ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 265/2022
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 265/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Asupra contestației de față,
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 31 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, pe fond a fost stabilită deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii la data de 28 aprilie 2022.
Asupra măsurii preventive: În baza art. 208 alin. (4) din C. proc. pen. a fost menținută măsura arestării preventive față de inculpații A. și B.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul B. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel București a avut în vedere că, prin rechizitoriul nr. x/2021 din data de 09.12.2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 București, înregistrat pe rolul instanței la data de 10.12.2021, sub nr. x/2021, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului A., pentru comiterea unei infracțiuni de tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 228 alin. (1) din C. pen. art. 229 alin. (1) lit. b) și d), alin. (2) lit. b) din C. pen., cu aplic. art. 44 din C. pen. și a inculpatului B., trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru comiterea unei infracțiuni de complicitate la tentativă la furt calificat, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 32 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 228 alin. (1) din C. pen., art. 229 alin. (1) lit. b) și d), alin. (2) lit. b) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. și a art. 43 alin. (1) din C. pen.
S-a reținut că la data de 26.09.2021, în intervalul orar 21:30 - 22:10, inculpatul A. a escaladat gardul împrejmuitor al imobilului situat în București, str. x, ce aparține persoanei vătămate C. și, prin forțarea sistemului de asigurare al ușii de acces în imobil, a pătruns în locuință, de unde a încercat să sustragă bunuri, răvășind mai multe obiecte vestimentare și corpuri de mobilier, fără a găsi însă obiecte de valoare, fiind ajutat în acest scop de către inculpatul B., care a asigurat paza locului faptei, din exteriorul locuinței persoanei vătămate.
Prin sentința penală nr. 212/03.02.2022 a Judecătoriei Sectorului 5 București, s-a hotărât:
I. În baza art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. raportat la art. 32 din C. pen., raportat la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) din din C. pen., cu aplicarea art. 44 din C. pen. și a art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., condamnă pe inculpatul A., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, în stare de pluralitate intermediară (faptă din 26.09.2021).
În baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 234/27.04.2021 a Judecătoriei Cornetu, definitivă prin neapelare la data de 02.06.2021 și dispune executarea pedepsei.
În baza art. art. 96 alin. (5) raportat art. 44 alin. (2), a art. 40 alin. (1) și a art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., contopește pedepsele principale de 6 luni închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, urmând să aplice pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 închisoare, la care se adaugă un spor obligatoriu de o treime din pedeapsa de 6 luni închisoare (1/3 din 32 luni și 10 zile), în final, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., aplică pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, din care se va scădea perioada deja executată de la data de 02.06.2021 și până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, ce se va executa după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.
În temeiul art. 45 alin. (5) rap. la alin. (3) lit. c) din C. pen. aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.
În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. menține măsura arestului preventiv dispusă față de inculpatul A. prin încheierea din data de 19.11.2021 a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București, în dosarul nr. x/2021 - mandat de arestare preventivă nr. x/19.11.2021 emis de Judecătoria Sectorului 3 București.
În baza art. 399 alin. (4) din C. proc. pen., prezenta hotărâre este executorie cu privire la măsurile preventive.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., raportat la art. 72 alin. (1) din C. pen., deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii, arestului preventiv și a arestului la domiciliu din data de 28.01.2021 până la data de 27.04.2021, precum și durata reținerii și a arestului preventiv din prezenta cauză din data de 18.11.2021 la zi.
II. În baza art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., raportat la art. 48 alin. (1) din C. pen., la art. 32 din C. pen., raportat la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) din din C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen., a art. 43 alin. (1) din C. pen. și a art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., condamnă pe inculpatul B.. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la furt calificat, în stare de recidivă postcondamnatorie (faptă din 26.09.2021).
În baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 96 alin. (4) din C. pen., revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2791/03.12.2020 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă prin neapelare la data de 29.12.2020 și dispune executarea pedepsei.
În baza art. 96 alin. (5) raportat la art. 41 alin. (1) din C. pen. și la art. 43 alin. (1) din C. pen., adaugă pedeapsa de 1 an închisoare la pedeapsa rezultantă parțială de 1 an și 8 luni închisoare, în final inculpatul B. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 45 alin. (3) lit. b) din C. pen., aplică pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani, din care se va scădea perioada deja executată de la data de 29.12.2020 și până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, ce se va executa după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.
În temeiul art. 45 alin. (5) rap. la alin. (3) lit. b) din C. pen. aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.
În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. menține măsura arestului preventiv dispusă față de inculpatul B. prin încheierea din data de 19.11.2021 a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București, în dosarul nr. x/2021 - mandat de arestare preventivă nr. x/19.11.2021 emis de Judecătoria Sectorului 3 București.
În baza art. 399 alin. (4) din C. proc. pen., prezenta hotărâre este executorie cu privire la măsurile preventive.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) din C. pen., deduce din pedeapsa aplicată durata durata reținerii și a arestului preventiv din prezenta cauză din data de 18.11.2021 la zi.
