ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 30 iunie 2021
Asupra conflictului negativ de competență;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 28.05.2020, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București plângerea penală formulată de numitul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 280 C. pen., art. 282 C. pen., art. 297 C. pen., pretins a fi fost săvârșite de personalul care a făcut recoltarea probelor biologice în data de 15.07.2015, la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, și anume față de organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul I.G.P.R.- D.I.C., D.G.P.M.B.-Serviciul Omoruri, respectiv inspector B., comisar C., inspector principal D., comisar șef E., precum și a celor din cadrul trupelor S.A.S. și experții din cadrul I.G.P.R., care ar fi întocmit rapoarte de expertiză false.
Ministerul Public a reținut că în fapt plângerea formulată în cauză vizează modul în care s-a efectuat recoltarea probelor biologice în dosarul nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care a avut loc la data de 17.07.2020, la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Numitul A. a relatat în cuprinsul sesizării că în contextul respectiv a fost imobilizat la pământ cu fața la podea, fiind lovit cu fruntea de pardoseală și pierzându-și cunoștința, provocându-i-se numeroase leziuni la cap, coate, în zona ochilor și zona lombară, contestând astfel modalitatea de prelevare a probelor biologice.
Prin ordonanța nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) și e) C. proc. pen., clasarea cauzei cu privire la plângerea penală formulată de A. sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 282 C. pen., art. 280 C. pen., art. 297 C. pen., art. 321 C. pen., art. 367 C. pen.
Împotriva ordonanței nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, petentul A. a formulat plângere în temeiul art. 339 C. proc. pen., solicitând desființarea acesteia, întrucât este netemeinică și nelegală.
Prin ordonanța nr. 225/II-2/2020 din data de 02.11.20202 a prim-procurorului șef a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
La data de 03.12.2020, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, sub nr. x/2020, plângerea petentului A. împotriva ordonanțelor nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a ordonanței nr. 225/II-2/2020 din data de 02.11.20202 a prim-procurorului șef a Parchetului de pe lângă Tribunalul București,
Prin sentința penală nr. 84 din data de data de 29.01.2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, în dosarul nr. x/2020, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (1) C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului București și a fost declinată competența de soluționare a plângerii, formulate de petentul A. împotriva soluției de clasare nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București în favoarea Curții de Apel București.
Prin încheierea F/CP din data de 19.05.2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București București, secția I penală în dosarul nr. x/2020, în baza art. 47 alin. (2) și (4) din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, invocată de reprezentantul Ministerului Public, în privința soluționării plângerii formulate de petentul A. împotriva soluției de clasare nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
În temeiul art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 36 alin. (1) C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București în favoarea judecătorului de camera preliminară din cadrul Tribunalului București.
În baza art. 51 din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală pentru solutionarea acestuia.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, și a fost repartizată aleatoriu C8.
Înalta Curte de Casație și Justiție a fost investită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București, secția I Penală și Curtea de Apel București, secția I Penală.
Din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., plângerea împotriva soluțiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată se adresează "judecătorului de camera preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."
Analizând actele dosarului, se constată că în cuprinsul plângerii formulate petentul A. a solicitat efectuarea de cercetări față de persoane cu calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, iar ordonanța de clasare s-a dispus cu privire la aceste persoane sub aspectul infractiunilor prevăzute de art. 282 C. pen., art. 280 C. pen., art. 297 C. pen., art. 321 C. pen., art. 367 C. pen.
Prin raportare la dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. c), d), e), f), g) din C. proc. pen., care reglementează competența după calitatea persoanei a curții de apel de a judeca în primă instanță, și la calitatea persoanelor față de care s-a dispus soluția de clasare, se constată că acestea nu determină, potrivit dispozițiilor legale menționate, competența personală a curții de apel să judece cauza în primă instanță.
Potrivit normelor de competență în vigoare, calitatea de ofițer de poliție judiciară nu atrage competența de primă instanță a curții de apel, iar dispozițiile art. 48 C. proc. pen. invocate de petentul A. nu sunt incidente cauzei, referindu-se exclusiv la situația în care după săvârșirea infracțiunii intervine schimbarea calității inculpatului, nicidecum la situația în care survin modificări cu privire la normele care reglementează competența instanțelor judecătorești.
Prin urmare, având în vedere că acuzațiile petentului formulate în plângerea penală adresată procurorului, dar și soluțiile procurorului nu au vizat persoane a căror calitate să atragă competența curții de apel, în conformitate cu prevederile art. 38 din C. proc. pen., competența pentru soluționarea plângerii petentului revine tribunalului, în raport cu competența după materie, prevăzută de art. 36 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.
Față de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului București, secția I Penală, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 iunie 2021.