ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 36 din 09.01.2024 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. x/180/2021, printre altele, cu privire la inculpații A și B, s-au dispus următoarele:

I. A. În temeiul art. 396 alin. (1) și (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A (fost C), în prezent în stare de arest în Penitenciarul D, cunoscut cu antecedente penale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 16.10.2020, persoană vătămată E), întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea – a.4.

- tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 03.02.2022, persoană vătămată F) întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea – a.12.

- furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 02.10.2020, persoană vătămată G),

întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit aceste infracțiuni – a.13.

I. B. 1. În temeiul art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 – art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen., art. 43 alin. (2) și (5) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen., art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A (fost C), în prezent în stare de arest în Penitenciarul D, cetățean român, recidivist, la pedeapsa de 1 (un) an și 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat (faptă din 10.10.2020, persoană vătămată H) – a.1.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. s-a constatat că cele optsprezece (18) infracțiuni deduse judecății și pentru care s-au stabilit pedepse cu închisoarea, au fost comise de către inculpatul A (fost C) în condițiile concursului real de infracțiuni.

S-a constatat că inculpatul A (fost C) a săvârșit:

- primele 11 infracțiuni - prev. la pct. 1-11 în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 10 luni prin sent. pen. nr. 1160/03.07.2019, definitivă prin dec. pen. nr. 234/02.03.2020 a Curții de apel Bacău. Din această pedeapsă a fost liberat condiționat cu un rest de 276 zile închisoare la data de 01.07.2020 și

- ultimele 7 infracțiuni – prev. la pct. 12-18 în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni de închisoare, a cărei executare a fost supendată sub supraveghere în condițiile art. 91 C. pen. pe un termen de supraveghere de 4 ani, aplicată prin sent. pen. nr. 1450/12.10.2015, dosar nr. x/180/2015 al Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă prin dec. pen. nr. 203/18.02.2016 a Curții de Apel Bacău și față de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 10 luni aplicată prin sent. pen. nr. 1160/03.07.2019, definitivă prin dec. pen. nr. 234/02.03.2020 a Curții de apel Bacău.

În aplicarea Deciziei nr. XVIII/2007 a ÎCCJ, Secțiile Unite, art. 43 alin. (2) C. pen. și art. 104 alin. (2) C. pen. s-a revocat liberarea acordată prin sent. pen. nr. 675/26.06.2020 a Judecătoriei Bacău și s-a reținut restul de 276 zile închisoare rămas neexecutat.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., în sancționarea termenului II al recidivei, s-a reținut pedeapsa cea mai grea de aplicată cea de 6 ani și 6 luni (pct. B.6), la care adaugă 1/3 din restul pedepselor aplicate [(1 an și 9 luni + 2 ani + 2 ani + 6 ani + 4 ani și 6 luni + 6 ani și 6 luni + 2 ani și 6 luni + 1 an și 9 luni + 2 ani + 5 ani + 4 ani + 5 ani + 4 ani + 5 ani și 6 luni + 5 ani + 4 ani și 6 luni + 4 ani)/3] = [66 ani/3 = 22 ani], respectiv 22 ani închisoare, instanța condamnând pe inculpat la pedeapsă rezultantă de 28 (douăzeci și opt) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În aplicarea Deciziei nr. XVIII/2007 a ÎCCJ, Secțiile Unite, art. 43 alin. (2) C. pen. adaugă aritmetic această pedeapsă la restul neexecutat de 276 zile și, în final a fost condamnat inculpatul A (fost C) la pedeapsa de 28 (douăzeci și opt) ani, 6 (șase) luni și 276 (douăsute șaptezeci și șase) zile închisoare, executare în regim de detenție.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. instanța va deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului A (fost C), durata reținerii, arestului domiciliar și arestării preventive din data de 19.01.2021 la 27.11.2021 și de la 30.05.2022 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 208 alin. (4) C. proc. pen., constatând legalitatea și temeinicia măsurii preventive, menține măsura arestului preventiv cu privire la inculpatul A (fost C), astfel cum a fost verificată și menținută ultima dată prin încheierea instanței nr. 635/20.11.2023 (ds. x/180/2021/a26).

III. 1. În temeiul art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 – art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen., art. 43 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B, cetățean român, recidivist, la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la furt calificat (faptă din 30.12.2020, persoană vătămată I) – c.1.

