ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2527/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2527/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2021
Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 1516 din 28.08.2018, pronunțată în dosarul penal nr. x/2017, Judecătoria Brașov a hotărât următoarele:
În baza art. 396 alin. (1), (3) si 10 C. proc. pen. coroborat cu art. 80 C. pen. a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) lit. g) C. pen. reținută în sarcina inculpatei A..
În baza art. 81 C. pen. a aplicat inculpatei un avertisment.
A respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă B. S.R.L.
A obligat inculpata la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și partea civilă B. S.R.L.
Prin decizia penală nr. 155/AP din 26 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și partea civilă B. S.R.L. împotriva sentinței penale nr. 1516 din data de 28.08.2018 a Judecătoriei Brașov, pe care a desființat-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei.
Rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 287 alin. (1) lit. g) C. pen., Curtea de Apel Brașov a condamnat pe inculpata A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.200 RON (120 de zile amendă de câte 10 RON fiecare) pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești. A pus în vedere inculpatei prevederile art. 63 C. pen., în sensul că dacă nu execută, în tot sau în parte, pedeapsa amenzii, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare. A pus în vedere inculpatei că poate solicita plata eșalonată a amenzii potrivit prevederilor art. 559 alin. (2) C. proc. pen.. A menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
II. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la 05.05.2015, sub nr. x/2015, reclamanta B. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. S.R.L. și Primarul Municipiului Brașov, ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pârâta C. S.R.L. la demolarea tuturor construcțiilor improvizate, executate fără autorizație de construire, adiacente chioșcurilor nr. 1 și 2 din Poiana Brașov - parcarea D., iar, în caz de refuz, să fie autorizată reclamanta a efectua lucrările de demolare, pe cheltuiala pârâtei; să dispună rezilierea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, încheiat între pârâta 1 și pârâtul 2, pentru o suprafață de teren de 10,25 mp, aferentă chioșcului nr. 1, proprietatea reclamantei; să dispună obligarea pârâtei C. S.R.L. la plata folosului de tras (echivalentul chiriei) pe ultimii 3 ani anteriori formulării cererii de chemare în judecată.
La 03.12.2015, reclamanta a precizat că înțelege să îndrepte eroarea materială strecurată în capătul 3 al cererii de chemare în judecată, în sensul că, în loc de "rezilierea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996" se va citi "anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996", solicitând a fi introduși în cauză, în calitate de pârâți, U.A.T. Municipiul Brașov, prin Primar, și Consiliul Local al Municipiului Brașov, prin Primarul Municipiului Brașov.
Prin sentința civilă nr. 5651/2017 din 31.05.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea pronunțată în ședința Camerei de Consiliu din 24.07.2017, Judecătoria Brașov a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
A respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei de interes a reclamantei, în formularea cererii de chemare în judecată.
A respins, ca neîntemeiată, excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantei, în promovarea capătului de cerere privind anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI BRAȘOV și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI BRAȘOV.
A admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu a pârâtului CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAȘOV și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. S.R.L. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei entități lipsite de capacitate procesuală de folosință și exercițiu.
A admis în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect "obligație de a face - anulare act - pretenții", formulată de reclamanta B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții C. S.R.L. și U.A.T. MUNICIPIUL BRAȘOV, prin Primar, în sensul că:
A constatat nulitatea absolută parțială a contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, în privința obiectului acestuia, în limita celor stabilite prin sentința civilă nr. 10552, pronunțată la 26.06.2013, de Judecătoria Brașov - în ceea ce privește linia de hotar dintre imobilul înscris în CF nr. x Brașov sub nr. top x nr. cadastral x, proprietatea reclamantei, și imobilul înscris în C.F. x Brașov, sub nr. top x, proprietatea Statului Român, pe aliniamentul actual existent, respectiv pe aliniamentul punctelor 42-24-1-2-3 din anexa 34 la expertiza tehnică nr. x/09.04.2013, parte integrantă din această sentință, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 592/R/04.07.2017, pronunțată de Tribunalul Brașov, prin care s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantei B. S.R.L. asupra spațiului căsuță de lemn de 7 mp - Chioșcul nr. 1.
