ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 264/2022

Asupra contestației de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 6 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în baza art. 420 alin. (11) din C. proc. pen., raportat la art. 362 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 208 alin. (4), și 207 alin. (4) din C. proc. pen., a fost constatată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei A., măsură care a fost menținută față de inculpată.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Brașov a avut în vedere că, prin Sentința penală nr. 19/10.01.2022 a Judecătoriei Brașov, s-a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 4 ani și 3 luni de închisoare în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (2) lit. b) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. și art. 41 alin. (1) și 43 alin. (5) din C. pen.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. s-a menținut măsura controlului judiciar luată față de inculpata A. prin încheierea din data de 21.09.2021 pronunțată în dosarul penal nr. x/2021 al Judecătoriei Brașov.

În fapt, s-a reținut că inculpata A., acționând în baza unei rezoluții infracționale unice:

- la data de 09.03.2021, în intervalul orar 10:14 - 10:38, sub pretextul că dorește să efectueze verificări la instalația de gaz, alături de inculpatul B., a pătruns în locuința persoanei vătămate C., situată în mun. Brașov și i-a distras atenția victimei, timp în care inculpații D., E. și F. au pătruns în apartamentul victimei și au sustras suma totală de 32.000 euro și 10.000 RON;

- la data de 07.04.2021, în intervalul orar 15:06 - 15:56, sub pretextul că dorește să efectueze verificări la instalația de gaz, alături de inculpatul G., a pătruns în locuința persoanei vătămate H. și i-a distras atenția victimei, timp în care inculpații D. și D. au pătruns în apartamentul victimei și au sustras suma de 8.100 de RON.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2022 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, definitivă la 21.01.2022, s-a dispus în baza art. 399 alin. (10) din C. proc. pen., raportat la art. 215 alin. (7) din C. proc. pen., înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpata A. prin încheierea din data de 21.09.2021, pronunțată în dosarul penal nr. x/2021 al Judecătoriei Brașov, cu măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile. În acest sens s-a reținut că la data de 07.01.2020, în dosarul de urmărire penală nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpata A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. c), d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 77 lit. a) și e) din C. pen., constând în aceea că la data de 19.12.2021, în intervalul orar 15:26 - 15.50, inculpații A., F. și D., purtând măști de protecție, au pătruns fără drept în locuința persoanei vătămate I. din mun. București, str. x, unde, fiind observați de persoana vătămată, s-au prezentat în mod mincinos ca fiind angajați în cadrul Direcției de Sănătate Publică, după care inculpata A. i-a distras atenția persoanei vătămate, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acesteia și folosind pretextul fals al unui control la sistemul de gazeificare din locuință, inculpații F. și D. au sustras suma totală de 5800 de RON aflată într-un dulap din sufragerie.

În acest context, instanța de fond a reținut aplicabilitatea art. 215 alin. (7) din C. proc. pen., întrucât pe durata măsurii controlului judiciar, inculpata A. a săvârșit, în aparență, o nouă infracțiune de furt calificat pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și a apreciat că măsura controlului judiciar nu mai este suficientă în prevenirea comiterii de noi fapte antisociale.

Împotriva Sentinței penale nr. 19/10.01.2022 a Judecătoriei Brașov a formulat apel, printre alții, inculpata A.

Față de dispozițiile art. 208 din C. proc. pen., la data de 17.02.2022 s-a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, care a fost menținută.

Curtea a constatat că la termenul de judecată din apel din data de 06.04.2022 nu s-a solicitat administrarea altor mijloace de probă, inculpata A. nu a dorit să dea altă declarație și pe cale de consecință s-a procedat la dezbaterea apelurilor formulate. Cu aceeași ocazie s-a pus din nou în discuție legalitatea și temeinicia măsurii preventive, apărătorul din oficiu, solicitând revocarea măsurii pe considerentul că față de stadiul procesual al cauzei nu se mai impune menținerea inculpatei în stare de arest preventiv.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a apreciat că în cauză nu au intervenit motive de nelegalitate a măsurii preventive.

De asemenea, Curtea a apreciat că subzistă în continuare temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la momentul la care s-a dispus inițial menținerea, apoi înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, necesitatea înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică fiind în continuare una actuală.

În prezenta cauză, s-a constatat că, suspiciunea rezonabilă de comitere a faptei reiese în continuare din probele aflate la dosar (declarațiile persoanelor vătămate, ale martorilor și ale inculpaților, procesele-verbale de investigații, recunoașterile după planșa foto), pe baza cărora prima instanță a și pronunțat de altfel o soluție de condamnare a inculpatei. În apel nu au survenit niciun fel de schimbări în privința stării de fapt, nefiind administrate alte mijloace de probă.