Instanța, în temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. constată că cele cinci infracțiuni deduse judecății și pentru care s-au stabilit pedepse cu închisoarea, au fost comise de către inculpatul B în condițiile concursului real de infracțiuni.

S-a constatat că inculpatul B a săvârșit fiecare dintre cele 5 infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 6 ani, 1 lună și 10 zile închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 64/18.02.2016 a Tribunalului Bacău, în dosarul nr. x/110/2015, rămasă definitivă prin dec. pen. nr. 788/11.07.2016 a Curții de Apel Bacău. Din această pedeapsă inculpatul B a fost liberat condiționat la data de 12.12.2018, cu un rest de 792 zile închisoare.

În aplicarea art. 43 alin. (2) C. pen. și art. 104 alin. (2) C. pen. s-a revocat liberarea acordată prin sent. pen. nr. 2372/12.12.2018 a Judecătoriei Bacău și se reține restul de 792 zile închisoare rămas neexecutat.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., în sancționarea termenului II al recidivei, se reține pedeapsa cea mai grea de aplicată, cea de 3 ani și 6 luni (pct. 4), la care adaugă 1/3 din restul pedepselor aplicate [(1 an și 6 luni + 1 an și 6 luni + 2 ani și 6 luni + 3 ani și 6 luni)/3] = [9 ani/3 = 3 ani], respectiv 3 ani închisoare, instanța condamnând pe inculpat la pedeapsă rezultantă de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În aplicarea art. 43 alin. (2) teza finală C. pen. adaugă aritmetic această pedeapsă rezultantă la restul neexecutat de 792 zile și, în final condamnă pe inculpatul B la pedeapsa de 6 (șase) ani, 6 (șase) luni și 792 (șaptesute nouăzeci și două) zile închisoare, executare în regim de detenție.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. instanța va deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului B, durata reținerii, arestului domiciliar și arestării preventive din data de 19.01.2021 la 27.11.2021, inclusiv.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, inculpații A, Z, B și părțile civile AA și M.

Prin decizia penală nr. 753 din data de 15 iulie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/180/2021, în temeiul art. 421 pct.2 lit. a C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, inculpații A, Z, B și părțile civile AA și M împotriva sentinței penale nr. 36 din 09.01.2024 pronunțată de Judecătoria Bacău.

S-a desființat sentința penală amintită în parte în ceea ce privește latura penală și latura civilă doar în ceea ce privește respingerea acțiunii civile formulate de părțile civile AA și M și, în rejudecare:

I. În temeiul art. 386 alin. (1) din C.p.p., s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor de tentativă de furt, furt și furt calificat pentru inc. A din:

a.1. tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 – art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen. (faptă din 10.10.2020, persoană vătămată H);

a.2. tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 – art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 30.12.2020, persoană vătămată I);

a.3. tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 15.01.2021, persoană vătămată J);

a.4. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen. (faptă din 16.10.2020, persoană vătămată E);

a.5. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen. (faptă din 18.10.2020, persoană vătămată K);

a.6. furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c), d) și e) și alin. (2) lit. b C. pen. (faptă din 30.10.2020, persoană vătămată L);

a.7. furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 06.12.2020, persoană vătămată M);

a.8. furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 19.12.2020, persoană vătămată N); și

a.9. tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) C.pen. (persoană vătămată O S.R.L.);

a.10. tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, d) și e) și alin. (2) lit. b C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. (persoană vătămată P);

a.11. tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen. (persoană vătămată F);

a.12. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C.pen. (persoană vătămată G);

a.13. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a C. pen. (persoană vătămată Q);

a.14. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen. (persoană vătămată R);

a.15. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C. pen. (persoană vătămată S);

a.16. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. c și d) și alin. (2) lit. b C. pen. (persoană vătămată T);

a.17. furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale - persoană vătămată U);

a.18. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C.pen. (persoană vătămată V)

a.19. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C.pen. (persoană vătămată W) și

a.20. furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) C.pen. – art. 229 alin. (1) lit. c și d) și alin. (2) lit. b C.pen. (persoană vătămată X),

fiecare cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

în:

- o infracțiune de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b, c, d, e și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) și art. 77 lit. a din C.p. cuprinzând faptele din 10.10.2020 (H), 18.10.2020 (p.v. K), 30.10.2020 (p.v. L), 06.12.2020 (p.v. M), 19.12.2020 (p.v. N), 30.12.2020 (p.v. I) 14.01.2021 (p.v. SC O SRL),15.01.2021 (p.v. J) 16.01.2021 (p.v. P), 18.01.2021 (p.v. Q).

