ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 08 octombrie 2021 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a admis excepția de necompetență materială a Curții în soluționarea cauzei, invocată din oficiu.

În baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 35 și urm. C. proc. pen., a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Analizând cauza sub aspectul excepției necompetenței materiale, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală a reținut că prin ordonanța din 12 martie 2021 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2018, menținută prin ordonanța din 04 mai 2021 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) teza I, lit. e) C. proc. pen. s-au dispus următoarele soluții:

- clasarea sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. și art. 298 alin. (1) C. pen., întrucât faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală;

- clasarea sub aspectul infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen., întrucât fapta săvârșită nu este prevăzută de legea penală (în ceea ce privește imobilul situat în Slobozia, Piața Agroalimentară - magazin A.);

- clasarea sub aspectul infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen., întrucât lipsește o condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale (în ceea ce privește imobilul situat în municipiul Urziceni str. x, precum și a bunurilor mobile aflate în magazinul A., situat în Piața Agroalimentară Slobozia).

Astfel, s-a constatat că soluția de clasare dispusă de procuror prin ordonanța din 12 martie 2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, vizează infracțiunile de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., neglijență în serviciu, prevăzută de art. 298 alin. (1) C. pen., sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen. și sustragere de sub sechestru prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen., privind pe lichidator B. și SC C., infracțiunile în cauză fiind date de lege în competența judecătoriei, în primă instanță, conform prevederilor art. 35 și urm. C. proc. pen., dacă nu sunt vizate persoane care să aibă o anume calitate care să atragă competența unor alte instanțe superioare.

S-a constatat că, deși în cauză, inițial, cercetările au vizat și alte persoane care aveau calitatea de magistrat sau executor judecătoresc, soluțiile de netrimitere în judecată dispuse prin ordonanța atacată în cauză se referă numai la lichidator B. și SC C., în conformitate cu dispozițiile încheierii din 24 septembrie 2019 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, în Dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția I penală.

S-a reținut că, prin încheierea menționată a fost admisă plângerea formulată de D. și, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus desființarea în parte a ordonanței de clasare din 28 august 2018 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul de urmărire penală nr. x/2018, confirmată prin ordonanța Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din 11 octombrie 2018 și trimiterea cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale cu privire la infracțiunile sesizate de petent în ceea ce îi privește pe intimații B. și SC C., fiind menținută soluția de clasare dispusă prin aceeași ordonanță față de E., Biroul Executorului Judecătoresc E., F., G. și H.

Având în vedere normele ce reglementează competența materială a instanțelor judecătorești, precum și infracțiunile cu privire la care s-a dispus soluția de clasare prin ordonanța atacată în cauză și persoanele vizate, judecătorul de cameră preliminară a apreciat excepția necompetenței materiale a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții, invocată din oficiu, ca fiind întemeiată.

Prin Sentința penală nr. 175 din 06 aprilie 2022 a Judecătoriei Slobozia, secția civil - penal, în temeiul art. 47 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) și art. 340 alin. (1) C. proc. pen. din C. proc. pen. cu referire la art. 35 și urm. C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Slobozia, invocată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia.

A fost declinată competența de soluționare a cauzei, având ca obiect plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, în favoarea Curții de Apel București.

În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat existența conflictului negativ de competență între Judecătoria Slobozia și Curtea de Apel București.

În baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (4) C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru soluționarea conflictului de competență.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Analizând pricina prin prisma excepției invocate, Judecătoria Slobozia a constatat că soluția de clasare dispusă de procuror prin ordonanța din 12 martie 2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, vizează infracțiunile de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., neglijență în serviciu, prevăzută de art. 298 alin. (1) C. pen., sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen. și sustragere de sub sechestru prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen., privind pe lichidator B. și SC C., infracțiunile în cauză fiind date de lege în competența judecătoriei, în primă instanță, conform prevederilor art. 35 și urm. C. proc. pen., dacă nu sunt vizate persoane care să aibă o anume calitate care să atragă competența unor alte instanțe superioare.

Conform celor reținute de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București s-a reținut că soluțiile de netrimitere în judecată dispuse prin ordonanța atacată în cauză se referă numai la lichidator B. și SC C., în conformitate cu dispozițiile încheierii din 24 septembrie 2019 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, în Dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția I penală.

Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia a reținut că la termenul de judecată din data de 08 decembrie 2021, petentul D. a solicitat să se aibă în vedere la stabilirea competenței faptul că intimatul B. exercită profesia de avocat în cadrul Baroului Dolj.

Față de aspectele învederate de petent, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia a dispus efectuarea de verificări și, în acest sens, emiterea unei adrese către Baroul Dolj în vederea comunicării dacă intimatul din prezenta cauză figurează ca avocat în cadrul Baroului anterior menționat.

La data de 11 ianuarie 2022 a fost înregistrat la instanță răspunsul Baroului Dolj la adresa emisă de Judecătoria Slobozia la data de 20 decembrie 2021, prin intermediul căruia s-a comunicat instanței că domnul B., are calitatea de avocat în cadrul Baroului Dolj și figurează pe Tabloul Avocaților definitivi cu drept de exercitare a profesiei, desfășurându-și activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei "B., în calitate de avocat titular, cu sediul în jud. Dolj, aspect menționat și în cuprinsul ordonanței de începere a urmăririi penale in rem emisă în data de 05.10.2020 în cadrul dosarului nr. x/2018 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București

Având în vedere normele ce reglementează competența materială a instanțelor judecătorești, precum și infracțiunile cu privire la care s-a dispus soluția de clasare prin ordonanța atacată în cauză și calitatea de avocat a persoanei vizate, respectiv intimatul B., judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Slobozia a apreciat excepția necompetenței materiale invocată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, ca fiind întemeiată.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București pentru următoarele considerente:

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze, solicitând unei a treia instanțe stabilirea competenței de soluționare a respectivului dosar.

Analizând actele dosarului, se constată că obiectul asupra căruia poartă conflictul negativ de competență îl reprezintă plângerea formulată de petentul D. împotriva ordonanței din 12 martie 2021 dată în Dosarul nr. x/2018 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, menținută prin ordonanța emisă la 04 mai 2021 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin care s-a dispus, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., art. 313 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., clasarea plângerii formulate, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Soluția de clasare dispusă de procuror vizează pe lichidatorul B. și SC C.

Se constată că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Slobozia a dispus efectuarea de verificări privind calitatea intimatului B., iar din răspunsul Baroului Dolj a rezultat că are calitatea de avocat în cadrul Baroului Dolj și figurează pe Tabloul Avocaților definitivi cu drept de exercitare a profesiei, desfășurându-și activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei "B., în calitate de avocat titular, cu sediul în jud. Dolj .

Potrivit art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., plângerea împotriva soluțiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată se adresează "judecătorului de camera preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."

De asemenea, conform art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., Curtea de apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi.

Prin raportare la dispozițiile legale mai sus menționate, care reglementează competența după calitatea persoanei și la calitatea persoanelor față de care s-a dispus soluția de clasare, se constată că acestea determină competența personală a curții de apel să judece cauza în primă instanță.

Prin urmare, având în vedere că acuzațiile petentului formulate în plângerea penală adresată procurorului, dar și soluțiile procurorului au vizat persoane a căror calitate atrage competența curții de apel, în conformitate cu prevederile art. 38 din C. proc. pen., competența pentru soluționarea plângerii petentului revine Curții de apel, în raport cu competența după calitatea persoanei.

Față de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul D. în contradictoriu cu intimații B., C. în favoarea Curții de Apel București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul D. în contradictoriu cu intimații B., C. în favoarea Curții de Apel București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2022.

GGC - ED