ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 267/2022

Asupra contestației de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 37/FCJI din data de 04 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași noul C. proc. pen., secția penală și pentru cauze cu minori, - în dosarul nr. x/2022, în baza art. art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, forma republicată, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul Eisenstadt, prin procuror A., pentru executarea mandatului european de arestare emis la data de 16.03.2022, întemeiat pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x și aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, pe numele persoanei solicitate B., persoană cu dubla cetățenie, moldoveneasca și română, posesor pașaport biometric românesc seria x, eliberat la data de 29.03.2019 de către Galați, aflată în stare de reținere în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Iași.

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predare și nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității.

S-a dispus predarea persoanei solicitate B., persoană cu dubla cetățenie, moldovenească și română, posesor pașaport biometric românesc seria x, eliberat la data de 29.03.2019 de către Galați, aflată în stare de reținere în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Iași, către autoritatea judiciară emitentă, Parchetul Eisenstadt, Republica Austria, în baza mandatului european de arestare emis la data de 16.03.2022, întemeiat pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x și aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, în vederea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de contrabandă de persoane în cadrul unei organizații criminale, cu respectarea beneficiului regulii specialității și sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România - condiție prev. de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

S-a constatat că persoana solicitată B. a fost reținută și arestată începând cu data de 22.03.2022, ora 21:50.

În baza dispozițiilor art. 104 alin. (9) și (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus menținerea stării de arest a persoanei solicitate B., persoană cu dubla cetățenie, moldovenească și română, posesor pașaport biometric romanesc seria x, eliberat la data de 29.03.2019 de către Galați, aflată în stare de reținere în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Iași, pentru o durată de 30 de zile, începând de la data de 04 aprilie 2022 și până la data de 03 mai 2022, inclusiv, în vederea predării.

În baza art. 115 din Legea nr. 302/2004 și art. 171 din C. proc. pen., s-a dispus ridicarea silită de la persoana solicitată B., persoană cu dubla cetățenie, moldovenească și română, aflată în stare de reținere în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Iași, a unui telefon mobil marca x (identificat asupra sa conform procesului-verbal de predare primire din data de 22.03.2022), bun care urmează a fi predat autorității emitente a mandatului european de arestare, respectiv Parchetului Eisenstadt, Republica Austria.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. și art. 8 alin. (1) lit. b) și alin. (3) și (4) din Protocolul nr. 14511 din 14.02.2019, privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, încheiat între Ministerul Justiției și UNBR, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, pentru întreaga durată a procedurii judiciare de executare a mandatului european de arestare ce s-a derulat în fața Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și în fața Curții de Apel Iași (parțial, în cazul din urmă), în sumă de 1312 RON, conform delegației nr. x/23.03.2022 emisă de Baroul Iași (delegație nr. x/23.03.2022 la parchet) pentru av. C., a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției și a rămas în sarcina statului.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate cu ocazia soluționării prezentei cauze, au rămas în sarcina statului.

S-a dispus comunicarea prezentei sentințe autorităților prevăzute de art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, forma republicată și modificată.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că, la data de 23.03.2022, pe rolul Curții de Apel Iași a fost înregistrată, sub nr. x/2022, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași privind arestarea provizorie a persoanei solicitate B., în vederea predării către autoritatea judiciară austriacă în executarea unui mandat european de arestare.

Se arată că în baza semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen de către Biroul SIRENE Național din Austria, la data de 16.03.2022, transmisă prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Biroul SIRENE din România, în baza mandatului european de arestare emis la data de la data de 16.03.2022, întemeiat pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x, și aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, se solicită predarea numitului B. în vederea urmăririi penale pentru comiterea unei infracțiuni de participare la un grup infracțional și trafic de ființe umane (0003.01), faptă pedepsită cu un maxim de 10 ani închisoare.

