ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 392/2022

Deliberând asupra recursurilor formulat de recurentul A. împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 și 13 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 26 aprilie 2022, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, instanță învestită cu soluționarea plângerii formulată de petentul A., înscris în Baroul Berlin conform legitimației x, având sediul cabinetului în Berlin, Germania, cu o infrastructură pentru îndeplinirea prestațiilor ocazionare în România, în biroul situat în jud. Constanța, România, împotriva ordonanței din data de 02.12.2021, menținută de procurorul general prin ordonanța nr. 111/II/2/2021 din 05.02.2022 în dosarul penal nr. x/2020, s-a dispus amânarea cauzei pentru a se pune în discuție excepția necompetenței materiale funcționale a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța în soluționarea prezentei cereri.

Ulterior, prin sentința penală nr. 15/P/JDL din data de 13.05.2022 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 3 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din C. proc. pen. în referire la art. 50 din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței funcționale a completului judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în soluționarea prezentei cauze și s-a declinat competența funcțională în favoarea completului judecătorului de cameră preliminară din cadrul aceleiași instanțe de judecată.

În baza art. 51 din C. proc. pen. și art. 136 alin. (4) din C. proc. civ. în referire la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență funcțională între completurile specializate ale Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală - completul judecătorului de drepturi și libertăți.

Pentru a dispus în acest sens, Curtea de Apel Constanța a reținut, în esență, că, prin plângerea înregistrată în data de 17.01.2022 pe rolul Curții de Apel Constanța - Completul judecătorului de cameră preliminară sub nr. x/2022, petentul A. a criticat pentru nelegalitate și netemeinicie ordonanța nr. 103/P/2020 din 02.12.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și nr. 111/II/2/2021 din 05.01.2022 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, solicitând desființarea acestora și, subsecvent, a mandatului de percheziție domiciliară emis în cauză de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța și a procesului-verbal de percheziție domiciliară din data de 29.11.2021, cu consecința restituirii actelor și lucrărilor cu caracter profesional ridicate cu ocazia acestei percheziții.

În expunerea motivelor plângerii, petentul a criticat, în esență, legalitatea procedurii percheziției desfășurate în cauză în lipsa procurorului, contrar art. 34 din Legea nr. 51/1995 și cu încălcarea art. 6 și art. 8 din C.E.D.O., precum și a jurisprudenței C.J.U.E. și Curții de la Strasbourg în această materie, dar și legalitatea procesului-verbal de percheziție domiciliară întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 161 alin. (2) lit. g) din C. proc. pen.

A criticat și legalitatea mandatului de percheziție domiciliară emis în cauză de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța, deoarece din conținutul acestuia lipsește scopul pentru care a fost eliberat, dar și pentru că a fost întocmit în termeni prea vagi, obiectul mandatului nefiind clar delimitat.

La termenul din data de 09.02.2022, soluționând plângerea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că dosarul de urmărire penală în care au fost efectuate actele de urmărire penală pretins nelegale (dosar nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța) se află "încă în faza de urmărire penală", astfel încât, în baza art. 111 alin. (1) din R.O.I.I.J., aprobat prin H.C.S.M. nr. 1375/2015, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul completului judecătorului de cameră preliminară și înaintarea acesteia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul aceleiași instanțe.

La termenul din 05.05.2022, judecătorul de drepturi și libertăți, din oficiu, a invocat excepția necompetenței funcționale a completului judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța în soluționarea prezentei plângeri având în vedere dispozițiile art. 3 alin. (5) din C. proc. pen.. Soluționând prioritar excepția invocată din oficiu, Curtea - completul judecătorului de drepturi și libertăți a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. "(1) În procesul penal se exercită următoarele funcții judiciare: b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală", iar potrivit dispozițiilor alin. (5), "(5)Asupra actelor și măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuții în acest sens, cu excepția cazurilor prevăzute de lege."

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (6) din C. proc. pen. "(6) Asupra legalității actului de trimitere în judecată și probelor pe care se bazează acesta, precum și asupra legalității soluțiilor de netrimitere în judecată se pronunță judecătorul de cameră preliminară, în condițiile legii."

Analizând normele de competență funcțională mai sus citate în contextul criticilor expuse pe cale prezentei plângeri, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că examinarea legalității actelor (procesuale și procedurale) de urmărire penală, a administrării probelor în faza de urmărire penală, inclusiv a procedeelor probatorii întreprinse în această fază a procesului penal intră în sfera atribuțiilor reglementate judecătorului de cameră preliminară.