- o infracțiune de furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b, c, d, și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din C.p. cuprinzând faptele din 14.12.2021 (p.v. R), 06.01.2022 (p.v. S), 07.02.2022 (p.v. T), 20.02.2022 (p.v. U),04.03.2022 (p.v. V), 12.04.2022 (p.v. W), 05.05.2022 (p.v. X).;

- furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 16.10.2020, persoană vătămată E;

- tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 03.02.2022, persoană vătămată F);

- furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 02.10.2020, persoană vătămată G);

totul cu aplic. art. 38 alin. (1) din C.p.

S-a menținut soluția de achitare a inc. A pentru infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 16.10.2020, persoană vătămată E; tentativă la furt calificat, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 03.02.2022, persoană vătămată F) și furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (faptă din 02.10.2020, persoană vătămată G).

În temeiul art. 396 alin. (1) și 2 din C.p.p., a condamnat pe inc. A, la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d,e și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) și art. 77 lit. a din C.p. comisă în intervalul 10.10.2020 – 18.01.2021.

În temeiul art. 396 alin. (1) și 2 din C.p.p., a condamnat pe inc. A, la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d, și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) din C.p. comisă în intervalul 14.12.2021 – 05.05.2022.

În temeiul art. 396 alin. (1) și 2 din C.p.p., a condamnat pe inc. A, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (2) și (5) C. pen., art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., (10 acte materiale din perioada 01.01.2021-16.01.2021)

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoarea la care se adaugă 1/3 din suma celorlalte (3 ani și 10 luni), rezultând pedeapsa de 12 ani și 10 luni închisoare.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. și art. 104 alin. (2) C. pen., s-a revocat liberarea condiționată acordată prin sent. pen. nr. 675/26.06.2020 a Judecătoriei Bacău pentru restul de 276 zile închisoare rămas neexecutat pe care-l adaugă la pedeapsa rezultantă.

Inc. A va executa pedeapsa de 12 ani, 10 luni și 276 zile de închisoare.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului A (fost C), durata reținerii, arestului domiciliar și arestării preventive din data de 19.01.2021 la 27.11.2021 și de la 26.05.2022 la 07.03.2024.

III. În temeiul art. 386 alin. (1) din C.p.p., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care inc. B a fost trimis în judecată din infracțiunile de:

c.1. complicitate la tentativă la furt calificat, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 – art. 229 alin. (1) lit. b și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 30.12.2020, persoană vătămată I);

c.2. complicitate la tentativă la furt calificat, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 alin. (1) rap. la art. 228 – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 15.01.2021, persoană vătămată J);

c.3. complicitate la furt calificat prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen. (faptă din 28.11.2020, persoană vătămată Y);

c.4. complicitate la furt calificat prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. d și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 06.12.2020, persoană vătămată M) și

c.5. complicitate la furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a C. pen. (faptă din 19.12.2020, persoană vătămată N), fiecare cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

într-o singură infracțiune de complicitate la furt calificat în formă continuată prev. de art. 228 alin. (1) -art. 229 alin. (1) lit. b, c) și d) și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) și art. 77 lit. a C. pen. comisă în intervalul 28.11.2020- 15.01.2021 – 5 acte materiale.

În temeiul art. 396 alin. (1) și 2 din C.p.p., a condamnat pe inc. B, cetățean român, recidivist la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d, și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) și art. 77 lit. a din C.p. comisă în intervalul 28.11.2020- 15.01.2021 – 5 acte materiale.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. și art. 104 alin. (2) C. pen., s-a revocat liberarea condiționată acordată prin sent. pen. nr. 2372/12.12.2018 a Judecătoriei Bacău și s-a adăugat restul neexecutat de 792 zile la pedeapsa aplicată.

Inc. B va executa pedeapsa de 6 ani și 792 zile închisoare.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului B, durata reținerii, arestului domiciliar și arestării preventive de la data de 19.01.2021 la 27.11.2021.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părți civile - M și AA și, în temeiul art. 19 C. proc. pen. și art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1349 art. 1357 C. civ. și art. 1381 și urm. C. civ., a obligat inculpații A (fost C), Z, B în solidar la plata către acestea a sumei de 5000 euro (echivalentul în lei la cursul BNR din data plății) cu titlu de daune materiale.