A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. ca, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să desființeze construcția realizată în lipsa autorizației de construire (șarpantă de acoperire ieșită în consolă, închidere spațiu de sub partea șarpantei existente), în caz contrar, reclamanta fiind autorizată a efectua aceste lucrări, pe seama și cheltuiala pârâtei.
A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. ca, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să ridice elementele având caracter provizoriu, ex. tarabe de prezentare a produselor, umbrele, care împiedică accesul facil și în bune condiții al reclamantei la chioșcul nr. 1, în caz contrar, reclamanta fiind autorizată a efectua lucrările de ridicare a acestor obstacole, pe seama și cheltuiala pârâtei.
A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. la a-i plăti reclamantei suma de 7.306,035 RON (echivalentul a 1.650 euro - 150 euro/lună), reprezentând lipsă folosință/folos netras de reclamantă, ca urmare a neexploatării spațiului căsuță de lemn de 7 mp - Chioșcul nr. 1. în perioada 04.07.2014 - 05.05.2015.
A obligat-o pe pârâta C. S.R.L. să-i plătească reclamantei B. S.R.L. cheltuieli de judecată, după cum urmează: 4.500 RON, onorarii experți, 155 RON, taxa judiciară de timbru aferentă capetelor 1-3 din cererea de chemare în judecată, și 437,05 RON, taxa judiciară de timbru aferentă capătului 4 al cererii de chemare în judecată, în limita pretenției admise.
A luat act că cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu avocat, vor fi solicitate de reclamantă pe cale separată.
A obligat-o pe reclamanta B. S.R.L. să le plătească pârâților PRIMARUL MUNICIPIULUI BRAȘOV, U.A.T. BRAȘOV, prin Primar și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAȘOV cheltuieli de judecată în cuantum de 1.860 RON, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel reclamanta B. S.R.L. și pârâta C. S.R.L.
Prin decizia civilă nr. 1140/A din 20.11.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de apelanta S.C. B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 5651 din data de 31.05.2017, pronunțată de Judecătoria Brașov, pe care a schimbat-o în parte, și în consecință:
A constatat nulitatea absolută a contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, încheiat între pârâtul Municipiul Brașov, prin Primar, în calitate de locator, și pârâta C. S.R.L., în calitate de chiriaș.
A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
A respins apelul declarat de apelanta C. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 5651 din data de 31.05.2017 pronunțate de Judecătoria Brașov.
În baza art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., a obligat-o pe intimata-apelantă C. S.R.L să-i achite apelantei-intimate B. S.R.L. suma de 3.000 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs B. S.R.L și C. S.R.L., aceasta din urmă declarând și recurs incident. De asemenea, C. S.R.L. a formulat recurs și împotriva încheierii din data de 11.09.2020 a instanței de apel.
Prin decizia civilă nr. 308/Ap/2021 din 2 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, s-au respins recursurile formulate de recurenții B. S.R.L. și C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul UAT Municipiul Brașov, prin Primar, împotriva deciziei civile nr. 1140/A/20.11.2020 a Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2015, care a fost menținută.
S-a respins ca inadmisibil recursul incident formulat de recurenta C. S.R.L. împotriva aceleiași sentințe.
Împotriva acestei din urmă decizii, precum și împotriva deciziei civile nr. 1140/A din 20.11.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2015 de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, revizuenta C. S.R.L. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivului de revizuire, autoarea căii de atac a susținut că hotărârile a căror anulare parțială o solicită prin prezenta cerere de revizuire încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a considerentelor deciziei penale definitive nr. 155/AP/26.02.2019 a Curții de Apel Brașov, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2017, având ca părți pe societatea B. S.R.L., în calitate de parte civilă, și pe administratorul revizuentei, dna A., în calitate de inculpat.