În privința criteriilor de apreciere a oportunității menținerii arestului preventiv, astfel cum rezultă din prevederile art. 202 alin. (1) din C. proc. pen., Curtea a avut în vedere că infracțiunea ce face obiectul cercetărilor prezintă un grad ridicat de pericol social, dat de modalitatea efectivă de comitere (prin pătrunderea în locuința persoanelor vătămate sub un pretext nereal, după un plan bine stabilit, de către mai multe persoane împreună), de caracterul continuat al acțiunilor ce i se impută inculpatei și care relevă preocupări constante din partea acesteia de a-și obține sursele de venit în mod aparent ilicit, de cuantumul ridicat al sumelor cu care persoanele vătămate au arătat că au fost prejudiciate, aspecte care coroborate cu circumstanțele personale ale inculpatei, aflată în stare de recidivă postexecutorie, chiar mai mult, pusă recent sub acuzare într-un nou dosar penal, deși se afla sub măsura controlului judiciar, evidențiază un risc extrem de crescut ca inculpata să se implice în comiterea de noi infracțiuni.

Pe cale de consecință, având în vedere pericolul la adresa ordinii publice ce ar lua naștere în situația revocării sau chiar și a înlocuirii măsurii cu alta mai ușoară, Curtea a apreciat că la acest moment singura modalitate de prevenire a săvârșirii de noi fapte antisociale este aceea a privării de libertate sub forma arestului preventiv.

Cu privire la criteriul de proporționalitate al măsurii cu gravitatea acuzației, prevăzut de art. 202 alin. (3) din C. proc. pen., Curtea a apreciat că este, de asemenea, pe mai departe respectat, inculpata fiind judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni care prezintă, așa cum s-a arătat, un grad de pericol social ridicat.

Curtea a considerat că, prin prisma dispozițiilor art. 5 parag. 3 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în raport cu natura acuzațiilor, cu stadiul dosarului, termenul de pronunțare asupra apelului fiind stabilit pentru data de 03.06.2022, la acest moment al procesului penal nu au fost atinse limitele rezonabile ale arestului preventiv.

În baza acestor considerente, a fost constatată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei A., măsură care a fost menținută față de inculpată.

Împotriva acestei încheieri contestatoarea A., a formulat prezenta contestație.

Examinând contestația formulată de inculpata A., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă având în vedere următoarele considerente:

Pe rolul Curții de Apel Brașov, secția penală, au fost înregistrate apelurile formulate printre alții și de inculpata A. aflată în stare de arest preventiv, împotriva Sentinței penale nr. 19 pronunțată de Judecătoria Brașov la data de 10.01.2022.

Potrivit dispozițiilor art. 362 alin. (2) din C. proc. pen. "În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208".

În temeiul dispozițiilor legale precizate, la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2022, instanța de apel a constatat că nu s-a solicitat administrarea altor mijloace de probă, inculpata A. nu a dorit să dea altă declarație și pe cale de consecință s-a procedat la dezbaterea apelurilor formulate. Cu aceeași ocazie s-a pus din nou în discuție legalitatea și temeinicia măsurii preventive, astfel că, prin încheierea de ședință de la acea dată, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei A., măsură care a fost menținută față de aceasta.

Potrivit dispozițiilor art. 206 alin. (1) din C. proc. pen., împotriva încheierilor prin care instanța dispune, în primă instanță, asupra măsurilor preventive inculpatul și procurorul pot formula contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se depune la instanța care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.

În raport cu aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că încheierea pronunțată de Curtea de Apel Brașov, la data de 6 aprilie 2022, nu este supusă niciunei căi de atac, întrucât, prin încheierea contestată nu s-a dispus în primă instanță asupra măsurilor preventive privind pe inculpat, cauza aflându-se în etapa procesuală a apelului.

Astfel, împotriva încheierii atacate în cauză, legea nu prevede nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, raportat la obiectul contestației de față, inculpata A. a formulat contestație împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare și, prin urmare, calea de atac exercitată în cauză este inadmisibilă și urmează a fi respinsă ca atare.

Or, o cale de atac nu poate exista în afara legii. Această regulă are valoare de principiu constituțional. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpata A. împotriva încheierii din data de 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligată contestatoarea la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpata A. împotriva încheierii din data de 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatoarea inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21 aprilie 2022.

GGC - ED