Judecătorul de drepturi și libertăți dispune, în cursul urmăririi penale, acte și măsuri de natură a restrânge drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, însă nu pentru orice act/măsură întreprins/ă în faza de urmărire penală este chemat să se pronunțe judecătorul de drepturi și libertăți, ci numai pentru acelea prin care drepturile și libertățile persoanei sunt efectiv restrânse.

Bunăoară, judecătorul de drepturi și libertăți care a încuviințat efectuarea percheziției domiciliare și a emis mandatul prevăzut de art. 158 alin. (6) - (7) din C. proc. pen. - măsuri de natură a restrânge exercițiul dreptului de proprietate și reprezentând intruziuni în viața privată a persoanei - nu se poate pronunța, în exercițiul aceleiași funcții judiciare, asupra legalității măsurilor și activităților procesuale desfășurate în vederea punerii în executare a respectivului mandat de percheziție și aceasta pentru că, în această din urmă situație, judecătorul nu ar dispune noi acte/măsuri restrictive de drepturi, nefiind, deci, chemat să exercite funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală.

Prin urmare, nu orice petiție lato sensu (cerere, plângere, contestație) formulată în cursul urmăririi penale și adresată unei instanțe de judecată este de competența judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul respectivei autorități judiciare pentru simplul motiv că instrucția penală se află în faza de urmărire penală, ci numai acelea prin a căror soluționare se tinde la adoptarea de măsuri restrictive de drepturi și libertăți fundamentale pentru persoana vizată.

Văzând că legalitatea procedurii percheziției este adusă în discuție cu titlu principal pe calea prezentei plângeri, restituirea unor lucruri ridicate cu ocazia percheziției fiind subsecventă constatării nelegalității actului procedural, față de toate cele ce au precedat, în baza art. 3 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din C. proc. pen. în referire la art. 50 din C. proc. pen., a admis excepția necompetenței funcționale a completului judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în soluționarea prezentei cauze și a declinat competența funcțională în favoarea completului judecătorului de cameră preliminară din cadrul aceleiași instanțe de judecată.

Văzând că, din punct de vedere procedural, soluția dispusă de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din 09.02.2022 - scoaterea cauzei de pe rolul completului judecătorului de cameră preliminară și înaintarea completului judecătorului de drepturi și libertăți - reprezintă o declinare de competență funcțională (neexprimată in terminis), în baza art. 51 din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență funcțională între completurile specializate ale Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și, deoarece normele de procedură penală nu cuprind dispoziții particulare referitoare la acest tip de incident, în baza art. 136 alin. (4) din C. proc. civ. în referire la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală - completul judecătorului de drepturi și libertăți în vederea soluționării acestuia.

Împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 și 13 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, recurentul A. a formulat recurs.

La termenul de judecată din data de 21 iunie 2022, recurentul A., fiind prezent personal în fața Înaltei Curți, a învederat instanței că își retrage recursurile formulate în cauză.

Examinând cererea de retragere a recursurilor formulate de petentul A., Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voință a recurentului, pentru următoarele considerente:

Retragerea unei căi de atac, în cauză, a recursurilor împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 și 13 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, este un act de dispoziție, care odată exercitată, duce la pierderea unui drept.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, recursul reprezintă o cale de atac concepută distinct de legiuitor numai în privința hotărârilor judecătorești prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale.

În materia căilor de atac reglementate de actualul C. proc. pen., respectiv în cazul apelului, legiuitorul a prevăzut posibilitatea retragerii căii de atac.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 415 alin. (1) din C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.

În speță, recurentul petent A. și-a manifestat expres voința de a-și retrage calea de atac, cu ocazia dezbaterilor în fața Înaltei Curți.

Pe cale de consecință, având în vedere, pe de o parte, declarația recurentului petent A. în sensul retragerii căii de atac, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilității, astfel încât cel care a exercitat o cale de atac poate să și-o retragă până la închiderea dezbaterilor, Înalta Curte va lua act de retragerea recursurilor formulate de petentul A. împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 și 13 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul petent la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursurilor formulate de petentul A. împotriva încheierilor din datele de 26 aprilie 2022 și 13 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța - secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul petent la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21 iunie 2022.

Procesat de GGC - LM