Revizuenta reia o serie de considerente ale instanței penale din decizia evocată și conchide că din acestea reiese existența răspunsului Primăriei Brașov, prin care aceast a precizat că revizuenta deține acord de funcționare pentru un chioșc amplasat pe un teren aparținând domeniului public, în baza contractului de închiriere nr. x/08.02.1996.
Prin urmare, apreciază că este evident că acest chioșc nu se află amplasat pe proprietatea B. S.R.L., întrucât în suprafața de 247 mp teren a societății B. S.R.L., dobândită de la Statul Român prin intermediul declarației autentificate sub nr. x/13.02.2012 al B.N.P. E. și F., îndreptată prin încheierea nr. 15/13.02.2012, nu se include deloc suprafața de 10,25 mp teren ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996.
În realitate, susține revizuenta, utilizând suprafața de 247 mp cedată de Statul Român, B. S.R.L. a putut invoca cu succes accesiunea imobiliară artificială în dosarul nr. x/2011, dobândind prin efectul dispozitivului deciziei civile nr. 592/R/04.07.2014 a Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ si Fiscal, o suprafață de 7 mp. Însă, menționează că această suprafață face parte nu din chioșcul Arta, ci din chioșcul vecin, respectiv chioșcul achiziționat de către revizuentă de la societatea G. S.R.L (G.) în temeiul contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 17 septembrie 1998 și a facturii fiscale seria x nr. x/17.09.1998.
Arată că ultima frază a considerentelor deciziei penale precizează expres că amplasamentul pe care este situată construcția provizorie a societății inculpatei (adică chioșcul Arta edificat pe terenul ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996) nu face obiectul litigiului în care partea civilă este implicată, adică litigiul având ca obiect tragerea la răspundere penală a doamnei A. pentru faptul că a montat un lacăt pe ușa de acces a chioșcului G., proprietatea părții civile.
În continuare, revizuenta redă considerentele instanței penale de la pag. 11, despre care susține că atestă faptul că, însăși partea civilă, respectiv societatea B. S.R.L., a depus la dosar un înscris din care rezultă foarte clar că revizuenta nu deține contract de închiriere cu Primăria Brașov pentru terenul aferent chioșcului din care a fost evacuată de partea civilă (adică G.), ci deține contract de închiriere pentru un alt chioșc comercial (adică pentru chioșcul Arta, pe care îl deține și astăzi în proprietate și care se află edificat pe terenul proprietatea Statului Român, CF. nr. x Brașov sub nr. top x).
Prin urmare, apreciază că dispozitivul și considerentele deciziei civile nr. 1140/A/20.11.2020 pronunțate de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2015, care consideră că este necesară anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996 pe motiv că vizează suprafața de teren pe care se află chioșcul pe care a fost nevoită să îl lase în deplină proprietate și posesie societății B. S.R.L. și din care revizuenta a fost evacuată, încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a considerentelor deciziei penale definitive nr. 155/AP/26.02.2019 a Curții de Apel Brașov, secția Penală, din care rezultă contrariul.
Menționează că instanța de apel din dosarul nr. x/2015 ar fi soluționat flagrant greșit capătul de cerere vizând anularea contractului de închiriere nr. x/08.02.1996 din două mari motive: pentru că, deși a insistat în etapa procesuală a apelului cu formularea de adrese către Primăria Municipiului Brașov pentru a se depune schița originală de identificare a terenului ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996 (schiță de a cărei existență se menționează chiar în art. 1 din contract), răspunsurile autorității au fost în sensul că aceasta nu a putut fi identificată; pentru că, deși a arătat în cuprinsul concluziilor orale și a celor scrise nouă argumente în sensul că chioșcul dobândit de societatea B. S.R.L. prin efectul deciziei civile nr. 592/R/04.07.2014 a Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal este G., și că acesta nu este edificat pe suprafața de teren ce face obiectul contractului de închiriere nr. x/08.02.1996, instanța de apel le-ar fi ignorat în totalitate, neexistând în considerentele deciziei a cărei revizuire se solicită nicio mențiune privind motivul înlăturării lor.
