ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2021 din 01 iulie 2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- A. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 2561 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale, unul în 2018 și unul în 2019), și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (50 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.;

- B. pentru infracțiunile de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplicarea art. 2561 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale, unul în 2018 și unul în 2019), și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., și

- C. S.A. în perioada octombrie 2019 - decembrie 2020, fostă D. S.A. în perioada septembrie - octombrie 2019, fostă D. S.R.L. în perioada iulie- septembrie 2019, fostă E. S.R.L. în perioada 2009 - 2019) pentru infracțiunile de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 2561 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale, unul în 2018 și unul în 2019), și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (50 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Astfel, s-a reținut că fapta inculpatului A. care, în perioada 2017 - 2019, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu ajutorul complicelui B., de ale cărui fapte a profitat, în numele C. S.R.L. (la acel moment E. S.R.L.), unde a îndeplinit calitățile de asociat (25%) și administrator (începând din 23.04.2019), a indus în eroare pe reprezentanții persoanei vătămate F. S.A., încheind prin intermediul soției sale G., în calitate de reprezentant al C., contracte de vânzare-cumpărare și contracte de leasing financiar între C. și F. S.A. în vederea derulării afacerii de tipul "sell and leaseback" cu referire la 3 autorulote H., cu seriile de caroserie x, x, x (în 2018), și la 10 autorulote I., cu seriile de caroserie x, x, x, x, x, x, x, x, x, x, în valoare totală de 2.795.387,84 RON (697.222,14 RON în 2018 și 2.098.165,7 RON în 2019), context în care a folosit 52 de înscrisuri false, respectiv facturi de achiziție și documente de plată care ar fi fost emise pe relația C. cu furnizorii de autorulote H. (Germania) și I. (Italia) și înscrisuri prin care se atesta în fals că C. deținea în proprietate și posesie efectivă cele 13 autorulote la momentul vânzării, transmiterii proprietății și preluării în leasing, în scopul obținerii pentru sine a folosului patrimonial injust, și pricinuind o pagubă totală de 2.795.387,84 RON (697.222,14 RON în 2018 și 2.098.165,7 RON în 2019) persoanei vătămate F. S.A., constituie infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 2561 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale, unul în 2018 și unul în 2019).

S-a mai arătat că fapta inculpatului A. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a plăsmuit și folosit la dosarele de finanțare:

- în anul 2018, 2 înscrisuri - 2 extrase de cont privind plata autorulotelor cu seriile de caroserie x și y; 3 înscrisuri - procesele-verbale de predare-primire a autorulotelor cu seriile de caroserie x, x și y, datate 31.07.2018; 3 înscrisuri - Facturile nr. x/31.07.2018, nr. y/31.07.2018 și nr. w/31.07.2018 prin care se atesta mincinos că C. a vândut către F. autorulotele cu seriile de caroserie x, x, x - în total 8 acte materiale ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșite în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune;

- în anul 2019, 10 înscrisuri - facturi de achiziție emise de I. din Italia, pe care este consemnat un preț mai mare decât cel solicitat de furnizorul originar; 10 înscrisuri - ordine de plată datate 06.06.2019, care atestă mincinos că C.. a plătit furnizorului originar I. contravaloarea rulotelor; 10 înscrisuri - facturile fiscale x, toate datate 27.06.2019, care atestă mincinos că C.. a vândut către F. S.A. autorulotele cu aceste serii; 10 înscrisuri - "declarațiile de posesie" datate 20.06.2018, care atestă în fals că autorulotele cu seriile de caroserie x, x, x, x, x, x, x, x, x, x se aflau în România și erau în posesia furnizorului; 2 înscrisuri - "procesul-verbal de inspecție obiecte leasing" și anexa acestuia pe care sunt trecute și autorulotele cu seriile de caroserie x, x, x, x, x, x, acte încheiate în data de 21.06.2019, ora 15:24, cu reprezentantul F. S.A., B., la adresa din municipiul București, Șoseaua București-Ploiești nr. 64, prin care se atestă fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv că "bunurile supuse inspecției sunt identificate conform anexei la prezenta (identificator unic, serie șasiu, număr de înmatriculare, serie de fabricație) - în total 42 acte materiale ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșite în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune, constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (50 acte materiale).