S-au menținut celelalte dispozițiile ale sentinței penale apelate.

*******

Împotriva deciziei din apel, nr. 753 din data de 15 iulie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, la data de 26.07.2024, au formulat recurs în casație inculpații A și B, în termenul legal prevăzut de art. 435 C. proc. pen., (filele 9 și 11 dosar recurs).

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul A, în temeiul cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., a susținut că i-au fost aplicate pedepse în afara limitelor prevăzute de lege, astfel:

În esență, a arătat că, prin rechizitoriul din data de 12.05.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău emis în dosarul de urmărire penală nr x/P/2021, a fost trimis în judecată pentru că ar fi săvârșit 6 infracțiuni de tentativă de furt calificat, 14 infracțiuni de furt calificat și 10 infracțiuni de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere.

A menționat că, prin sentința penală nr. 36 din 09.01.2024, Judecătoria Bacău a dispus condamnarea sa la pedepse cu închisoarea pentru fiecare infracțiune în parte (în afară de cele 10 infracțiuni de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere în formă continuată), fiind condamnat la o pedeapsă principală de 28 de ani și 6 luni închisoare. Împotriva sentinței de fond a formulat apel pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia penală nr. 753/2024 din 15.07.2024 a Curții de Apel Bacău a fost admis apelul formulat și în consecință s-a dispus schimbarea încadrării juridice conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen., astfel: din 12 infracțiuni de furt calificat și 5 infracțiuni de tentativă de furt calificat, într-o infracțiune de furt calificat în formă continuată formată din 5 infracțiuni de tentativă de furt calificat și 5 infracțiuni de furt calificat pentru care a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare și o infracțiune de furt calificat în formă continuată formată din 7 infracțiuni de furt calificat pentru care a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare, iar pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru cele 10 infracțiuni de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere în formă continuată a fost menținută așa cum a fost aplicată de instanța de fond. În final, au fost contopite cele 3 pedepse principale cu aplicarea art. 38 C.p. rezultând pedeapsa principală de 12 ani și 10 luni închisoare fiind adăugat restul de pedeapsă de 276 de zile rămas neexecutat din pedeapsa anterioară.

Față de aceste ultime aspecte privind aplicarea pedepselor cu închisoarea, inculpatul A a solicitat să se constate că acestea au fost aplicate în afara limitelor prevăzute de lege, astfel:

A susținut inculpatul că în ceea ce privește infracțiunile de tentativă de furt calificat legea prevede închisoarea de la 1 an la 3,6 ani închisoare, iar el a fost condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare, cu mult peste limitele legale. Consideră că aplicarea unei pedepse unice pentru infracțiuni diferite cu încadrare juridică este lipsită de cadrul juridic legal. Inculpatul a făcut referire la Constituției României, precum și la Decizia ICCJ nr. 11/2021 prin care s-a soluționat Recursul în Interesul Legii referitor la aplicarea prevederilor art. 37 C.p. privind recalcularea pedepsei în cazul acțiunilor ce intra în conținutul aceleiași infracțiuni.

A precizat inculpatul în cererea de recurs în casație că un alt aspect de nelegalitate a pedepsei aplicate îl reprezintă reținerea prevederilor art. 43 alin. (5) din C.p. pentru ambele infracțiuni de furt în formă continuată reținute de către Curtea de apel.

În opinia sa, daca în cazul ambelor infracțiuni sunt incidente prevederile art. 43 alin. (5) C. pen. privitoare la starea de recidivă, atunci restul de pedeapsă de 276 zile rămase neexecutate nu ar mai trebui adăugat la pedeapsa principală. A mai arătat cu privire la acest aspect că pedeapsa principală din care a fost eliberat în 26.06.2020 a fost executată integral.

De asemenea, s-a susținut că, un ultim aspect de nelegalitate a pedepselor aplicate îl reprezintă faptul că instanța de apel nu a pus în vedere la schimbarea încadrării juridic posibilitatea de a lăsa cauza la urmă ori de a acorda un termen în vederea pregătirii apărării.

