ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului de competență;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 44 din 16 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Militar București, în Dosarul nr. x/2022 în baza art. 47 rap. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței după calitatea persoanei a intimatului general de brigadă A., excepție invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară.

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) cu ref. la art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a plângerii petentului B. împotriva ordonanței de clasare din data de 23.12.2021 dispusă în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și menținută prin ordonanța din data de 26.01.2022 a procurorului general militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea Militară de Apel București.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Militar București a reținut următoarele:

În dosarul penal nr. x/2021 s-a efectuat urmărirea penală in rem de către procurorul militar șef secție din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel urmare plângerii numitului B. împotriva numiților maior C., mr. D. și lt. E. din cadrul S.J.P.I Galați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.

De asemenea, au fost efectuate cercetări și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals față de general de brigadă A.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București a constatat că, potrivit prevederilor art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. competența materială de soluționare a cauzei aparține Curții Militare de Apel, această competență fiind atrasă de gradul militar al inculpaților și nu de natura faptelor săvârșite de aceștia, deoarece una dintre persoanele cercetate are gradul de general de brigadă, iar în cazul emiterii unui rechizitoriu Curtea Militară de Apel ar fi cea care ar fi sesizată cu judecarea cauzei.

Pe de altă parte, s-a arătat că prevederile art. 48 alin. (2) C. proc. pen. nu își găsesc aplicabilitatea în cauză, întrucât interpretarea alin. (2) al articolului menționat trebuie să se facă prin aliniatul 1, în sensul că schimbarea instanței se poate face dacă nu are legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului și dacă nu s-a dat citire actului de sesizare. Ori în speță niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită, respectiv fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu și nu a fost citi actul de sesizare. Deopotrivă, s-a susținut că dispozițiile art. 48 C. proc. pen. nu a avut în vedere, la data redactării schimbarea gradului militar al inculpatului. Textul a fost scris având în vedere schimbarea calității de militar/civil sau o altă situație care atrage competența după calitatea persoanei, respectiv parlamentar/ministru. În aceste situații în care persoana cercetată dobândește o calitate care atrage competența unei anumite instanțe urmărirea penală se efectuează de unitatea de Parchet care are competența de a cerceta la momentul începerii urmăririi penale, iar toate incidentele de urmărire penală se soluționează de instanța stabilită potrivit prevederilor art. 48 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, s-a apreciat că soluționarea plângerii petentului împotriva soluției de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, menținută prin ordonanța din data de 26.01.2022 a procurorului general militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, aparține judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții Militare de Apel instanță căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Prin încheierea nr. 6 din 19 aprilie 2022 pronunțată de Curtea Militară de Apel București, în Dosarul nr. x/2022 în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) cu ref. la art. 37 alin. (1), art. 41 alin. (1) și art. 48 C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a plângerii petentului B. împotriva soluției de clasare sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și uz de fals prev. de art. 323 C. pen. privind pe gl. bg. A., mr. C., mr. D. și lt. E. (toți din cadrul Ministerului de Interne - Direcția Generală de Protecție Internă), dispusă prin ordonanța din 23.12.2021 emisă de procurorul militar șef secție urmărire penală al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și menținută prin ordonanța din data de 26.01.2022 emisă de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Militar București.

În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea Militară de Apel București și Tribunalul Militar București și, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru efectuarea regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, în esență, s-a reținut că, la data de 04.08.2020 petentul B. a sesizat Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari pentru a efectua cercetări în legătură cu faptul că, în cursul anului 2016, în calitate de ofițer în cadrul D.I.P.I. - S.I.P.I. Galați, ar fi semnalat unele aspecte legate de activitățile operative desfășurate în executarea unui mandat de siguranță națională, motiv pentru care persoane din cadrul D.I.P.I. au întreprins anumite acțiuni împotriva sa, printre care neacordarea autorizației de acces la informații clasificate ulterior expirării acesteia, formularea de către conducerea D.I.P.I. a unui răspuns cu date false la o petiție de-a sa și comunicarea către diverse instituții a unor date cu conținut nereal.