Deopotrivă, s-a apreciat că fapta inculpatului B. care, în perioada 2018 - 2019, în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a ajutat pe A. să comită infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave deoarece, în calitatea sa de referent de vânzări în cadrul F. S.A., a propus altor analiști și persoane cu putere de decizie ai angajatorului său relația comercială cu clientul C., respectiv cu inculpatul A., susținând credibilitatea acestui partener și a propus aplicarea unor excepții de la procedura obișnuită în ceea ce privește evaluarea bunurilor și plata furnizorului C., care au condus în mod direct la producerea prejudiciului (în anul 2018 excepția a constat în plata unui avans de 90% înainte de livrarea propriu-zisă a celor 3 autorulote H. și efectuarea unei inspecții de risc doar cu privire la o singură autorulotă; în anul 2019 a propus înlocuirea procedurii de evaluare a bunului cu o simplă inspecție de risc efectuată de un reprezentant TL și apoi a întocmit el însuși procesul-verbal privind inspecția de risc referitoare la 10 autorulote I., consemnând în fals că le-a observat cu propriile simțuri la adresa din București, Șoseaua București-Ploiești nr. 64 în data de 21.06.2019), inculpatul neavând putere de decizie nici pentru aprobarea contractelor și nici de dispoziție asupra patrimoniului persoanei vătămate F. S.A., dar ajutorul dat de B. lui A. fiindu-i util celui din urmă întrucât în urma acțiunilor sale acesta a dobândit folosul patrimonial injust și a produs paguba totală de 2.795.387,84 RON aferentă celor 13 autorulote (3 autorulote H. și 10 autorulote I.) în patrimoniul persoanei vătămate F. S.A., constituie infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, în modalitatea prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 2561 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale, unul în 2018 și unul în 2019).

S-a mai arătat că fapta inculpatului B. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a plăsmuit 2 înscrisuri - "procesul-verbal de inspecție obiecte leasing" și anexa acestuia pe care sunt trecute și autorulotele cu seriile de caroserie x, x, x, x, x, x, acte încheiate în data de 21.06.2019, ora 15:24, cu reprezentantul C.., A., la adresa din municipiul București, Șoseaua București-Ploiești nr. 64, prin care se atestau fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv că "bunurile supuse inspecției sunt identificate conform anexei la prezenta" (identificator unic, serie șasiu, număr de înmatriculare, serie de fabricație), precum și 1 înscris - "nota de informare" din data de 10.12.2019, prin care a atestat fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv că a inspectat vizual 4 autorulote și că a presupus că celelalte erau în curte, cu scopul de a ascunde săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale).

De asemenea, s-a considerat că fapta inculpatei C. S.R.L. (la acel moment E. S.R.L.) care, în perioada 2017 - 2019, prin intermediul lui A. care a acționat în numele său, a indus în eroare pe persoana vătămată F. S.A., încheind prin intermediul lui G., administratorul său, contracte de vânzare-cumpărare și contracte de leasing financiar cu F. S.A. în vederea derulării afacerii de tipul "sell and leaseback" cu referire la 3 autorulote H., cu seriile de caroserie x, x, x (în 2018), și la 10 autorulote I., cu seriile de caroserie x, x, x, x, x, x, x, x, x, x, în valoare totală de 2.795.387,84 RON (697.222,14 RON în 2018 și 2.098.165,7 RON în 2019), context în care A., în interesul C., a folosit 52 de înscrisuri false, respectiv facturi de achiziție și documente de plată care ar fi fost emise pe relația C. cu furnizorii de autorulote H. (Germania) și I. (Italia) și înscrisuri prin care se atesta în fals că C. deținea în proprietate și posesie efectivă cele 13 autorulote la momentul vânzării, transmiterii proprietății și preluării în leasing, în scopul obținerii pentru sine a folosului patrimonial injust, pricinuindu-se o pagubă totală de 2.795.387,84 RON (697.222,14 RON în 2018 și 2.098.165,7 RON în 2019) persoanei vătămate F. S.A., constituie infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 2561 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale, unul în 2018 și unul în 2019).