De asemenea, s-a constatat că potrivit semnalării din Sistemul de Informații Schengen, s-a reținut că numitul B. este suspectat de urgență că ar fi facilitat intrarea și/sau tranzitul ilegal în Austria a mai multor străini, pe data de 23 februarie 2022, la granița ungaro-austriacă în cadrul unei grupări infracționale. Cu ajutorul unui vehicul încă necunoscut și cu intenția de a se îmbogăți ilegal, el primea plata pentru această infracțiune. Persoana căutată ridicase 14 cetățeni afgani într-o dubă de la granița sârbo-ungară, transportându-i la granița austro-ungară. Ulterior, afganii au trecut granița pe jos. La scurt timp după aceea, el a fost verificat de polițiștii maghiari.

La termenul de judecată a propunerii de luare a măsurii arestării provizorii din data de 23.03.2022, după identificarea de către instanță, persoana solicitată B. a fost informată despre obiectul prezentei proceduri și i-au fost aduse la cunoștință drepturile pe care le are în această procedură judiciară.

Față de persoana solicitată B. a fost luată măsura arestării provizorii pentru o perioadă de 15 zile, începând din data de 23.03.2022 și până la data de 06.04.2022, inclusiv, prin încheierea din data de 23.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2022, apreciindu-se că aceasta corespunde exigențelor legislației naționale și europene incidente în materie, pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate în baza semnalării SIS, și că o altă măsură restrictivă de libertate nu este oportună.

S-a mai avut în vedere că înainte de a se dispune arestarea provizorie, persoanei solicitate i-au fost aduse la cunoștință conținutul semnalării S.I.S, drepturile persoanei reținute/arestate în baza unui mandat european de arestare prevăzute în Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 și Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013, un exemplar al notei privind aceste drepturi fiind înmânat, în scris, persoanei solicitate, exemplarul semnat de persoana solicitată fiind atașat la dosarul cauzei.

Totodată, s-a avut în vedere că în vederea continuării procedurii, fiind necesar ca la dosar să fie depus mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Austria pe numele persoanei solicitate B., în limba germană și tradus în limba română, a fost acordat termen de judecată la data de 04.04.2022, ora 10:00.

La data de 25.03.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a înaintat la dosar mandatul european de arestare, în limba germană și tradus în limba română.

De asemenea, s-a constatat că o copie a acestui mandat european de arestare, în limba germană și traducerea acestuia în limba română, au fost de îndată comunicate persoanei solicitate B. la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași.

Analizând cererea autorităților judiciare austriece, Curtea a constatat următoarele:

Se arată că potrivit mandatului european de arestare emis la data de 16.03.2022, întemeiat pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x, și aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, se solicită predarea persoanei solicitate B. în vederea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de contrabandă de persoane în cadrul unei organizații criminale, fapte încadrate de autoritatea emitentă ca infracțiuni de "participare la un grup infracțional organizat" și "trafic de persoane" (infracțiuni MEA).

Curtea a constatat că în esență, ca și situație de fapt, s-a menționat că persoana solicitată B. este suspectat în mod rezonabil de a fi săvârșit următoarele: În data de 23.02.2022 a facilitat în Ungaria, în apropierea frontierei de stat a Austriei, în cadrul unui grup criminal organizat, în colaborare conștientă și deliberată (art. 12 din C. pen.) cu călăuze cu autovehicule și cărăuși pedeștri dar și cu angajatorii/factorii de decizie, neidentificați până în momentul de față, intrarea ilegală respectiv tranzitarea a cel puțin trei cetățeni străini care nu aveau drept de reședință în Uniunea Europeană, din Ungaria în Austria, cu intenția de a se îmbogăți pe sine sau pe un terț fără justă cauză prin remunerația primită în schimbul activității sale, prin aceea că l-a aluat în Ungaria, cu autovehiculul condus de el, pe cetățenii afgani pe nume D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P. și Q., după ce aceștia au trecut granița între Serbia și Ungaria și i-a transportat cu microbuzul/furgoneta în apropierea frontierei de stat a Austriei, unde aceștia au trecut pe jos, cu precizarea că a fost supus unui control de către agenții de Poliție maghiari după o porțiune scurtă de deplasare.