Pentru aceste motive expuse în cererea de recurs în casație, inculpatul A a solicitat să se constate că decizia penală nr. 753/2024 a Curții de Apel Bacău este nelegală întrucât pedepsele aplicate sunt în afara limitelor prevăzute de lege și în consecință a solicitat casarea deciziei pronunțate de Curtea de Apel Bacău cu trimiterea spre rejudecare la instanța de fond deoarece schimbarea încadrării juridice într-o ultimă cale de atac privează partea de calea de atac, respectiv de dreptul la apărare.

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul B, în temeiul cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., a susținut că i-au fost aplicate pedepse în afara limitelor prevăzute de lege, astfel:

A arătat inculpatul că, prin Rechizitoriu din data de 12.05.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău emis în dosarul de urmărire penală nr. x/P/2021, a fost trimis în judecată sub acuzația că ar fi săvârșit două infracțiuni de complicitate la tentativă la furt calificat și trei infracțiuni de complicitate la furt calificat.

Prin sentința penală nr. 36 din 09.01.2024, Judecătoria Bacău a dispus condamnarea sa la pedepse distincte cu închisoarea pentru cele două infracțiuni de complicitate la tentativă la furt calificat și cele trei infracțiuni de complicitate la furt calificat cu aplicarea prevederilor art. 38 alin. l C. pen. Împotriva hotărârii de fond inculpatul a formulat apel pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

A menționat că, prin decizia penală nr. 753/2024 din 15.07.2024 Curtea de Apel Bacău a admis apelul formulat, a dispus schimbarea încadrării juridice din doua infracțiuni de complicitate la tentativă la furt calificat și trei infracțiuni de complicitate la infracțiunea de furt calificat, într-o singură infracțiune de complicitate la infracțiunea de furt calificat în formă continuată, 5 acte materiale, dispunând condamnarea inculpatului la pedeapsa unică de 6 ani închisoare.

Față de acest aspect, al schimbării încadrării juridice și aplicarea unei singure pedepse pentru toate infracțiunile care a fost trimis în judecată, inculpatul solicită să se constate că pedeapsa a fost aplicată în afara limitelor prevăzute de lege, întrucât pentru infracțiunea de complicitate la tentativă de furt calificat legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 3,6 ani închisoare, iar prin decizia penală nr. 753/2024, Curtea de Apel Bacău l-a condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare și pentru infracțiunile de complicitate la tentativă de furt calificat, cu mult peste limitele legale.

În opinia inculpatului, legea nu permite aplicarea de pedepse unice pentru infracțiuni diferite, iar conform Constituției României nimeni și nimic nu este mai presus de lege.

A mai solicitat inculpatul în cererea de recurs în casație ca, pe lângă aceste aspecte, să se aibă în vedere și faptul că aplicarea prevederilor art. 386 C. proc. pen. „nu au fost tocmai legală atât în ceea ce privește combinarea din infracțiuni distincte într-una singură cât și cu privire la înștiințarea inculpatului cu privire la acest aspect in vederea pregătirii apărării”.

Pentru aceste motive, inculpatul B a solicitat să se constate că recursul în casație este fondat și că pedeapsa aplicată este în afara limitelor prevăzute de lege.

Conform art. 439 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a dispus comunicarea cererii de recurs în casație către părți și procuror, conform dovezilor de comunicare aflate la dosar.

La dosar nu au fost depuse concluzii scrise asupra recursului în casație de față.

După îndeplinirea procedurii de comunicare, dosarul de recurs în casație a fost înaintat instanței supreme și înregistrat la data de 22.08.2024 pe rolul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, când s-a stabilit termen pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen., la data de 22.10.2024, dată până la care, de asemenea, a fost depus la dosar raportul asupra recursurilor în casație de față.

Prin încheierea din data de 22.10.2024, Înalta Curte, Judecătorul de filtru, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererile de recurs în casație formulate de inculpații A și B împotriva deciziei penale nr. 753 din data de 15 iulie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

Astfel, în cauză s-a stabilit termen de judecată la data de 19.11.2024, ocazie cu care s-au luat concluziile părților pe fondul recursurilor în casație, acestea fiind redate în cuprinsul părții introductive a prezentei decizii.

Analizând cererile de recurs în casație formulate de inculpații A și B în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și 2 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate, urmând a le respinge, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Înalta Curte precizează că, potrivit Codului de procedură penală, recursul în casație este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat și care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.

Astfel, potrivit art. 433 C. proc. pen., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din același cod, pe calea recursului în casație instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Totodată, dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. prevăd că hotărârile sunt supuse casării în cazul în care ”s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, cazul de casare fiind incident în situația în care pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greșita individualizare a pedepsei.