Prin ordonanța din 06.08.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanța nr. 79/P/2020 din 24.11.2020 procurorul militar de la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari a dispus:

- Disjungerea cauzei și declinarea în favoarea Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a competenței de soluționare sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000;

- Declinarea în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București a competența de soluționare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

Prin ordonanța din 14.01.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel s-a dispus extinderea urmăririi penale în rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., cercetările fiind efectuate, astfel, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen.,

Prin ordonanța nr. 83/P/2020 din 02.03.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel s-a dispus:

- Clasarea cauzei cu privire la gl. bg. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și uz de fals prev. de art. 323 C. pen.;

- Disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București în legătură cu toți ceilalți autori/prezumtivi participanți la săvârșirea faptelor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și uz de fals prev. de art. 323 C. pen.

Pentru a adopta soluția de disjungere și declinare a competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, procurorul militar a arătat că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că, la data de 08.04.2019, la care a semnat adresa invocată de persoana vătămată, generalul de brigadă A. avea gradul de colonel. Astfel, s-a stabilit că, prin Decretul nr. 1001/2020 din 27.11.2020 al Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial din aceeași dată, s-a dispus acordarea gradului militar de general de brigadă cu o stea colonelului A.

Prin ordonanța din 12.03.2021 procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a dispus preluarea dosarului nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București în vederea efectuării urmăririi penale de către procurorii militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Ulterior, procurorul militar a completat urmărirea penală, dar nu a dispus, conform disp. art. 305 alin. (3) C. proc. pen., efectuarea în continuare a urmăririi penale față de gl. bg. A., mr. C., mr. D. și lt. E., astfel că aceștia nu au dobândit calitatea de suspect.

În final, prin ordonanța din 23.12.2021, procurorul militar șef secție urmărire penală al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și uz de fals prev. de art. 323 C. pen. privind pe gl. bg. A., mr. C., mr. D. și lt. E.

În cadrul procedurii de control pe cale ierarhică, declanșată, potrivit art. 339 C. proc. pen., în aplicarea principiului subordonării ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, examinând plângerea formulată de petentul B. împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din 23.12.2021, prin ordonanța din data de 26.01.2022, procurorul militar general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București a respins, ca nefondată, plângerea petentului.

Împotriva acestei soluții petentul s-a adresat cu plângere Tribunalului Militar București.

Potrivit art. 39 C. proc. pen.:(1) Curtea militară de apel judecă în primă instanță: a) infracțiunile prevăzute de C. pen. la art. 394 - 397, 399 - 412 și 438 - 445, săvârșite de militari; b) infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale, săvârșite de militari; c) infracțiunile săvârșite de judecătorii tribunalelor militare și de procurorii militari de la parchetele militare care funcționează pe lângă aceste instanțe; d) infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali; e) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege. (...)

Ca atare, în ceea ce privește infracțiunile prevăzute de C. pen. la art. 394 - 397, 399 - 412 și 438 - 445 și infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale, săvârșite de militari, nu doar în raport de fapta care face obiectul cercetărilor efectuate într-o cauză penale se determină competența de primă instanță a Curții Militare de Apel București, ci și de calitatea de militar, indiferent de gradul militar deținut, a persoanei care a comis infracțiunea.

Spre deosebire însă de infracțiunile menționate, în ceea ce privește celelalte infracțiuni săvârșite de militari, nu doar în raport de fapta care face obiectul cercetărilor efectuate într-o cauză penale se determină competența de primă instanță a tribunalului militar sau a Curții Militare de Apel București, ci și de calitatea de militari până la gradul de colonel inclusiv, respectiv de calitatea de generali, mareșali și amirali, a persoanelor care au comis infracțiunea.

Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, (a se vedea Decizia nr. 384/RC/05.10.2021, publicată pe site-ul www.x.ro), dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., care atribuie curții militare competența de judecată în primă instanță a infracțiunilor săvârșite de militari, privesc exclusiv persoanele care au calitatea de general în activitate, întrucât competența după calitatea persoanei a instanțelor militare este determinată de săvârșirea infracțiunii de către o persoană care exercită o funcție militară în mod efectiv.