Curtea a observat faptul că infracțiunea, în raport, cu care este cercetat numitul B. de autoritățile austriece face parte din categoria infracțiunilor pentru care nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări, prin raportare la infracțiunea de participare la un grup criminal organizat.

În același timp, Curtea a reținut că infracțiunea de trafic de persoane indicată ca și infracțiune MEA în mandatul emis de autoritățile austriece nu este susținută de situația de fapt prezentată în mandat, în raport cu care a fost emis mandatul național de arestare și pentru care persoana solicitată este suspectată rezonabil. Analizând situația de fapt expusă în mandatul atașat dosarului, Curtea a reținut că aceasta se circumscrie mai degrabă infracțiunii de "facilitarea intrării și șederii ilegale", faptă pentru care, de asemenea, nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări, conform art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, s-a constatat că trebuie menționat faptul că potrivit semnalării SIS, persoana solicitată este cercetată în statul membru emitent pentru infracțiunea de "contrabandă de persoane în cadrul unei organizații criminale", fapte incriminate și de legea română ca infracțiune de grup infracțional organizat și trafic de migranți, prev. de art. 367 din C. pen. și art. 263 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen., infracțiuni sancționate de legea română cu pedepse de la 1 la 5 ani închisoare, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare.

S-a mai avut în vedere că din perspectiva condițiilor de formă ale mandatului european de arestare, Curtea a constatat că acesta se bazează pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x, fiind în același timp aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, fiind astfel îndeplinite exigențele stabilite de CJUE în cauzele conexate C-508/18 & C-82/19 PPU și C-509/18, în care s-a stabilit modul de interpretare a noțiunii de "autoritate judiciară emitentă", în sensul articolului 6 alin. (1) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut că în cauză nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare emis pe numele cetățeanului român B. de către autoritățile judiciare austriece. Totodată, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de validitate și condițiile de fond pentru emiterea și executarea mandatului european de arestare.

S-a mai avut în vedere că potrivit relațiilor atașate la dosar și verificărilor efectuate de procuror, persoana solicitată nu a mai fost cercetată nici în România și nici în vreun alt stat membru pentru infracțiunile descrise în mandatul european de arestare, iar în România infracțiunile din sfera traficului de migranți și grup infracțional organizat nu au fost acoperite de legi de amnistie în ultimii ani.

De asemenea, prin raportare la vârsta și starea de sănătate ale persoanei solicitate, Curtea a constatat că nu există indicii că aceasta nu ar răspunde penal.

S-a mai avut în vedere și faptul că verificările efectuate de procuror au relevat că persoana solicitată nu este cercetată pe teritoriul român pentru alte fapte penale.

De asemenea, s-a constatat că, pe de altă parte, deși mandatul european de arestare cuprinde infracțiuni care au fost comise efectiv în afara teritoriului statului emitent, precizându-se că transportul persoanelor fără drept de ședere a avut loc pe teritoriul statului ungar, Curtea a arătat că din descrierea situației de fapt din mandatul european de arestare pare că rezultatul acestor infracțiuni s-a produs pe teritoriul statului austriac, întrucât persoanele fără drept de ședere presupus transportate de persoana solicitată au pătruns pe teritoriul acestui stat (au trecut pe jos frontiera de stat a Austriei), fiind identificate de autoritățile austriece. În acest context, Curtea a reținut că nu este incident cazul de refuz facultativ al executării mandatului european de arestare prev. de art. 99 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 302/2004.

Coroborând dispozițiile legale în materia executării mandatului european de arestare, Curtea a reținut, astfel, că toate condițiile privind predarea persoanei solicitate sunt îndeplinite, nefiind incident niciunul dintre motivele de refuz de executare și, ținând seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, în virtutea principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și a încrederii reciproce între autoritățile judiciare pe care se fundamentează instituția mandatului european de arestare, în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a fost admisă sesizarea, astfel cum s-a enunțat anterior.