Astfel, prin ”pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică și de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

În speță, recurenții inculpați A și B au invocat cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Înalta Curte subliniază că prin sintagma "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege, în raport cu încadrarea juridică și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

Din interpretarea acestei dispoziții legale rezultă că se circumscriu cazului de casare menționat acele situații în care este înfrânt principiul legalității pedepsei, printre altele, prin depășirea limitelor legale, respectiv, stabilirea unei pedepse care, fie depășește limitele generale ale pedepsei ori se situează sub aceste limite, fie depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.

Evaluând legalitatea pedepselor aplicate recurenților inculpați A și B prin decizia atacată, prin raportare la încadrarea juridică dată faptelor de către instanța de apel, Înalta Curte constată că nu se identifică situații de aplicare a pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Astfel, în speță, în ceea ce îl privește pe inculpatul A, se constată că prin decizia din apel a fost condamnat astfel:

-la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d,e și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) și art. 77 lit. a din C.p. comisă în intervalul 10.10.2020 – 18.01.2021;

- la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d, și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) din C.p. comisă în intervalul 14.12.2021 – 05.05.2022;

- la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (2) și (5) C. pen., art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen., (10 acte materiale din perioada 01.01.2021-16.01.2021);

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoarea la care s-a adăugat 1/3 din suma celorlalte pedepse (3 ani și 10 luni), rezultând pedeapsa de 12 ani și 10 luni închisoare.

În temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. și art. 104 alin. (2) C. pen., s-a revocat liberarea condiționată acordată prin sent. pen. nr. 675/26.06.2020 a Judecătoriei Bacău pentru restul de 276 zile închisoare rămas neexecutat care a fost adăugat la pedeapsa rezultantă, dispunându-se astfel ca în final inculpatul A să execute pedeapsa de 12 ani, 10 luni și 276 zile de închisoare.

În cauză, inculpatul A prin prisma cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., a susținut că i-au fost aplicate pedepse în afara limitelor prevăzute de lege, motivat de faptul că în ceea ce privește infracțiunile de tentativă de furt calificat legea prevede închisoarea de la 1 an la 3,6 ani închisoare, iar el a fost condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare, cu mult peste limitele legale.

În esență, a susținut că aplicarea unei pedepse unice pentru infracțiuni diferite cu încadrare juridică este lipsită de cadrul juridic legal, a făcut referire la dispozițiile art. 37 C.p. privind recalcularea pedepsei pentru infracțiunea continuată, a menționat că un alt aspect de nelegalitate a pedepsei aplicate îl reprezintă reținerea prevederilor art. 43 alin. (5) din C.p. pentru ambele infracțiuni de furt în formă continuată reținute de către Curtea de apel, arătând că în opinia sa, restul de pedeapsă de 276 zile rămase neexecutate nu ar mai trebui adăugat la pedeapsa principală, iar un ultim aspect de nelegalitate a pedepselor aplicate îl reprezintă faptul că instanța de apel nu a pus în vedere la schimbarea încadrării juridic posibilitatea de a lăsa cauza la urmă ori de a acorda un termen în vederea pregătirii apărării.

Înalta Curte în concret constată că prin criticile recurentului inculpat A invocate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct.12 C. proc. pen. acestea vizează individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată prin hotărârea atacată, inculpatul criticând prin intermediul prezentei căi extraordinare de atac cuantumul pedepselor de câte 9 ani închisoare stabilite în cauză pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d,e și alin. (2) lit. b cu aplic. art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) și art. 77 lit. a din C.p, precum și încadrarea juridică dată de instanța de apel și regimul sancționator aplicabil, criticând reținerea prevederilor art. 43 alin. (5) din C.p. privind starea de recidivă și faptul că restul de pedeapsă de 276 zile rămase neexecutate nu ar mai fi trebuit să fie adăugat la pedeapsa principală.

Așa cum s-a arătat, în incidența cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., legalitatea pedepselor este verificată exclusiv prin raportare la încadrarea juridică a faptelor stabilită prin hotărârea definitivă, cu luarea în considerare a cauzelor de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost deja stabilită de instanța de apel, în acest cadru procesual excluzându-se criticile privind greșita individualizare a pedepsei.