Ia act că persoana vătămată C. (domiciliată în București, str. x, și internată la Căminul de bătrâni D., cu sediul în București) nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., obligă inculpații la plata sumei de 1500 de RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parțial al apărătorului din oficiu în cuantum de 1000 de RON rămâne în sarcina statului și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva sentinței penale nr. 212/03.02.2022 a Judecătoriei Sectorului 5 București au formulat apel, printre alții, inculpatul A.
Față de dispozițiile art. 208 din C. proc. pen., la data de de la 31 martie 2022 s-a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, care a fost menținută.
S-a arătat că potrivit art. 362 alin. (2) din C. proc. pen. în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208 alin. (4) din C. proc. pen., conform cărora, "În tot cursul judecății, instanța verifică, prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive ori a arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestor măsuri."
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a apreciat că în cauză nu au intervenit motive de nelegalitate a măsurii preventive.
În privința criteriilor de apreciere a oportunității menținerii arestului preventiv, astfel cum rezultă din prevederile, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 202 alin. (1) din C. proc. pen. prin raportare și la exigențele disp. art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, existând suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit faptele imputate, avându-se în vedere și gravitatea deosebită a acesteia, măsura preventivă fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 223 alin. (2) din C. proc. pen. și că se impune menținerea măsurii arestării preventive față de inculpați, în condițiile în care aceștia au fost condamnați în primă instanță la o pedeapsă privativă de libertate, iar măsura preventivă, pe de-o parte, este proporțională cu gravitatea acuzației aduse (validată deja de către o instanță independentă și imparțială) și, de asemenea, necesară, în raport, cu scopurile legitime prevăzute în art. 202 alin. (1) din C. proc. pen., iar, pe de altă parte, are o durată legală și care se menține în limite rezonabile.
În fine, s-a avut în vedere că, deși infracțiunile de care sunt acuzați inculpații au fost pretins săvârșite fără utilizarea violenței, iar societatea a putut percepe în mod rezonabil reacția promptă din partea organelor judiciare prin arestarea preventivă a sa, convingerea instanței de control judiciar, la acest moment, este că simpla trecere a timpului de la momentul luării măsurii preventive nu a estompat suficient de mult pericolul pentru ordinea publică existent inițial.
Curtea a apreciat că în mod cert, inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a cauzei însă, fără a fi încălcată această prezumție de nevinovăție, Curtea a constatat că este îndeplinită condiția prevăzută de textul de lege, în sensul, că din probatoriul administrat rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au comis fapta imputată.
Prin urmare, Curtea a apreciat că măsura arestării preventive, apare ca fiind necesară în continuare, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, în condițiile în care acesta nu s-a finalizat încă prin pronunțarea unei soluții definitive.
În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv formulată de către inculpatul B. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, Curtea a constatat că, la acest moment, o astfel de soluție nu este oportună.
Față de toate aceste considerente, în baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (4) din C. proc. pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de apelanții inculpați A. și B.
În baza art. 208 alin. (3) raportat la art. 207 alin. (4) din C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive față de apelanții inculpați A. și B., urmând a fi verificată periodic.
Împotriva acestei încheieri contestatorul A., a formulat prezenta contestație.
Examinând contestația formulată de inculpatul A., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă având în vedere următoarele considerente:
Pe rolul Curții de Apel București, secția I penală, au fost înregistrate apelurile formulate printre alții și de inculpatul A. aflat în stare de arest preventiv, împotriva sentinței penale nr. 212/03.02.2022 a Judecătoriei Sectorului 5 București.
Potrivit dispozițiilor art. 362 alin. (2) din C. proc. pen. "În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208".
În temeiul dispozițiilor legale precizate, la termenul de judecată din data de la 31 martie 2022, instanța de apel a constatat că a fost finalizată cercetarea judecătorească și pe cale de consecință s-a procedat la dezbaterea apelurilor formulate. Cu aceeași ocazie s-a pus din nou în discuție legalitatea și temeinicia măsurii preventive, astfel că, prin încheierea de ședință de la acea dată, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a inculpatului A., măsură care a fost menținută față de acesta.
Potrivit dispozițiilor art. 206 alin. (1) din C. proc. pen., împotriva încheierilor prin care instanța dispune, în primă instanță, asupra măsurilor preventive inculpatul și procurorul pot formula contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se depune la instanța care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
În raport cu aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că încheierea pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, la data de 31 martie 2022, nu este supusă niciunei căi de atac, întrucât, prin încheierea contestată nu s-a dispus în primă instanță asupra măsurilor preventive privind pe inculpat, cauza aflându-se în etapa procesuală a apelului.
Astfel, împotriva încheierii atacate în cauză, legea nu prevede nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.
Prin urmare, Înalta Curte constată că, raportat la obiectul contestației de față, inculpatul A. a formulat contestație împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare și, prin urmare, calea de atac exercitată în cauză este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare.
Or, o cale de atac nu poate exista în afara legii. Această regulă are valoare de principiu constituțional. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1, lit. a) teza a II-a din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii din data 31 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii din data de 31 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 aprilie 2022.