ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 260/01.11.2021 a Tribunalului Galați, în temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în referire la art. 47 din C. pen. raportat la art. 188 alin. (1) și art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen., în referire la art. 199 alin. (1) din C. pen., a fost condamnată inculpata A., la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru instigare la infracțiunea de omor calificat (faptă comisă la data de 30.12.2019).
În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a aplicat inculpatei A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani, calculată potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.
În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., s-a interzis inculpatei A., ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei A.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., în referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., instanța a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei A. reținerea, începând de la data de 01.01.2020, ora 0134 și arestarea preventivă de la 01.01.2020 la zi.
În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpata A., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.
În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus încunoștințarea inculpatei despre necesitatea prelevării de probe biologice.
În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în referire la art. 188 alin. (1) și art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen., a fost condamnat inculpatul B., la o pedeapsă de 20 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat (faptă comisă la data de 30.12.2019).
În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani, calculată potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.
În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., s-a interzis inculpatului B. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului B.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., în referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., instanța a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. reținerea, începând de la data de 01.01.2020, ora 0101 și arestarea preventivă de la 01.01.2020 la zi.
În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul B., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.
În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus încunoștințarea inculpatului despre necesitatea prelevării de probe biologice.
În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în referire la art. 188 alin. (1) și art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., raportat la art. 76 din C. pen., a fost condamnat inculpatul C., la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat (faptă comisă la data de 30.12.2019).
În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani, calculată potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.
În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., s-a interzis inculpatului C. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului C.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., în referire la art. 72 alin. (1) din C. pen., instanța a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. reținerea, începând de la data de 01.01.2020, ora 0211 și arestarea preventivă de la 01.01.2020 la zi.
În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul C., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.
În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus încunoștințarea inculpatului despre necesitatea prelevării de probe biologice.
În temeiul art. 397 din C. proc. pen., s-a dispus menținerea sechestrului asigurător dispus prin ordonanțele din 06.01.2020.
În temeiul art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen. s-a dispus confiscarea sumelor de bani obținute de inculpați prin comiterea infracțiunii ce face obiectul prezentului dosar, respectiv suma de 1710,40 RON, ridicată de la inculpatul C. și suma de 290 RON, ridicată de la inculpatul B.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpații A., B. și C.
Prin decizia penală nr. 482/30.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de inculpații A., B. și C. împotriva sentinței penale nr. 260/01.11.2021 a Tribunalului Galați.
A fost menținută starea de arest a inculpaților A., B. și C.
S-au dedus din pedepsele aplicate inculpaților A., B. și C. durata reținerii și a arestării preventive cu începere de la 01.01.2020 la zi.
Împotriva deciziei penale nr. 482 din data de 30.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat contestație în anulare, la data de 11 iulie 2022 condamnatul B., în baza dispozițiilor art. 426 lit. d) și f) din C. proc. pen.
În motivarea contestației în anulare a invocat nelegalitatea constituirii completului care a soluționat cauza, care a soluționat dosarul în lipsa unui apărător care să-i fi asigurat asistența juridică.
Totodată, condamnatul a arătat că pedepsele ce i-au fost aplicate ar fi nejustificat de mari, în raport, cu fapta dedusă judecății.
Prin decizia penală nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B., cu privire la decizia penală nr. 482/30.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Galați a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 426 raportat la art. 431 din C. proc. pen., contestația în anulare poate fi formulată pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, respectiv:
a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;
b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Prin exercitarea acestei căi de atac se urmărește desființarea hotărârii definitive, ceea ce ar avea drept efect repunerea cauzei în etapa judecății în care aceasta s-a aflat înainte de rămânerea definitivă.
Totodată, instanța a reținut că prevederile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. se referă la condițiile care trebuie examinate în etapa admisibilității în principiu, respectiv termenul în care cererea a fost formulată, motivele invocate care trebuie să se încadreze în cele prevăzute de art. 426 din C. proc. pen. și necesitatea depunerii sau reiterării de dovezi în sprijinul contestației.
Neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile arătate mai sus are drept consecință inadmisibilitatea contestației, întrucât admisibilitatea în principiu a cererii de contestație în anulare presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 431 alin. (2) din C. proc. pen.
Așadar, curtea a constatat că, intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres de lege.