De asemenea, criticile formulate de recurent prin recursul în casație de față ce vizează schimbarea încadrării juridice ori individualizarea pedepselor excedează controlului jurisdicțional ce poate fi exercitat în prezentul cadru procesual.

Verificând legalitatea pedepselor aplicate în cauză pentru infracțiunile reținute în cauză și legalitatea pedepsei rezultante privind pe inculpatul A, se constată că, urmare a încadrării juridice stabilite cu titlu definitiv prin decizia recurată și care nu mai poate fi schimbată în actuala procedură, limitele de pedeapsă pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d,e și alin. (2) lit. b C. pen. sunt închisoare de la 2 la 7 ani, iar prin aplicarea prevederilor art. 43 alin. (5) din C.p. reținând instanța de apel împrejurarea că fapta a fost comisă în stare de recidivă post executorie, aceste limite se majorează cu jumătate fiind cuprinse astfel între 3 ani - 10 ani și 6 luni închisoare.

În cauză, istanța de apel a reținut că inculpatul A a fost liberat condiționat cu un rest de 276 zile închisoare la data de 01.07.2020. A menționat instanța de apel că pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1160/2019 pe care o executa inculaptul se considera îndeplinită la data de 03.04.2021, iar cum o parte din actele materiale din cadrul infracțiunii continuate au fost comise anterior acestei date, s-a constatat că se află și în prezența unei recidive postcondamnatorii.

Art. 43 C. pen. reglementează pedeapsa în caz de recidivă, alin. (5) prevăzând că: Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.

Totodată, se reține că în cauză, în raport cu situația de fapt astfel cum a fost stabilită definitiv de instanța de apel, s-a statuat că sunt incidente dispozițiile art. 35 alin. (1) C. pen. în ceea ce privește infracțiunea continuată și totodată, având în vedere că infracțiunea a fost săvârșită de trei sau mai multe persoane împreună, s-a stabilit că este aplicabilă circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. a C. pen.

În aceste condiții, se constată că dispozițiile art. 36 alin. (1) C. pen. reglementează pedeapsa pentru infracțiunea continuată, astfel: Infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.

Totodată, art. 78 alin. (1) C. pen. prevede că: În cazul în care există circumstanțe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.

Deopotrivă, la stabilirea pedepsei rezultante instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 39 C.pen. având denumirea marginală Pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni, care stabilește la alin. (1) că în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: […] b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

În acest context, Înalta Curte constată că pedepsele de câte 9 ani închisoare ce i-au fost aplicate pentru infracțiuna de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d,e și alin. (2) lit. b C. pen. și pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b,c,d și alin. (2) lit. b C. pen., (singurele pe care recurentul A le contestă în prezenta cauză, prin recursul în casație nefiind aduse critici cu privire la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen.), cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) și art. 77 lit. a din C.p., sunt în mod evident în limite legale sub aspectul cuantumului care se circumscrie limitelor prevăzute de lege anterior menționate, în raport cu încadrarea juridică stabilită definitiv și regimul sancționator aplicabil incident în cauză, nefiind identificate aspecte de nelegalitate a pedepselor aplicate și nici a celei rezultante de 12 ani, 10 luni și 276 zile de închisoare, în condițiile în care s-a făcut aplicarea art. 43 alin. (2) C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., astfel că s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoarea la care s-a adăugat o treime din suma celorlalte pedepse (respectiv 3 ani și 10 luni), rezultând pedeapsa de 12 ani și 10 luni închisoare.

De asemenea, față de cele reținute anterior relativ la incidența stării de recidivă, instanța de apel a dispus în temeiul art. 43 alin. (2) C. pen. și art. 104 alin. (2) C. pen., revocarea liberării condiționate acordată prin sentința penală nr. 675/26.06.2020 a Judecătoriei Bacău pentru restul de 276 zile închisoare rămas neexecutat care a fost adăugat la pedeapsa rezultantă anterior menționată de 12 ani și 10 luni închisoare, dispunându-se ca în final inculpatul A să execute pedeapsa de 12 ani, 10 luni și 276 zile de închisoare.

Prin urmare, criticile formulate sub acest aspect, cu referire la pedeapsa principală aplicată și implicit cu privire la pedeapsa principală rezultantă stabilită în cauză în sarcina inculpatului A, sunt neîntemeiate, în condițiile în care așa cum s-a arătat, în speță, instanța de apel a aplicat corespunzător tratamentul sancționator prevăzut de dispozițiile legale incidente în cauză vizând concurs