisă către Ambasada Statului Islamic Afganistan în Polonia; adresă emisă de IGPR- Biroul SIRENE cu privire la emiterea mandatului european de arestare pe numele persoanei solicitate; fișă de cunoaștere individuală.

Prin încheierea de ședință din 12.06.2022 Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în temeiul art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de luare a măsurii arestării provizorii în vederea predării a persoanei solicitate A..

S-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o durată de 15 zile, de la data de 12.06.2022 până la data de 26.06.2022, inclusiv.

S-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 23.06.2022 ora 9:00, sala P91 - Vintilă Dongoroz, în vederea prezentării de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, pentru când se citează persoana solicitată la locul de deținere.

Pentru termenul din 23.06.2022 a fost depus mandatul european de arestare, fiind încuviințată cererea persoanei solicitate de acordare a unui termen în vederea pregătirii apărării și a depunerii de înscrisuri în circumstanțiere.

Prin încheierea de ședință din 23.06.2022 Curtea de Apel București, secția a II-a Penală a dispus în temeiul art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 republicată, arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o durată de 30 zile, de la data de 23.06.2022 până la data de 22.07.2022, inclusiv.

Prin încheierea de ședință din 12.07.2022, Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în baza art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării dispuse față de persoana solicitată A., prin încheierea din data de 23.06.2022 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală.

A menținut măsura preventivă dispusă față de persoana solicitată A.

Prin sentința penală nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art. 109 alin. (1) coroborat cu art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 11.01.2022 de către judecătorul de la Judecătoria Traustein, Germania, pe numele persoanei solicitate A., .

S-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile germane, cu respectarea regulii specialității.

S-a dispus comunicarea autorităților germane a împrejurării că persoana solicitată beneficiază de protecție subsidiară pe teritoriul României, potrivit dispozițiilor Legii nr. 122/2006.

În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus luarea măsurii arestării în vederea predării față de persoana solicitată A., pentru o perioadă de 30 de zile, de la 26.07.2022 la 24.08.2022, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută, arestată provizoriu și arestată în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare în perioada 11.06.2022 - 26.07.2022, inclusiv.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată, în cuantum de 1500 RON, s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limba pashtu, aferent pentru 3 ore de traducere, s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel s-a reținut că mandatul european de arestare preventivă a fost emis de judecătorul de la 11.01.2022 de către judecătorul de la Judecătoria Traustein, Germania, pe numele persoanei solicitate A., urmărit pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de facilitarea intrării și a șederii ilegale, prevăzute de secțiunile 96, subsecțiunea 1, 97 subsecțiunea 2, din Legea germană privind rezidența, secțiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigrației ilegale pe bază repetitivă și cu intenția de a obține profit în 11 cazuri.

Durata maximă a pedepsei sau a măsurii de siguranță privative de libertate care poate fi aplicată pentru infracțiunile săvârșite este de 10 ani închisoare.

Prezentul mandat se referă la un total de 11 infracțiuni.

Intervalul de comitere a faptelor este 11.01.2021 - 12.01.2021; 10.02.2021 - 24.02.2021; 26.02.2021, 13.03.2021, 20.03.2021, 22.03.2021, 28.03.2021, 9.04.2021, 14.04.2021, în localitățile Tittmoning, Teutschenthal, Waldmünchen, Pöcking, Könnern, Dresden, Groß Santersleben, Burgthann, Wendeburg.

Modul de acțiune al grupării infracționale investigate până în prezent, în care învinuitul are un rol central, se bazează în principal pe organizarea de trafic ilegal al unor cetățeni afgani pe așa-numita rută balcanică din România (Timișoara) în Germania. Caz în care învinuitul și ceilalți complici ai săi se folosesc de o particularitate a orașului Timișoara, care este un punct de transbordare pentru firmele de transport cu camioane și unde mai ales șoferii turci de camion fac pauze mai lungi pentru a dormi. De acest moment se folosesc grupările infracționale pentru ca, sub protecția întunericului, să ocupe camioanele cu afgani ce doresc să fie traficați ilegal. Primul contact dintre traficanți și cei dornici de a fi traficați ilegal se produce cu mult înainte, parțial deja din Serbia. Parțial se efectuează și traficări ilegale cu garanție din Afganistan până în țara de destinație Germania, care sunt organizate în mai multe etape. Fiecare etapă în parte este apoi în responsabilitatea traficanților individuali - plățile salariilor pentru traficanți se reglementează în aceste cazuri între grupările infracționale de traficanți.

În detaliu este vorba de următoarele traficări ilegale:

- La data de 12 ianuarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 08:55, cei șase cetățeni afgani B., C., D., E., F., G. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat, în dreptul localității Tittmoning.

- La data de 24 februarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 14:00, cei cinci cetățeni afgani H., I., A. Formulli, J. și K. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat, pe autostrada A38 în dreptul localității Teutschenthal.

- La data de 20 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 15:00 cei cinci cetățeni afgani L., M., N., O. și P. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat din dreptul localității Waldmünchen.