Analizând condițiile prevăzute de art. 431 alin. (2) din C. proc. pen. prin raportare la speța dedusă judecății, s-a constatat că precizările formulate de contestator nu se circumscriu cazurilor expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 426 lit. a) - i) din C. proc. pen.
Astfel, în esență, cu privire la cazul întemeiat pe art. 426 alin. (1) lit. d) din Codul de de procedură penală, contestatorul condamnat a susținut că nu a fost judecat de un complet de judecată imparțial și independent, întrucât magistratul procuror este un funcționar public, angajat al statului care se subordonează Ministerului Justiției.
Referitor la aceste precizări, instanța a arătat că acestea nu pot fi primite favorabil, întrucât în analiza cazului de contestație în anulare indicat de contestator, nu poate fi analizată incompatibilitatea procurorului. În acest sens s-a mai reținut că, deși textul de lege prevede generic incompatibilitatea, aceasta trebuie cantonată doar la judecătorii care au făcut parte din completul de judecată, fiind inadmisibilă contestația prin care se invocă incompatibilitatea procurorului, organului de cercetare penală, grefierului, magistratului asistent, expertului potrivit disp. art. 65 din C. proc. pen., respectiv art. 174 din C. proc. pen.
Cu privire la motivele contestației, s-a mai reținut că acesta a mai invocat ca și temei al contestației în anulare, motivul prevăzut la art. 426 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., fiind nemulțumit în fapt, de împrejurarea că, deși ar fi avut un apărător ales, cauza a fost judecată în prezența unui apărător desemnat din oficiu.
Examinând actele dosarului, în raport, cu aceste susțineri, Curtea de Apel Galați a constatat că nici acest caz nu este incident în speța de față, în acest sens instanța reținând că, motiv de contestație în anulare îl constituie numai judecarea cauzei în lipsa avocatului inculpatului, nu și în lipsa avocatului ales al inculpatului.
Astfel, din actele dosarului a reieșit că, la termenul de dezbateri din data de 09.02.2021 în dosarul nr. x/2020, contestatorul condamnat B. a fost asistat de apărătorul desemnat din oficiu, care a asigurat acestuia o apărare concretă și efectivă.
Nu în ultimul rând instanța a apreciat că, prin cererea formulată, contestatorul a menționat și faptul că, pedepsele ce i-au fost aplicate ar fi nejustificat de mari, în raport, cu fapta dedusă judecății, însă aceste alegații nu se circumscriu niciunui caz de contestație în anulare și tind să readucă în discuție legalitatea și temeinicia hotărârii definitive a instanței penale, ceea ce este inadmisibil.
Raportat la aceste considerente, Curte de Apel Galați a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B. cu privire la decizia penală nr. 482/30.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020.
Împotriva deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori a declarat apel B.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 18 iulie 2022 sub nr. x/2022, în cauză fiind stabilit termen la data de 29 septembrie 2022, termen a care Înalta Curte a pus în discuție admisibilitatea căii de atac formulată de apelantul B.
Examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate, Înalta Curte constată următoarele:
Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora, potrivit dispozițiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu apelul formulat de contestatorul B. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022.
Prevederile art. 432 din C. proc. pen. reglementează în alin. (4), căile de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârii pronunțate asupra contestației în anulare, stabilind că sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.
Conform prevederilor menționate anterior, în situația în care hotărârea atacată a rămas definitivă prin neapelare [pentru cazurile prevăzute de art. 426 alin. (1) lit. b), i) din C. proc. pen.] și contestația în anulare este formulată împotriva sentinței aparținând primei instanțe, aceasta este susceptibilă de a fi atacată cu apel. În situația în care contestația în anulare este formulată împotriva hotărârii rămasă definitivă în fața instanței de apel, aceasta este soluționată printr-o decizie pronunțată tot de instanța de apel, care este definitivă.
Având în vedere că, în cauză, contestația în anulare a fost formulată împotriva hotărârii rămasă definitivă în fața instanței de apel, în mod corect aceasta a fost soluționată printr-o decizie pronunțată tot de instanța de apel, care este definitivă.
Drept urmare, în privința deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, care este definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării căii ordinare de atac a apelului.
Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 421 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul B. împotriva deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul B. împotriva deciziei penale nr. 804/A din data de 23 iunie 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2022.
Procesat de GGC - LM