ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 242/2022

Deliberând asupra recursului declarat de petenta A. pentru B. împotriva dispoziției din decizia penală nr. 64 din data de 08 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2021, referitoare la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 64 din data de 08 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 republicată, formulată de petenta B. prin A.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., s-au respins, ca nefondate, apelurile formulate de persoana condamnată C. și petenta B. prin A. împotriva sentinței penale nr. 116/25.10.2021 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosarul penal nr. x/2021 În baza art. 275 alin. (2) și alin. (4) din C. proc. pen., a fost obligată persoana condamnată C. și petenta B. prin A., fiecare, la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de apel, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată-apelantă,avocat D., în cuantum de 627 RON (conform delegației nr. 2282/19.11.2021-fila x) se va avansa din fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 republicată, formulată de petenta B. prin A., Curtea a constatat că textul a cărui neconstituționalitate a fost invocată este art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și are următorul conținut:

"Acțiunea disciplinară (împotriva unui magistrat, subl. inst.) poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârșită.

În esență, s-a susținut că acest text legal încalcă prevederile art. 1 din Constituția României (care la alin. (3) statuează că "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate"), art. 16 alin. (1) din Constituția României ("Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări"), susținându-se că un magistrat nu trebuie să aibă în vedere doar prescripția de 2 ani, dacă prescripția generală prevăzută de C. civ. este de 3 ani, art. 20 alin. (2) din Constituție ("Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile"), art. 21 alin. (2) din Constituția României ("Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept - accesul la justiție, subl. inst.), precum și art. 13 și 16 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. S-a susținut că nu se poate îngrădi, printr-o lege specială dreptul de a trage la răspundere o persoană care face parte dintr-o anumită clasă socială.

S-a constatat, în primul rând, că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în raport de cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., și anume "când un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză".

În al doilea rând, s-a arătat că textul legal a cărui neconstituționalitate a fost invocată privește termenul de prescripție a exercitării acțiunii disciplinare împotriva unui magistrat, fără a avea vreo legătură cu săvârșirea vreunei infracțiuni de către magistrat, acțiunea disciplinară neavând caracterul unei acțiuni penale. Or, textul art. 453 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., are în vedere exclusiv săvârșirea vreunei infracțiuni de către un membru al completului de judecată sau de către un procuror.

Prin urmare, s-a reținut că rezultă în mod incontestabil faptul că excepția de neconstituționalitate invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei având ca obiect o cerere de revizuire întemeiată pe prevederile art. 453 alin. (1) lit. d) din C. pen., astfel că, în lumina prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 29 alin. (1) din aceeași lege, motiv pentru care s-a dispus respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția invocată.

Suplimentar, Curtea a mai reținut că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă și pe considerentul că motivul de revizuire întemeiat pe prevederile art. 453 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., a fost invocat pentru prima dată în fața instanței de apel, nefăcând obiectul analizei primei instanțe cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, însuși reprezentantul A. menționând expres, cu ocazia dezbaterilor din apel după repunerea pe rol a cauzei, că înțelege să completeze apelul și cu temeiul prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.. Or, s-a constatat că nu este posibilă o modificare în sensul suplimentării cazurilor de revizuire invocate în cererea de revizuire exclusiv în calea de atac a apelului, deoarece aceasta ar însemna ca instanța de control judiciar să se substituie primei instanțe și să examineze pentru prima dată incidența cazului de revizuire, ceea ce contravine în mod flagrant prevederilor art. 459 din C. proc. pen. care stabilește competența primei instanțe de a examina admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, inclusiv prin prisma cazului de revizuire invocat.

Constatând că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei, fiind contrară prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în baza art. 29 alin. (5) din aceeași lege, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 republicată, formulată de petenta B. prin A.

Împotriva dispoziției din decizia penală nr. 64 din data de 08 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2021, referitoare la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, a declarat recurs petenta A. pentru B.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 06 aprilie 2022, sub nr. x/2021/a1, fiind stabilit termen de judecată la data de 12 aprilie 2022.

La termenul de judecată din 12 aprilie 2022, reprezentantul Ministerului Public a invocat tardivitatea declarării recursului, în raport de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte reține că potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Așadar, în conformitate cu dispozițiile anterior menționate, încheierea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, poate fi atacată la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

În incidența dispozițiilor legale precitate, Înalta Curte constată că decizia penală recurată nr. 64 prin care Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de petenta A. pentru B., a fost pronunțată la data de 08 februarie 2022, iar recursul a fost declarat la data de 28 martie 2022, mult peste termenul prevăzut de lege.

Înalta Curte constată că termenul de 48 de ore în care petenta, putea formula recurs împotriva deciziei Curții de Apel Alba Iulia, sub aspectul soluției date cererii de sesizare a Curții Constituționale, a început să curgă la sfârșitul zilei de 08 februarie 2022, ora 24:00, și s-a împlinit la data de 11 februarie 2022 ora 02:00.

Așadar, contrar susținerilor petentei, Înalta Curte notează că, în lipsa unor dispoziții exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluției instanței penale de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., dispoziții procesual penale cu caracter general, aplicabile în procedura pendinte, în virtutea art. 24 din Legea nr. 255/2013. Conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.: "(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește".

În consecință, recursul declarat de petentă, după comunicarea deciziei, respectiv la data de 28 martie 2022, data poștei, a fost exercitat mult după expirarea termenului legal, întrucât termenul în interiorul căruia petenta avea posibilitatea de a declara calea de atac s-a împlinit la data de 11 februarie 2022, ora 02:00.

În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 268 alin. (1) C. proc. pen., în conformitate cu care, când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Prin urmare, cum excepția tardivității constituie o excepție peremptorie - care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a recursului formulat de petenta A. pentru B. împotriva dispoziției din decizia penală nr. 64 din data de 08 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Susținerea petentei în sensul că rezultă din înregistrarea audio a ședinței de judecată din data de 25 ianuarie 2022, data la care au avut loc dezbaterile, că în ședință publică, instanța s-a pronunțat în sensul că se admite sesizarea Curții Constituționale a României, sunt simple alegații, având în vedere că rezultă, în mod evident, soluția dispusă prin decizia nr. 64 din 08 februarie 2022, prin care instanța, printre altele, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 republicată, formulată de petenta, dispoziție ce a fost recurată în prezenta cauză.

Pe cale de consecință, constatând întemeiată excepția tardivității recursului invocată de către reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de petenta A. pentru B. împotriva dispoziției din decizia penală nr. 64 din data de 08 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2021, referitoare la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petenta A. pentru B. împotriva dispoziției din decizia penală nr. 64 din data de 08 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2021, referitoare la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată.

Obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2022.

Procesat de GGC - LM