- La data de 22 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 21:20, cei șase cetățeni afgani Q., R., S., L., T. și U. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat de pe autostrada A3 din dreptul localității Pöcking.

- La data de 09 aprilie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 16:30, cei cinci cetățeni afgani V., W., X., L. și A. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat de pe autostrada A14 din dreptul localității Könnern.

- La data de 11 ianuarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 10:00, cei șase cetățeni afgani Y., Z., AA., BB., CC. și DD. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat de pe autostrada A14 din dreptul localității Könnern.

- La data de 10 februarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 17:15, cei șase cetățeni afgani L., EE., FF., GG., HH. și II. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat din dreptul localității Dresden.

- La data de 26 februarie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 10:30, cei doi cetățeni afgani JJ. și KK. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat de pe autostrada A2 din dreptul localității Groß Santersleben.

- La data de 14 aprilie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 18:30, cei șase cetățeni afgani LL., MM., Q., NN., OO. și E. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat din dreptul localității Burgthann.

- La data de 13 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 06:34, cei patru cetățeni afgani DD., T., PP. și QQ. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat de pe autostrada A7 din dreptul localității Wendeburg.

- La data de 28 martie 2021, la un moment necunoscut exact, înainte de ora 11:00, cei cinci cetățeni afgani RR., SS., TT., UU. și VV. au intrat pe la un punct necunoscut de trecere a frontierei, aflându-se pe platforma de depozitare a unui camion, pe teritoriul Germaniei și au fost aici până la controlul lor de la momentul mai sus menționat de pe autostrada A7 din dreptul localității Wendeburg.

În toate cazurile învinuitul a luat acest lucru cert tacit în calcul și le-a dat ajutor cetățenilor afgani la intrarea ilegală și la șederea ilegală a acestora prin aceea că a organizat de fiecare dată transportul lor cu camioanele din Timișoara/România pe teritoriul Germaniei. Pentru aceasta a primit de fiecare dată o recompensă în sumă necunoscută, respectiv în orice caz i-a fost promisă una. Învinuitul a vrut să-și creeze o sursă de venit continuă de o oarecare durată și de un oarecare volum.

Curtea de Apel București a constatat că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz, în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare iar infracțiunile care motivează mandatul european de arestare sunt prevăzute și în dreptul nostru intern, respectiv de dispozițiile art. 263 alin. (1) și (2) C. pen. de altfel, faptele indicate permit predarea persoanei solicitate și fără îndeplinirea condiției dublei incriminări, în sensul art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Față de persoana solicitată A., a fost emis la 15.12.2021 un mandat intern de arestare preventivă de către autoritățile statului solicitant, respectiv de către Judecătoria Traunstein, Germania.

Totodată, mandatul european de arestare a fost emis de către judecătorul competent de la Judecătoria Traunstein, Germania.

Persoana solicitată A., nu și-a manifestat acordul de a fi predat către autoritățile germane.

Referitor la obiecțiile vizând identitatea, Curtea de Apel a constatat că persoana solicitată este cea a cărei predare o solicită autoritățile germane, nefiind fondate criticile.

În esență, persoana solicitată a arătat că numele său nu este A., persoana indicată în cuprinsul mandatului european de arestare, ci A.

Contrar susținerilor persoanei solicitate, Curtea a constatat că în mandatul european de arestare, pe lângă numele A., persoana solicitată este identificată și sub un alt nume (alias), respectiv A..

Instanța de fond a motivat că, din înscrisurile aflate la dosar (permisul de ședere temporară nr. x emis de autoritățile române și valabil până la 23.05.2024, precum și pașaportul nr. x eliberat de IGI România și valabil până la 24.05.2024) rezultă că persoana solicitată are și cealaltă identitate indicată în cuprinsul mandatului european de arestare, respectiv A.. Prin urmare, s-a constatat că A. și A. sunt una și aceeași persoană, obiecțiile acesteia privind identitatea fiind lipsite de bază faptică.

S-a mai arătat că nici în fața procurorului, dar nici în fața instanței (la termenele din 12.06.2022, 23.06.2022 și 12.07.2022), persoana solicitată nu a arătat că nu ar fi persoana căutată de către autoritățile germane, invocând obiecții privind identitatea abia la termenul din data de 26.07.2022, fără a oferi vreo explicație pertinentă sub acest aspect.

Referitor la susținerile, potrivit cu care, persoana solicitată va fi cu siguranță expulzată în Afganistan, instanța de fond le-a apreciat simple afirmații subiective ale persoanei vizate de mandatul european de arestare, fără bază faptică.

Împotriva sentinței penale nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în termen legal, persoană solicitată A. a formulat contestație.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., prin apărător ales, cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (republicată), mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

Având în vedere aceste principii, Legea nr. 302/2004 limitează în procedura de executare de către autoritățile române a unui mandat european de arestare rolul instanței la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea, ridicate de persoana solicitată, și la stabilirea existenței sau inexistenței vreunui motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, neexistând o competență a instanței de a verifica legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene și de a verifica existența faptelor de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată.