S-a mai arătat că fapta inculpatei C. S.R.L. (la acel moment E. S.R.L.) care, în perioada 2017 - 2019, prin intermediul lui A. care a acționat în numele său, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a plăsmuit și folosit la dosarele de finanțare:

- în anul 2018, 2 înscrisuri - 2 extrase de cont privind plata autorulotelor cu seriile de caroserie x și y; 3 înscrisuri - procesele-verbale de predare-primire a autorulotelor cu seriile de caroserie x, x și y, datate 31.07.2018; 3 înscrisuri - Facturile nr. x/31.07.2018, nr. y/31.07.2018 și nr. w/31.07.2018 prin care se atestă mincinos că C. a vândut către TL autorulotele cu seriile de caroserie x, x, x - în total 8 acte materiale ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșite în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune;

- în anul 2019, 10 înscrisuri - facturi de achiziție emise de I. din Italia, pe care este consemnat un preț mai mare decât cel solicitat de furnizorul originar; 10 înscrisuri - ordine de plată datate 06.06.2019, care atestă mincinos că C. a plătit furnizorului originar I. contravaloarea rulotelor; 10 înscrisuri - facturile fiscale x, toate datate 27.06.2019, care atestă mincinos că C. a vândut către F. S.A. autorulotele cu aceste serii; 10 înscrisuri - "declarațiile de posesie" datate 20.06.2018, care atestă în fals că autorulotele cu seriile de caroserie x, x, x, x, x, x, x, x, x, x se aflau în România și erau în posesia furnizorului; 2 înscrisuri - "procesul-verbal de inspecție obiecte leasing" și anexa acestuia pe care sunt trecute și autorulotele cu seriile de caroserie x, x, x, x, x, x, acte încheiate în data de 21.06.2019, ora 15:24, cu reprezentantul F. S.A., B., la adresa din mun. București, Șoseaua București-Ploiești nr. 64, prin care se atestă fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv că "bunurile supuse inspecției sunt identificate conform anexei la prezenta" (identificator unic, serie șasiu, număr de înmatriculare, serie de fabricație) - în total 42 acte materiale ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșite în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune, constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (50 acte materiale).

Cauza având ca obiect Rechizitoriul nr. x/2021 din 01 iulie 2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, care, prin încheierea din 28 septembrie 2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 346 alin. (6) C. proc. pen., coroborat cu art. 50 C. proc. pen., art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și art. 41 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe invocată de inculpatul A., prin apărător ales, și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Brașov a reținut, în esență, că inculpații A., S.C. C. S.R.L. și B. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 2561 C. pen. și art. 35 C. pen., și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în forma autoratului și, după caz, a complicității, iar din actele dosarului rezultă că inducerea în eroare a persoanei vătămate F. S.A. s-a produs cu ocazia încheierii contractelor de leasing și de vânzare cumpărare, convenții care au fost perfectate în Municipiul București, unde au fost folosite în vederea producerii de consecințe juridice și înscrisurile care conțineau informații necorespunzătoare adevărului. Tot în această localitate s-a produs și urmarea periculoasă a infracțiunii de înșelăciune (paguba în patrimoniul persoanei vătămate) și se află și sediul F. S.A., persoana vătămată în cauză. Ca urmare, s-a apreciat că locul săvârșirii faptelor reținute în sarcina inculpaților este Municipiul București.

Deopotrivă, s-a arătat că, din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că, în vederea încheierii contractelor de leasing și de vânzare cumpărare, inculpatul A. a apelat la un broker din București, respectiv martorul J., reprezentant al societății de brokeraj K., care a declarat că aducea la sediul F. S.A. toate documentele semnate și ștampilate de inculpatul A., în calitate de reprezentant al S.C. E. S.R.L., cel din urmă semnându-le în original fie la București, fie la Brașov (unde le trimitea printr-un angajat al inculpatului), după care erau trimise prin curier sau prin angajați către firma de leasing pentru a fi perfectate contractele.

S-a apreciat că, în condițiile în care locul unde s-a realizat elementul material al presupuselor infracțiuni de înșelăciune și cel în care s-a produs urmarea acestora este Municipiul București, la sediul persoanei vătămate F. S.A., acesta fiind și locul unde se reține că au fost prezentate înscrisurile presupus a fi false în vederea producerii de consecințe juridice, nu prezintă relevanță, așa cum a considerat parchetul, faptul că doi dintre inculpații trimiși în judecată (A. și S.C. C. S.R.L.) au domiciliul și, respectiv, sediul în județul Brașov, de vreme ce pe raza acestei unități administrativ teritoriale nu s-a derulat, cel puțin în parte, activitatea infracțională și nu s-a produs urmarea periculoasă. În atare situație, s-a considerat că devin incidente dispozițiile art. 41 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen., în conformitate cu care ordinea de prioritate de la alin. (1) se aplică când urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, astfel că Tribunalul București este competent să soluționeze cauza.