Se solicită instanței de revizuire să constate că sunt decisive considerentele deciziei instanței penale pe care se bazează prezenta cerere de revizuire, sprijinind soluția de condamnare deoarece evidențiază situația de fapt în care s-a săvârșit infracțiunea (ultimul paragraf al paginii nr. 8 și continuarea de pe pagina nr. 9) și conturează modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate inculpatei (primul paragraf al paginii nr. 11).
Totodată, arată că, deși decizia penală a fost depusă în cadrul apelului în dosarul nr. x/2015, revizuenta nu a invocat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a considerentelor deciziei penale, iar acesta nu a fost pus în discuția părților.
Conchide că se impune anularea și a deciziei instanței de recurs, respectiv decizia civilă nr. 308 din 02.07.2021, pronunțată de către Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în dosarul nr. x/2015, ca urmare a interpretării oferite de doctrina de specialitate a primei părți a prevederilor art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. și precizează că a solicitat, prin cererea de revizuire, inclusiv trimiterea cauzei spre rejudecarea apelurilor Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca urmare a soluțiilor oferite de doctrina juridică, în lipsa existenței unui temei de drept expres în cuprinsul prevederilor art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., în varianta normativă în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată în dosarul nr. x/2015, respectiv 05.05.2015.
Cererea de revizuire a fost comunicată intimaților la 20.08.2021.
La 26 octombrie 2021, intimata B. S.R.L. a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire.
La 17 noiembrie 2021, intimații Consiliul Local al Municipiului Brașov, prin Președinte, Primarul Municipiului Brașov și U.A.T. Municipiul Brașov, prin Primar au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, întrucât nu este îndeplinită tripla identitate de obiect, de părți și de cauză.
Examinând cererea de revizuire dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, în ceea ce privește revizuirea, cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.
De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate.
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea […] poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Trebuie subliniat că, în cauză, nu sunt aplicabile modificările aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018, deci nici forma modificată a art. 513 alin. (4) C. proc. civ. referitoare la încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.
În acest sens, Înalta Curte reține că, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Or, în cauză, este evident că procesul a început anterior modificărilor legislative prin care a fost extinsă sfera de aplicare a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv la 05.05.2015, așa cum reiese din înscrisul aflat la pag. 5 vol. I dosar judecătorie nr. x/2015
Rezultă că, potrivit normelor aplicabile în prezenta cauză, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.
Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat". Prin această reglementare s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situațiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze și neobservându-se existența autorității de lucru judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispoziții nu se pot duce la îndeplinire.
Condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea revizuirii întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt întrunite în cauză.
În primul rând, trebuie remarcat faptul că revizuenta a invocat încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, fără a susține că între cele două procese, primul penal și al doilea civil, ar fi întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.
Pentru a exista identitate de părți, este necesar ca părțile din dosarul în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere să fie identice cu cele din dosarele în care s-au pronunțat hotărârile în raport cu care se invocă existența unei contrarietăți.
Instanța supremă observă că dosarul penal nr. x/2017 a avut ca părți pe inculpata A. și pe partea civilă B. S.A., în timp ce dosarul în care s-au pronunțat deciziile a cărei revizuire se cere, nr. 9907/197/2017 și nr. 9907/197/2015*, au avut ca părți pe reclamanta B. S.R.L. și pe pârâții Consiliul Local al Municipiului Brașov, prin Președinte, C. S.R.L., Primarul Municipiului Brașov și U.A.T. Municipiul Brașov, prin Primar.
În speță nu se poate reține contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identității de părți făcând de prisos analizarea celorlalte condiții impuse de norma legală.
Pentru aceste motive, constatând că nu este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 513 din același act normativ, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1140/A din 20 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 și împotriva deciziei civile nr. 308/Ap/2021 din 2 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1140/A din 20 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017 și a deciziei civile nr. 308/Ap/2021 din 2 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2021.