S-a mai avut în vedere că persoana solicitată B. nu a consimțit la predare și nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității, context în care s-a dispus predarea persoanei solicitate B., către autoritatea judiciară emitentă, Parchetul Eisenstadt, Republica Austria, în baza mandatului european de arestare emis la data de 16.03.2022, întemeiat pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x, și aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, în vederea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii de contrabandă de persoane în cadrul unei organizații criminale, cu respectarea beneficiului regulii specialității și sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România - condiție prev. de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, și aplicabilă cauzei, întrucât persoana solicitată are cetățenie română.

De asemenea, Curtea a reținut că predarea persoanei solicitate este una custodială, în sensul că nu poate avea loc cu persoana solicitată în stare de libertate, motiv pentru care s-a impus menținerea stării de arest pentru a da posibilitatea organelor de executare să procedeze la predare, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

Referitor la solicitarea de transmitere a obiectelor care ar putea constitui mijloace probatorii, Curtea a reținut că potrivit art. 115 din Legea nr. 302/2004 autoritatea judiciară de executare română (respectiv Curtea de Apel, conform art. 86 alin. (2) din lege) poate dispune, la cererea autorității judiciare emitente sau din oficiu, indisponibilizarea și predarea, în conformitate cu legea română, a bunurilor care constituie mijloace materiale de probă sau au fost dobândite de persoana solicitată ca urmare a săvârșirii infracțiunii care stă la baza mandatului european de arestare, fără a aduce atingere drepturilor pe care statul român sau terții le pot avea asupra acestora.

S-a mai avut în vedere că Legea specială se coroborează astfel cu dispozițiile C. proc. pen. român, potrivit căruia obiectele ce pot servi ca mijloc de probă în procesul penal pot fi predate autorităților judiciare, fie de bună-voie de persoana care le deține, fie silit - art. 169 - 171 din C. proc. pen., acestea rămânând la dispoziția autorităților până la finalizarea procedurii sau pot fi restituite anterior persoanelor interesate, cu condiția menținerii respectivelor corpuri delicte la dispoziția autorităților judiciare.

Se mai arată că prin mandatul european de arestare a cărui executare face obiectul procedurii de față se solicită predarea către autoritățile judiciare din Republica Austria a telefonului mobil al persoanei solicitate și a furgonetei marca x cu numărul de înmatriculare x, număr înregistrat în Republica Moldova. Din procesul-verbal de depistare din data de 22.03.2022 a rezultat că persoana solicitată s-a prezentat la controlul de frontieră, conducând autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, autoturism care a fost verificat, fără a se constata încălcarea vreunei prevederi legale. Potrivit declarației persoanei solicitate, după reținerea sa de către autoritățile române, autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x a fost condus mai departe de o altă persoană, nefiind pe teritoriul României la acest moment. De altfel, s-a constatat că din actele dosarului nu rezultă că la momentul predării-primirii persoanei solicitate conform procesului-verbal din data de 22.03.2022 acesta avea cu el alte bunuri decât sume de bani și un telefon mobil.

În acest context, reținând că din chiar declarația persoanei solicitate dar și din situația de fapt descrisă în mandatul european de arestare rezultă că bunurile la care se face referire în mandat pot constitui mijloace de probă în procesul penal pornit împotriva persoanei solicitate de autoritățile austriece, întrucât în telefonul mobil pot exista date de interes pentru cauză, iar autoturismul reprezintă un bun folosit la comiterea infracțiunii, dar reținând că autoturismul nu se mai află pe teritoriul țării, iar referitor la telefonul mobil persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea, Curtea, în baza art. 115 din Legea nr. 302/2004 și art. 171 din C. proc. pen. a dispus ridicarea silită de la persoana solicitată B., a unui telefon mobil marca x (identificat asupra sa conform procesului-verbal de predare primire din data de 22.03.2022), bun care urmează a fi predat autorității emitente a mandatului european de arestare,respectiv Parchetului Eisenstadt, Republica Austria.

