ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 10 iulie 2025

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 23.04.2025, petentul A. a solicitat desființarea soluției de clasare emise în dosarul nr. x/2022 prin ordonanța din data de 25.02.2025, de procurorul din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, desființarea ordonanței adoptate de prim procurorul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, în lucrarea nr. 12/11/2/2025 și trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea urmăririi penale.

Plângerea a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Militar Cluj, la data de 23.04.2025, sub nr. x/2025.

Prin încheierea nr. 31/28.05.2025, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Cluj, a admis excepția de necompetență după calitatea persoanei a Tribunalului Militar Cluj, invocată din oficiu, iar în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 37 C. proc. pen. coroborat cu art. 39 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a plângerii formulată de petentul A., în favoarea Curții Militare de Apel București.

Tribunalul Militar Cluj a reținut că din actele existente la dosar reiese faptul că intimatul B., care a avut calitatea de făptuitor în dosarul de urmărire penală, fiind indicat în plângerea formulată de petent ca fiind unul dintre autorul faptelor sesizate, a fost ofițer superior, iar actualmente are gradul militar de general de brigadă cu o stea fiind incidente dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. ce prevăd că Curtea Militară de Apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de către generali, mareșali și amirali.

Ca urmare, cauza a fost înregistrată sub același număr de dosar la Curtea Militară de Apel Iași, care, prin încheierea penală nr. 8 din 24.06.2025, a admis excepția necompetenței după calitatea persoanei a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții Militare de Apel București, invocată de reprezentantul Ministerului Public, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. cu ref. la art. 37 alin. (1), art. 41 alin. (1) și art. 48 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a plângerii petentului plt.maj. A., în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Cluj, în baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență între judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții Militare de Apel București și judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Cluj și, în consecință, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru efectuarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că ulterior săvârșirii pretinselor fapte reclamate de petent, suspectul col. C. a fost trecut în rezervă, astfel că acesta nu mai are calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv (în activitate), ci calitatea de militar în rezervă, iar făptuitorul col. B. a fost înaintat la gradul de general de brigadă cu o stea, astfel că acesta nu mai are calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv, ci calitatea de general.

S-a reținut că tribunalul militar este competent datorită calității de militar până la gradul de colonel inclusiv și a pretinselor fapte săvârșite de suspectul C. și de făptuitorul B. cu privire la comunicarea ordonanței nr. 82/P/2022 din 24.08.2022 emisă de procurorul militar șef secție al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, când aveau calitatea de militar până la gradul de colonel inclusiv. Curtea a reținut că faptele au legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestora, sens în care tribunalul militar rămâne competent să judece, potrivit art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., chiar dacă aceștia nu mai au această calitate, ci calitatea de militar în rezervă, respectiv de general.

Totodată, s-a reținut că, între persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1) C. proc. pen., nu se regăsesc și generalii, astfel că, potrivit art. 48 alin. (2) C. proc. pen., dobândirea calității de general de către făptuitorul B., după data săvârșirii pretinselor infracțiuni, 26.08.2022, nu determină schimbarea competenței în favoarea Curții Militare de Apel București.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Curtea Militară de Apel București este instanța competentă să soluționeze cauza referitoare la plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare din data de 25.02.2025 emise în dosarul nr. x/2022 de procurorul din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj cu privire la intimații C. și B., motiv pentru care, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Înalta Curte constată că prin ordonanța nr. 762/324/P/2022 din 20.02.2025, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a dispus: 1. clasarea cauzei privind pe suspectul col.(în prezent în rezervă) C., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violare a secretului corespondenței prev. de art. 302 alin. (1) și (3) C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; 2. clasarea cauzei privind comiterea infracțiunii de violare a secretului corespondenței prev. de art. 302 alin. (1) și (3) C. pen. (făptuitor col. B.), întrucât nu există probe că această persoană a săvârșit infracțiunea; 3. clasarea cauzei în ceea ce privește comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 289 C. pen.

Împotriva acestei ordonanțe, în temeiul art. 339 C. proc. pen., a formulat plângere la procurorul ierarhic superior petentul plt.maj. A..

Prin ordonanța nr. 12/II/2/2025 din 15.04.2025, prim procurorul militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a respins, ca nefondată, plângerea petentului.

Împotriva ordonanței de clasare dispusă prin ordonanța nr. 726/324/P/2022 din 20.02.2025 emisă de procurorul militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj și menținută prin ordonanța nr. 12/II/2/2025 din 15.04.2025 a prim-procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, în temeiul art. 340 C. proc. pen., a formulat plângere petentul plt.maj. A..

Potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanță, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Înalta Curte constată că prin adresa din 09.05.2025, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brașov a informat faptul că gradul actual al intimatului B. este general de brigadă cu o stea.

Sub acest aspect, se reține că la acest moment procesual, intimatul C., militar cu grad de colonel, este în prezent în rezervă, nemaiavând calitatea de militar activ, iar intimatul B. este în activitate și are în prezent gradul de general de brigadă cu o stea.

Potrivit art. 39 C. proc. pen.: (1) Curtea militară de apel judecă în primă instanță: d) infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali.

De asemenea, potrivit art. 56 alin. (5) C. proc. pen., procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secțiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenței parchetului din care fac parte, față de toți participanții la săvârșirea infracțiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanța competentă potrivit art. 44.

Totodată, potrivit art. 44 alin. (1) C. proc. pen., în caz de reunire, dacă, în raport cu diferiții făptuitori ori diferitele fapte, competența aparține, potrivit legii, mai multor instanțe de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad.

În acest context, Înalta Curte reține că, în raport de calitatea de general de brigadă cu o stea a intimatului B., competența de a judeca cauza în primă instanță aparține Curții Militare de Apel București, fără a avea relevanță faptul că intimatul C. nu mai este militar activ, fiind trecut în rezervă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea Militară de Apel, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., îi va fi trimis dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privindu-l pe petentul plt. maj. A. în favoarea Curții Militare de Apel București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iulie 2025.