ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 136 din data de 09.06.2022 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc, în temeiul art. 346 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 342 din C. proc. pen. raportat la art. 50, art. 41 alin. (1) lit. a) și alin. (2), (3) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 47 alin. (2), (3) din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Miercurea Ciuc, invocată din oficiu în procedura de cameră preliminară și s-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect acțiunea penală pusă în mișcare împotriva inculpaților A. și B., trimiși în judecată prin rechizitoriul emis la data de 01.09.2021 în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, în favoarea Judecătoriei Moinești.

S-a constatat intervenit conflict negativ de competență între Judecătoria Miercurea Ciuc și Judecătoria Moinești.

În conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (2) teza a II-a din C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

S-a constatat suspendată de drept judecarea cauzei, în condițiile art. 51 alin. (4) din C. proc. pen.

Pentru a se pronunța în acest sens, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc a reținut că prin încheierea penală nr. 164 din 07.04.2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Moinești s-a admis excepția necompetenței teritoriale a menționatei instanțe și, în consecință, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, Judecătoria Moinești a reținut, în esență, că Cimitirul Eroilor Valea Uzului face parte din UAT Sânmartin, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Miercurea Ciuc, împrejurare care a fost stabilită prin două hotărâri civile irevocabile, și anume, Sentința civilă nr. 385/26.03.2020 pronunțată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia civilă nr. 567/R din 06.10.2020 pronunțata de Curtea de Apel Târgu Mureș, respectiv Sentința civilă nr. 414/26.05.2021 pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia penală nr. 720/28.10.2021 a Curții de Apel Bacău.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc a constatat că în cauză urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, care a sesizat Judecătoria Moinești în temeiul art. 35 și art. 63 din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., având în vedere locul săvârșirii faptei.

Din lecturarea celor două hotărâri invocate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Moinești a reținut că prin prima hotărâre s-a respins ca nefondată acțiunea de contencios administrativ formulată de U.A.T. Dărmănești având ca obiect revocarea în parte a Hotărârii Consiliului Local nr. 20/2007 al comunei Sânmartin, jud. Harghita, iar prin cea de-a doua hotărâre au fost admise acțiunile în contencios administrativ/cererile de intervenție formulate de U.A.T. Sânmartin, jud. Harghita, Asociația pentru protecția drepturilor minoritare "C.", respectiv prefectul județului Bacău și a fost anulată Hotărârea Consiliului Local Dărmănești nr. 29/29.03.2019, fără ca cele două hotărâri să stabilească că locul săvârșirii faptelor deduse judecății s-ar afla în circumscripția teritorială a acestei instanțe.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc a constatat că Sentința civilă nr. 414/26.05.2021 a Tribunalului Bacău pronunțată în Dosarul nr. x/2019 este o hotărâre pronunțată în materia contenciosului administrativ, neavând efecte declarative de drepturi (retroactiv) ci produce efecte pentru viitor, de la data rămânerii sale definitive. Or, această hotărâre a rămas definitivă la data de 28.10.2021 (prin Decizia civilă nr. 720/2021 a Curții de Apel Bacău), ulterior datei reținute ca fiind cea a comiterii faptelor deduse judecății (06.06.2019), cât și datei sesizării instanței cu rechizitoriu (01.09.2021).

S-a apreciat că, în condițiile în care Judecătoria Moinești a fost sesizată prin rechizitoriu, competența acesteia rămâne dobândită, indiferent de orice chestiune viitoare referitoare chiar și la limita teritorială dintre județele Harghita și Bacău (chestiune care dealtfel face obiectul cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 aflat și în prezent pe rolul Tribunalului Harghita).