Din actele dosarului rezultă că pe numele persoanei solicitate A. a fost emis la 11.01.2022 de către judecătorul de la Judecătoria Traustein, Germania, mandatul european de arestare, acesta fiind urmărit pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de facilitarea intrării și a șederii ilegale, prevăzute de secțiunile 96, subsecțiunea 1, 97 subsecțiunea 2, din Legea germană privind rezidența, secțiunea 53 C. pen. german, faptă pedepsită ca facilitare în grup organizat a imigrației ilegale pe bază repetitivă și cu intenția de a obține profit în 11 cazuri.

În acord cu instanța de fond Înalta Curte constată că, sub aspectul condițiilor de formă, mandatul european de arestare emis la data de la 11.01.2022 pe numele persoanei solicitate A. cuprinde mențiunile obligatorii prev. de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Apărările persoanei solicitate A., potrivit cu care nu se consideră vinovată de săvârșirea faptelor de care este acuzată și că nu ar fi comis faptele de care este acuzat, nu pot face obiectul acestei proceduri. Instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă.

Susținerile apărătorului ales, vizând identitatea persoanei solicitate sunt neîntemeiate.

În acord cu instanța de fond Înalta Curte constată că persoana solicitată este cea a cărei predare o solicită autoritățile germane, în mandatul european de arestare, pe lângă numele A., persoana solicitată este identificată și sub un alt nume (alias), respectiv A.

Din înscrisurile aflate la dosar (permisul de ședere temporară nr. x emis de autoritățile române și valabil până la 23.05.2024, precum și pașaportul nr. x eliberat de IGI România și valabil până la 24.05.2024) rezultă că persoana solicitată are și cealaltă identitate indicată în cuprinsul mandatului european de arestare, respectiv A.. Prin urmare, rezultă că A. și A. sunt una și aceeași persoană.

În contestația formulată, persoana solicitată, prin apărător ales, a susținut că, în cauză ar fi incidente dispozițiile 99 alin. (2) lit. c) din Legea 302/2004, potrivit cu care:

(2) Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:

e) când mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României;

În acord cu instanța de fond Înalta Curte constată că în cauza de față nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz, în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004, iar infracțiunile care motivează mandatul european de arestare ar fi fost săvârșite pe teritoriul Germaniei și nu pe teritoriul Românie, așa cum susține apărarea.

Potrivit art. art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, faptele indicate permit predarea persoanei solicitate și fără îndeplinirea condiției dublei incriminări, în sensul art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004:

(1) Următoarele infracțiuni, indiferent de denumirea pe care o au în legislația statului emitent, dacă sunt sancționate de legea statului emitent cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani, nu vor fi supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări:

Totodată aceste infracțiuni sunt prevăzute în dreptul nostru intern, respectiv de dispozițiile art. 263 alin. (1) și (2) C. pen.- trafic de migrant.

Contrar susținerilor apărării, instanța de fond, la fila x din sentință a făcut o amplă prezentare a situație juridice a persoanei solicitate, arătând că acesteia - prin decizia nr. 19 din data de 15 martie 2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, i-a fost acordată protecție subsidiară.

Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 122/2006, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în țara de origine sau în orice stat în care viața ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.

Prin urmare, temerile persoanei solicitate, potrivit cu care viața sau integritatea fizică ar fi în pericol, dacă se dispune punerea în executare a mandatului european de arestare sunt nefondate.

Obiectul cauzei nu îl constituie expulzarea, extrădarea ori returnarea persoanei solicitate în țara de origine (Afganistan), și nu există riscul ca viața ori libertatea sa să fie pusă în pericol (în sensul unor privări de libertate arbitrare) sau să fie supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante pe teritoriul statului german, care este un stat de drept, semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului, membru al Uniunii Europene.

Totodată Înalta Curte mai constată că prin sentința contestată, instanța de fond, pentru deplina protejare a drepturilor persoanei solicitate, a dispus comunicarea autorităților germane a împrejurării că persoana solicitată A. beneficiază de protecție subsidiară pe teritoriul României, potrivit dispozițiilor Legii nr. 122/2006.

Susținerile apărării, potrivit cu care obligativitatea respectării confidențialității procedurii de soluționare a cererii de azil prevăzută de Legea nr. 122/2006 nu ar fi fost respectată, întrucât a fost contactată Ambasada Afganistanului, iar statul de origine nu trebuie să dețină informații cu privire la locul se regăsește persoana care a solicitat azil într-o altă țară, nu pot fi analizate în cauza de față.

În cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluționare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluții de admitere, prin sentința prin care instanța se pronunță asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziție fiind în concordanță cu natura acestui mijloc specific de cooperare internațională.

Predarea, ca o consecință directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 253 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă paștună se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 120/F din data de 26 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă paștună se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 253 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 august 2022.

Procesat de GGC - LM