ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2022
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 24 din data de 7 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen. rap. la art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 rep., s-a admis contestația la executare formulată de Compartimentul Executări Penale privind Sentința penală nr. 97 din 18.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020, definitivă prin neapelare la 08.07.2020.
S-a recunoscut ordonanța emisă de Biroul de Supraveghere din Avellino la data de 23.11.2020, așa cum rezultă din certificatul de stadiu al executării nr. x/2018 emis la data de 28.12.2021 de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli - Biroul Executări Penale.
S-a dedus din pedeapsa de 20 ani și 1 lună închisoare și perioada suplimentară de 450 zile beneficiu acordat persoanei condamnate A., cu titlu de eliberare anticipată cu referire la perioada 11.07.2015 - 11.07.2020, executată în regim de detenție pe teritoriul Italiei.
S-a dispus rectificarea în mod corespunzător a mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. x/2020.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care 313 RON reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că la data de 27.01.2022 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/2022 contestația la executare, ca urmare a transmiterii de către autoritățile italiene a certificatului de stadiu al executării pedepsei nr. x/2018 emis la data de 28.12.2021 de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli - Biroul Executări Penale, prin care Compartimentul executări penale a solicitat în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen. rap la art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 rep., recunoașterea certificatului de stadiu al executării pedepsei cu privire la condamnata A., prin care i-au fost acordate 450 de zile de eliberare anticipată.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constată că prin Sentința penală nr. 97 din data de 18 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 rep.
A fost recunoscută Sentința nr. 25/2017 pronunțată la data de 16.03.2017 de Curtea de Apel cu Jurați din Napoli, definitivă la 04.06.2018, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 20 ani și 1 lună închisoare pentru săvârșirea a 2 (două) infracțiuni: omor prev. de art. 110, art. 575, art. 61 nr. 2 și 5 C. pen. italian și tâlhărie prev. de art. 110, art. 628 alin. (1), (3), (3) bis C. pen. italian, care au corespondent în legislația română în infracțiunile de omor calificat prev. de art. 188 - art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. și tâlhărie calificată prev. de art. 233 - 234 alin. (1) lit. d) și f) C. pen.
S-a dispus transferarea condamnatei în vederea continuării executării pedepsei de 20 ani și 1 lună închisoare într-un penitenciar din România.
S-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 11.07.2013 la zi.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinței penale.
Sentința penală nr. 97 din data de 18 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020, a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 8 iulie 2020, fiind emis la aceeași dată mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2020 pentru pedeapsa de 20 ani și 1 lună închisoare, pe numele condamnatei A.
Persoana condamnată A. a fost transferată din Italia în România la data de 30.09.2020, iar în prezent este încarcerată în Penitenciarul B. Ploiești - Târgușorul Nou, unde execută pedeapsa închisorii.
La data de 21.01.2021, autoritățile italiene au transmis certificatul privind stadiul executării pedepsei nr. x/2018 emis la data de 28.12.2021 de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli - Biroul Executări Penale, din care rezultă că prin ordonanța din 23.11.2020 a Biroului de Supraveghere din Avellino s-a acordat condamnatei A. beneficiul de 450 zile cu titlu de eliberare anticipată cu referire la perioada 11.07.2015 - 11.07.2020 executată în regim de detenție pe teritoriul Italiei.
Conform art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestația la executare se poate formula atunci când există o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare iar potrivit art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, prin orice altă cauză de stingere sau micșorare a pedepsei, înțelegându-se, potrivit jurisprudenței naționale, orice situație ivită după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, care produce acest efect și care, de principiu, nu se analizează în cadrul altei proceduri, expres reglementate de legiuitor.
Potrivit dispozițiilor art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislației statului emitent.
În considerarea acestor dispoziții legale, cetățeanul român condamnat într-un stat membru al Uniunii Europene printr-o hotărâre judecătorească definitivă, recunoscută în România, care a beneficiat în statul de condamnare de o eliberare anticipată constând în recunoașterea ca executată a unei perioade de timp, ca efect al muncii prestate și a conduitei pozitive pe parcursul executării pedepsei sau a altor instituții ale statului de condamnare, își păstrează acest drept și ulterior transferării sale într-un loc de deținere din țara de origine, câtă vreme transferarea s-a dispus definitiv în vederea continuării executării pedepsei respective, ceea ce presupune în mod obligatoriu luarea în considerare a perioadei de detenție din străinătate și, implicit, a tuturor efectelor pe care aceasta deja le-a produs asupra persoanei condamnate.
Dispozițiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 prevăd că "În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător."
Raportând dispozițiile menționate la situația din cauză, curtea a constatat că autoritățile italiene au transmis certificatul privind stadiul executării pedepsei nr. x/2018 emis la data de 28.12.2021 de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli - Biroul Executări Penale, din care rezultă că prin ordonanța din 23.11.2020 a Biroului de Supraveghere din Avellino s-a acordat condamnatei A. beneficiul de 450 zile cu titlu de eliberare anticipată cu referire la perioada 11.07.2015 - 11.07.2020 executată în regim de detenție pe teritoriul Italiei.
S-a apreciat că acest beneficiu evidențiat în formele de executare emise de autoritățile judiciare ale statului de condamnare reprezintă un drept pe care persoana condamnată l-a câștigat în perioada când s-a aflat în custodia exclusivă a autorităților italiene, executarea pedepsei fiind guvernată de legea internă a statului respectiv.