S-a mai avut în vedere că,deși legea procesual penală română prevede că dispoziția de ridicare silită se pune în executare de procuror, Curtea a reținut că telefonul mobil al inculpatului se află deja în custodia autorităților române, întrucât a fost preluat de la inculpat la momentul predării sale în arest. În acest context, autoritățile de executare a mandatului european de arestare au la dispoziție și acest bun, care va fi preluat silit de la inculpat și predat odată cu acesta autorităților emitente ale mandatului european de arestare.

S-a mai avut în vedere că bunul ridicat de la inculpat nu poate fi indisponibilizat sau confiscat, cum s-a solicitat în mandatul european de arestare, întrucât indisponibilizarea bunurilor poate fi doar consecința aplicării unei măsuri asiguratorii asupra acestora. Or, instanța română nu are temei legal pentru indisponibilizarea bunurilor inculpatului, urmând ca, dacă consideră necesar, autoritatea judiciară emitentă a mandatului să procedeze conform Deciziei-cadru 2003/577/JAI privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a Bunurilor sau a probelor sau Directivei 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație persoana solicitată B., motivele contestației fiind susținute de către apărătorul ales, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestația formulată, în raport, cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea celor ce succed:

Prioritar, Înalta Curte constată că excepția tardivității declarării căii de atac invocată de procuror, este neîntemeiată.

Înalta Curte constată că mail-ul prezentat de pe telefonul mobil, este același cu cel care se află la dosarul cauzei.

Așadar,din actele și lucrările dosarului, rezultă fără echivoc că această cale de atac a fost exercitată în termenul legal în 5 zile de pronunțare, potrivit art. 110 din Legea nr. 302/2004, respectiv, a fost declarată la data de 09 aprilie 2022 prin apărător ales, ultima zi în care se putea formula contestație fiind data de 11 aprilie 2022, astfel încât, excepția tardivității urmează a fi respinsă.

Pe fondul contestației se rețin următoarele:

Conform art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei - cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

În cauză, predarea și arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existența unui mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Austria pe numele persoanei solicitate, aceasta fiind cercetată pentru comiterea unei infracțiuni de participare la un grup infracțional și trafic de ființe umane (0003.01), faptă pedepsită cu un maxim de 10 ani închisoare.

În esență, ca și situație de fapt, s-a menționat că persoana solicitată B. este suspectat în mod rezonabil de a fi săvârșit următoarele: În data de 23.02.2022 a facilitat în Ungaria, în apropierea frontierei de stat a Austriei, în cadrul unui grup criminal organizat, în colaborare conștientă și deliberată (art. 12 din C. pen.) cu călăuze cu autovehicule și cărăuși pedeștri dar și cu angajatorii/factorii de decizie, neidentificați până în momentul de față, intrarea ilegală respectiv tranzitarea a cel puțin trei cetățeni străini care nu aveau drept de reședință în Uniunea Europeană, din Ungaria în Austria, cu intenția de a se îmbogăți pe sine sau pe un terț fără justă cauză prin remunerația primită în schimbul activității sale, prin aceea că l-a aluat în Ungaria, cu autovehiculul condus de el, pe cetățenii afgani pe nume D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P. și Q., după ce aceștia au trecut granița între Serbia și Ungaria și i-a transportat cu microbuzul/furgoneta în apropierea frontierei de stat a Austriei, unde aceștia au trecut pe jos, cu precizarea că a fost supus unui control de către agenții de Poliție maghiari după o porțiune scurtă de deplasare.

În deplin acord cu motivarea instanței de fond, Înalta Curte reține că infracțiunea, în raport, cu care este cercetat numitul B. de autoritățile austriece face parte din categoria infracțiunilor pentru care nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări, prin raportare la infracțiunea de participare la un grup criminal organizat.