În mod similar, disp. art. 39 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen., care atribuie curții militare competența de judecată în primă instanță a infracțiunilor prevăzute de C. pen. la art. 394 - 397, 399 - 412 și 438 - 445 și a infracțiunilor privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale, săvârșite de militari, privesc exclusiv persoanele care au calitatea de militari în activitate, indiferent de gradul militar pe care îl dețin.

S-a reținut că, în speță, toate persoanele reclamate au calitatea de militar, dintre care unul are gradul de general de brigadă cu o stea, calitate care ar atrage competența în primă instanță a Curții Militare de Apel București. Însă, competența instanțelor militare este determinată calitatea inculpatului. Pretinsele fapte săvârșite de intimatul A. la data de 08.04.2019, când avea calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv, au legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia ceea ce atrage competența Tribunalului Militar București să soluționeze plângerea formulată de petent.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Tribunalul Militar București este competent să soluționeze plângerea petentului B., motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Potrivit dispozițiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 37 C. proc. pen.: (1) Tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date în competența altor instanțe; (2) Tribunalul militar soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege.

Potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 48 C. proc. pen., competența în caz de schimbare a calității inculpatului: (1) Când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când: a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului; b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței. (2) Dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1).

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, petentul B. a înregistrat pe rolul Tribunalului București o plângere împotriva soluției de clasare dispusă în Dosarul nr. x/2021 din 23.12.2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, menținută prin ordonanța din data de 26.01.2022 a procurorului general militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Înalta Curte constată că presupusele fapte reclamate de petent sunt săvârșite la data de 08.04.2019, când intimatul A. avea calitatea de militar cu gradul de colonel și au legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.

La data de 27.11.2020, intimatul A. a fost avansat la gradul de general de brigadă potrivit Decretului nr. 1001/27.11.2020 al Președintelui României, publicat în M. Of. nr. 1153 din 27 noiembrie 2020.

Competența de judecată în primă instanță a tribunalului militar este determinată de calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv, dar cum prezumtivele fapte săvârșite de intimatul A. la data de 08.04.2019, când acesta avea gradul de colonel, au legătură cu atribuțiile de serviciu, tribunalul militar este competent să judece, potrivit art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., chiar dacă acesta nu mai are gradul de colonel, ci gradul de general (începând cu data de 27.11.2020).

Totodată, între persoanele prevăzute de art. 40 alin. (1) C. proc. pen., nu se regăsesc și generalii, astfel că, potrivit art. 48 alin. (2) C. proc. pen., dobândirea gradului de general la data de 27.11.2020 de către intimatul A., deci ulterior săvârșirii presupuselor infracțiuni (08.04.2019) nu determină schimbarea competenței în favoarea Curții Militare de Apel București.

Drept urmare, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Militar București, din perspectiva infracțiunilor reclamate (abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și uz de fals prev. de art. 323 C. pen.), dar și din perspectiva faptului că la data de 08.04.2019, a presupuselor fapte, intimatul A., avea gradul de colonel și nu gradul de general de brigada cum îl are în prezent, iar intimații C. și D. au gradul de maior și E., locotenent, astfel că nu sunt incidente disp. art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., care reglementează competența funcțională, după materie și după calitatea persoanei a Curții Militare de Apel București, ci disp. art. 37 alin. (1) cu ref. la art. art. 48 C. proc. pen. care atrag competența de primă instanță a tribunalului militar. Astfel, aceste infracțiuni sunt de competența de primă instanță a tribunalului militar, iar din punct de vedere teritorial, față de criteriile prev. la art. 41 C. proc. pen., de competența Tribunalului Militar București.

Pentru considerentele anterior evocate, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul B. în favoarea Tribunalului Militar București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea conflictului de competență vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul B. în favoarea Tribunalului Militar București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 mai 2022.

GGC - ED