ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 256/2022

Deliberând asupra recursului declarat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 4/P/JDL din data de 14.03.2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, instanță învestită cu soluționarea contestației formulate de petentul A. împotriva ordonanței procurorului nr. x/2020 din 03.01.2022 emisă în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța nr. x/2020‚ printre altele, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, a respins, ca inadmisibilă, cererea petentului A. privind sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 și art. 340 din C. proc. pen.

Pentru a dispune astfel, în esență, curtea de apel a reținut că dispozițiile a căror neconstituționalitate a fost invocată nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât prin plângerea formulată este criticată modalitatea de efectuare a unei percheziții, despre care se susține că ar fi avut loc la sediul profesional al unui avocat și al cărei rezultat ar înfrânge garanțiile instituite prin art. 34 din Legea nr. 51/1995 și art. 5491 din C. proc. pen. Or, din analiza lucrărilor dosarului rezultă că percheziția care a fost autorizată în cauză nu privește domiciliul petentului A., precum nici vreo locație la care să fie înregistrată în mod oficial un cabinet de avocat aparținând acestuia.

De asemenea, curtea a constatat că dispozițiile art. 5491 din C. proc. pen. nu au legătură cu cauza, întrucât reglementează procedura de confiscare sau de desființare a unui înscris în cazul clasării, iar ele nu reglementează competența judecătorului de drepturi și libertăți în aducerea la îndeplinire a acestei proceduri, ci competența judecătorului de cameră preliminară.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs petentul A., prin e-mail, la data de 17 martie 2022, ora 17:50, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 01 aprilie 2022 și repartizată aleatoriu, în sistem informatizat, Completului nr. 10 pentru termenul de judecată din 05 aprilie 2022, când a fost încuviințată cererea de amânare a judecării cauzei formulată de recurent.

La termenul de judecată din data de 19 aprilie 2022, Înalta Curte a pus în discuția părților, din oficiu, tardivitatea recursului declarat de recurent, susținerile părții și a procurorului fiind redate în mod detaliat în practica.

Examinând recursul declarat de petentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii penale nr. 4/P/JDL din data de 14.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2022, raportat la textele de lege incidente în cauză, Înalta Curte constată că acesta este tardiv.

Astfel, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care instanța respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

În lipsa unor dispoziții exprese și derogatorii, termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., normă procesual penală cu caracter general.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.:

"(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește."

Înalta Curte constată că încheierea penală nr. 4/P/JDL, prin care Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de petentul A., a fost pronunțată la data de 14 martie 2022, fără ca în cuprinsul acesteia să se menționeze ora la care s-a pronunțat hotărârea.

Dezlegând problema momentului (dies a quo) de la care se calculează termenul procedural pe ore în situația în care nu se cunoaște ora pronunțării actului procedural care a determinat curgerea lui, doctrina și jurisprudența (I.C.C.J., secția penală, Decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., secția penală, Decizia nr. 164/2017, I.C.C.J., secția penală, Decizia nr. 384/2020) au statuat că, în acest caz, termenul începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că termenul de 48 de ore în care recurentul A. putea contesta încheierea Curții de Apel Constanța, sub aspectul soluției date cererii de sesizare a Curții Constituționale, a început să curgă la sfârșitul zilei de 14 martie 2022, ora 24:00, și s-a împlinit la data de 17 martie 2022, ora 02:00.

În consecință, calea de atac formulată de recurent, prin e-mail, la data de 17 martie 2022, ora 17:50, a fost exercitată după expirarea termenului legal.

Cât privește susținerile petentului privind o pretinsă imposibilitate de a cunoaște data pronunțării, Înalta Curte constată că împrejurările menționate nu se constituie în cauze temeinice de împiedicare a exercitării căii de atac a recursului, nefiind, de altfel, nici formulată o cerere de repunere în termen.

Pe cale de consecință, constatând întemeiată excepția tardivității recursului invocată din oficiu, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii penale nr. 4/P/JDL din data de 14.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe recurent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii penale nr. 4/P/JDL din data de 14.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Obligă pe recurent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2022.

GGC - ED