În același timp, se reține că infracțiunea de trafic de persoane indicată ca și infracțiune MEA în mandatul emis de autoritățile austriece nu este susținută de situația de fapt prezentată în mandat, în raport, cu care a fost emis mandatul național de arestare și pentru care persoana solicitată este suspectată rezonabil, aceasta se circumscrie mai degrabă infracțiunii de "facilitarea intrării și șederii ilegale", faptă pentru care, de asemenea, nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări, conform art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Totodată, se constatată că persoana solicitată este cercetată în statul membru emitent pentru infracțiunea de "contrabandă de persoane în cadrul unei organizații criminale", fapte incriminate și de legea română ca infracțiune de grup infracțional organizat și trafic de migranți, prev. de art. 367 din C. pen. și art. 263 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen., infracțiuni sancționate de legea română cu pedepse de la 1 la 5 ani închisoare, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare.

Înalta Curte constată că faptele pentru care se solicită predarea și fac obiectul mandatului european de arestare emis la data de la data de 16.03.2022, întemeiat pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x și aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, sunt cuprinse în cele enumerate de dispozițiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată și care dau loc la predare necondiționat de existența dublei incriminări.

Din economia dispozițiilor art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

În acest sens, instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanței, constată că mandatul european de arestare emis la data de la data de 16.03.2022, întemeiat pe mandatul național de arestare din data de 15.03.2022 emis de Parchetul Eisenstadt în dosarul cu nr. de referință x și aprobat prin încheierea Tribunalului de Land Eisenstadt din data de 16.03.2022, cuprinde toate informațiile conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, inclusiv descrierea circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate, informații suficiente pentru a aprecia asupra întrunirii condițiilor imperative impuse de lege.

Sub același aspect, față de criticile apărării referitoare la legalitatea și oportunitatea încuviințării mandatului european de arestare, întrucât nu este persoana care a săvârșit infracțiunea, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 89 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004 republicată (la care art. 87 alin. (1) face trimitere) se poate emite un mandat european de arestare atunci când arestarea și predarea se solicită: (i) în vederea exercitării urmăririi penale (...). Aceste prevederi sunt menționate în cadrul procedurii de emitere a mandatului european de arestare de către statul român, însă, în egală măsură, sunt aplicabile și în cazul în care statul român este solicitat să pună în executare un mandat european de arestare emis de un alt stat membru al Uniunii Europene.

În consecință, Înalta Curte concluzionează că mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, se constată că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate, astfel cum sunt prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 98 alin. (2) din aceeași lege.

În egală măsură, Înalta Curte reține că din declarația persoanei solicitate dar și din situația de fapt descrisă în mandatul european de arestare, rezultă că bunurile la care se face referire în mandat pot constitui mijloace de probă în procesul penal pornit împotriva persoanei solicitate de autoritățile austriece, întrucât în telefonul mobil pot exista date de interes pentru cauză, iar autoturismul reprezintă un bun folosit la comiterea infracțiunii, dar reținând că autoturismul nu se mai află pe teritoriul țării, iar referitor la telefonul mobil persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea, astfel că în mod temeinic și legal, în baza art. 115 din Legea nr. 302/2004 și art. 171 din C. proc. pen. s-a dispus ridicarea silită de la persoana solicitată B., a unui telefon mobil marca x (identificat asupra sa conform procesului-verbal de predare primire din data de 22.03.2022), bun care urmează a fi predat autorității emitente a mandatului european de arestare, respectiv Parchetului Eisenstadt, Republica Austria.

Totodată, considerentele personale ale contestatorului persoană solicitată invocate de apărare, nu pot fi primite, în raport, cu dispozițiile legale ce reglementează procedura de executare a mandatului european de arestare. Înalta Curte constată că solicitarea apărării privind înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu nu poate fi primită. Dispozițiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată prevăd că, în situația în care, ulterior, instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanței posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive, prevăzute de C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepția tardivității invocată de procuror.

Înalta Curte, conform art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinței penale nr. 37/FCJI din data de 04 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași noul C. proc. pen., secția penală și pentru cauze cu minori, - în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 20 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 375 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția tardivității invocată de procuror.

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul persoană solicitată B. împotriva sentinței penale nr. 37/FCJI din data de 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 80 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21 aprilie 2022.

GGC - ED