S-a arătat de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc că în rechizitoriu se reține că faptele sunt comise în afara/în exteriorul Cimitirului Eroilor din Valea Uzului și, chiar dacă s-ar admite concluzia că potrivit Sentinței civile nr. 414/26.05.2021 a Tribunalului Bacău acest cimitir s-ar afla pe teritoriul jud. Harghita, această împrejurare este total irelevantă sub aspectul stabilirii competenței teritoriale, în condițiile în care faptele deduse judecății nu se rețin a fi săvârșite în incinta menționatului cimitir, ci în afara acestuia, pe un drum public care se află cu certitudine pe teritoriul UAT Dărmănești, localitate care se află în circumscripția Judecătoriei Moinești, conform Anexei la Hotărârea nr. 102/10.06.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, s-a constatat că și în situația în care unele acte materiale ar fi fost săvârșite chiar în incinta Cimitirului Eroilor din Valea Uzului, ar fi incidente dispozițiile art. 41 alin. (3) din C. proc. pen. potrivit cărora, în această situație, oricare dintre cele două instanțe ar fi competente să judece cauza de față, sens în care Judecătoria Moinești, sesizată fiind, este competentă să judece prezenta cauză.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Moinești, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Prioritar, Înalta Curte menționează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență îl reprezintă verificarea legalității sesizării instanței prin rechizitoriul nr. x, emis la data de 01.09.2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc privind pe inculpații B. și A., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

În cauză, se constată că prin rechizitoriul nr. x, emis în data de 01.09.2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:

- B., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din C. pen. și distrugere, prevăzută de art. 253 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 77 lit. h) și art. 38 alin. (1) din C. pen.

- A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. h) din C. pen.

În fapt, s-a reținut că în data de 06.06.2019, la Cimitirul Eroilor din localitatea Valea Uzului a avut loc un eveniment de comemorare a eroilor necunoscuți, eveniment la care a fost prezentă și persoana vătămată D., împreună cu alți cetățeni români de etnie maghiară. În jurul orelor 17:00, pe drumul de acces din fața cimitirului din Valea Uzului, a ajuns un grup de persoane care au început să scandeze lozinci cu caracter antimaghiar, astfel că evenimentele au degenerat, persoanele respective încercând să rupă cordonul organelor de jandarmerie, lucru care s-a și întâmplat în cele din urmă. Evenimentele au degenerat, de la amenințări și injurii ajungându-se la exercitarea de violențe și agresiuni fizice asupra persoanelor de etnie maghiară sau chiar asupra forțelor de ordine, context în care, la un moment dat, din respectivul grup, o persoană necunoscută inițial și identificată ulterior ca fiind inculpatul B., împreună cu inculpatul A., i-au aplicat persoanei vătămate mai multe lovituri cu pumnii în zona capului, provocându-i acesteia leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 2 - 3 zile de îngrijiri medicale. Cu aceeași ocazie, în urma uneia dintre loviturile aplicate persoanei vătămate D. de către inculpatul B., au fost distruși ochelarii de vedere purtați de acesta, care în urma loviturii au căzut și au fost striviți de restul participanților implicați în respectivul diferend.

Potrivit dispozițiilor art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., care instituie o ordine de preferință din rațiuni de ordin organizatoric, dar și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, competența după teritoriu este determinată în ordine de:

a) locul săvârșirii infracțiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin "locul săvârșirii infracțiunii" în sensul alin. (2) al aceluiași articol se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

În situația concretă din cauză, din examinarea rechizitoriului prin care inculpații au fost trimiși în judecată, Înalta Curte constată că săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpaților a avut loc pe "drumul de acces din fața cimitirului din Valea Uzului", astfel cum a fost menționat de către procuror în actul de sesizare a instanței în capitolul I referitor la descrierea în fapt a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpați.

Înalta Curte reține că cele patru criterii determinative de competență, stabilite de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., au o valoare similară, enumerarea lor indicând doar o ordine de preferință în situația în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan (art. 41 alin. (5) din C. proc. pen.), iar dacă nu există o sesizare simultană, ceea ce stabilește competența teritorială este prioritatea, adică prima sesizare.

Astfel, în condițiile concrete ale speței, devin incidente dispozițiile art. 41 alin. (4) din C. proc. pen. potrivit cărora "Când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele prevăzute la alin. (1), competența revine instanței mai întâi sesizate."

Prin urmare, competența instanței de a soluționa cauza aparține judecătoriei mai întâi sesizate conform art. 41 alin. (4) din C. proc. pen., în speță Judecătoriei Moinești.

Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind verificarea legalității sesizării instanței prin rechizitoriul nr. x, emis la data de 01.09.2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, privind pe inculpații B. și A., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauză în favoarea Judecătoriei Moinești.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații B. și A. în favoarea Judecătoriei Moinești, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 iunie 2022.

GGC - ED