Împotriva Sentinței penale nr. 24 din data de 7 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat contestație condamnata A.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. de dosar x/2022
În susținerea căii de atac, în esență, contestatoarea A. a arătat că se află în executarea pedepsei din anul 2013, astfel că se impunea ca autoritățile italiene să-i acorde cu titlu de eliberare anticipată un beneficiu, pe lângă cele 450 de zile, cu referire la perioada 2013 - 2015, pe care a executat-o în regim de detenție pe teritoriul Italiei și care să fie dedusă din pedeapsa pe care o execută în regim de detenție pe teritoriul României.
Examinând Sentința penală nr. 24 din data de 7 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în raport de criticile formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază ca este nefondată contestația condamnatei A., în considerarea următoarelor argumente:
Înalta Curte constată că prin Sentința penală nr. 97 din data de 18 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020, s-a dispus recunoașterea Sentinței nr. 25/2017 pronunțate la data de 16.03.2017 de Curtea de Apel cu Jurați din Napoli, definitivă la 04.06.2018, privind persoana condamnată A., prin care aceasta a fost condamnată la pedeapsa de 20 ani și 1 lună închisoare pentru săvârșirea a 2 infracțiuni: omor prev. de art. 110, art. 575, art. 61 nr. 2 și 5 C. pen. italian și tâlhărie prev. de art. 110, art. 628 alin. (1), (3), (3) bis C. pen. italian, având corespondent în legislația română în infracțiunile de omor calificat prevăzută de art. 188 - art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. și tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 - 234 alin. (1) lit. d) și f) C. pen.
S-a dispus transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate A., în vederea executării pedepsei de 20 ani și 1 lună închisoare și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 11.07.2013 la zi.
Compartimentul executări penale din cadrul Curții de Apel Craiova, invocând cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. raportat la art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, a solicitat recunoașterea certificatului de stadiu al executării pedepsei cu privire la condamnata A., prin care i-au fost acordate 450 de zile de eliberare anticipată cu referire la perioada 11.07.2015 - 11.07.2020 executată de condamnata A. în regim de detenție pe teritoriul Italiei.
Din actele dosarului, respectiv certificatul de stadiu al executării pedepsei rezultă că aceasta a beneficiat de 450 zile de eliberare anticipată pentru perioada 11.07.2015 - 11.07.2020, fiind respinsă perioada de la 11.07.2013 la 11.07.2015 .
În acord cu cele reținute și de prima instanță, precum și așa cum rezultă din certificatul de stadiu al executării nr. x/2018 emis la data de 28.12.2021 de Parchetul General al Republicii de pe lângă Curtea de Apel Napoli - Biroul Executări Penale, contestatoarea nu a beneficiat de zile de eliberare anticipată anterior datei de 11.07.2015.
Înalta Curte constată că ulterior transferării persoanei condamnate A. pentru executarea în România a pedepsei de 20 ani și 1 lună închisoare, autoritățile italiene au transmis certificatul de stadiu al executării pedepsei din care rezultă acordarea unei reduceri de pedeapsă, un beneficiu acordat condamnatei în cuantum de 450 de zile cu titlu de eliberare anticipată constând în recunoașterea ca executată a perioadei de timp, ca efect al muncii prestate și a conduitei pozitive pe parcursul executării pedepsei în statul de condamnare.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (17) din Legea nr. 302/2004, republicată, care sunt cuprinse în Capitolul II - Punerea în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanțele altor state membre ale Uniunii Europene, Secțiunea a II-a - Transferarea persoanelor condamnate, deținute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România:
"În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător."
Așa cum rezultă din adresele nr. x din 1.10.2020 și 2.10.2020 emise de Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, A. a fost extrădată din Italia, arestată de INTERPOL București la data de 30.09.2020 și depusă la Penitenciarul C. Mioveni în vederea executării pedepsei de 20 de ani și 1 lună închisoare, pedeapsă care a început la data de 11.07.2013 și expiră la data de 10.08.2033.
Prin urmare, în raport de considerentele expuse, având în vedere că autoritățile italiene prin Sentința nr. 25 din 16.03.2017 au recunoscut ca executată perioada începând cu 11.07.2013 la zi și nu au emis un act oficial prin care persoanei condamnate să-i fie acordate și alte reduceri de pedeapsă pentru perioada 11.07.2013 - 11.07.2015, executată în regim de detenție, astfel cum s-a solicitat prin prezenta contestație, instanțele române competente nu pot recunoaște alte perioade decât cele care se regăsesc evidențiate într-o hotărâre judecătorească sau într-un act judiciar emanând de la instituțiile statului de condamnare.
Înalta Curte constată că perioadei executate de la 11.07.2013 la zi, astfel cum s-a reținut prin hotărârea de recunoaștere a sentinței penale pronunțate de instanța străină, i s-a adăugat beneficiul de 450 zile acordat cu titlu de eliberare anticipată pentru perioada 11.07.2015 - 11.07.2020 executată în regim de detenție, pe teritoriul Italiei, ca efect al muncii prestate și a conduitei pozitive a persoanei condamnate A., fiind deduse din pedeapsa rămasă de executat de 20 ani și 1 lună închisoare.
Pentru aceste considerente, constatând că sentința penală atacată este temeinică și legală, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Sentinței penale nr. 24 din data de 7 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Sentinței penale nr. 24 din data de 7 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2022.