Ca urmare, dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2021/a1 la Tribunalul București, secția I penală, care, prin încheierea din 29 octombrie 2021, în baza art. 47 alin. (3) și (4) C. proc. pen. raportat la art. 346 alin. (6) C. proc. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de Ministerul Public, și, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații B., A. și S.C. C. S.R.L. în favoarea Tribunalului Brașov.

Totodată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul București și Tribunalul Brașov și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București a reținut, în esență, că, în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) și alin. (4) C. proc. pen., Tribunalul Brașov este instanța competentă sub aspect teritorial să soluționeze cauza, având în vedere că a fost primul sesizat și că, potrivit actului de sesizare, în circumscripția sa teritorială s-a desfășurat o parte a activității pretins infracționale.

Astfel, s-a arătat că, în cauză, locul săvârșirii infracțiunii este și cel în care facturile pro forma sau procesul-verbal de primire-predare bunuri/protocol de recepție au fost întocmite ori cel în care au fost semnate contractele de vânzare-cumpărare și de leasing cu persoana vătămată F. S.A., cu atât mai mult cu cât sediul societății inculpate s-a aflat, în perioada infracțională, în comuna Prejmer, județul Brașov.

În acest sens, s-a subliniat că, din declarația martorului J., rezultă că la încheierea contractelor/semnarea documentelor se aplica sistemul recepțiunii acceptării de către ofertant (în cazul persoanelor neprezente, dacă în contract nu este indicat locul încheierii, atunci se va considera încheiat la domiciliul sau sediul ofertantului), respectiv documentele erau semnate și ștampilate de inculpatul A., în calitate de reprezentant al S.C. E. S.R.L., fie la București, fie la Brașov (unde le trimitea printr-un angajat al inculpatului), după care acestea erau trimise prin curier sau prin angajați către firmele de leasing pentru a fi perfectat contractul. Sub acest aspect, martorul a declarat că:

"după ce firmele de leasing semnau contractul, acesta fie era trimis prin curier către A., fie mi se dădea mie și eu îl dădeam lui A. să îl semneze, dacă acesta era în București. Dacă nu, eu trimiteam printr-un angajat al lui A. contractul la Brașov de unde pleca semnat către firmele de leasing. Nu pot face o proporție între contractele semnate în București și cele semnate la Brașov".

De asemenea, s-a menționat că, în activitatea infracțională, în vederea obținerii pe nedrept a unor sume de bani, rezultate din încheierea contractelor cu partea civilă S.C. F. S.A., au fost folosite procesele-verbale de predare-primire autorulote, încheiate și semnate de A. cu sine însuși, ca reprezentant al C., la data de 31 iulie 2018, la Brașov, acestea figurând în dosarul de finanțare.

Ca urmare, în condițiile în care activitatea infracțională dedusă judecății s-a desfășurat și pe raza de competență a Tribunalului Brașov, s-a apreciat că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 41 alin. (5) C. proc. pen., care impun respectarea ordinii de prioritate prevăzută de alin. (1) al textului de lege.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că Tribunalul Brașov este competent să soluționeze cauza privind pe inculpații B., A. și S.C. C. S.R.L., trimiși în judecată prin Rechizitoriul nr. x/2021 din 01 iulie 2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Astfel, reglementând competența teritorială a instanțelor judecătorești, art. 41 C. proc. pen. stabilește, în alin. (1), că aceasta este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoana fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate, iar, în alin. (2), definește noțiunea de "loc al săvârșirii infracțiunii" ca fiind acela unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, pentru ca, în alin. (3), să stipuleze că în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Totodată, art. 41 alin. (4) C. proc. pen. prevede că atunci când niciunul din locurile menționate la alin. (1) nu sunt cunoscute sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele indicate în primul alineat, competența revine instanței mai întâi sesizate. În plus, conform art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Așadar, dispozițiile art. 41 alin. (1) C. proc. pen. stabilesc o ordine de preferință legală ce trebuie respectată cu prilejul sesizării instanțelor judecătorești.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, circumscris infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, că inculpații A. și S.C. C. S.R.L. (C., la data faptelor E. S.R.L.) i-au indus în eroare pe reprezentanții persoanei vătămate F. S.A., încheind prin intermediul lui G., în calitate de reprezentant al C., contracte de vânzare-cumpărare și de leasing financiar cu F. S.A. în vederea derulării afacerii de tipul "sell and leaseback" cu referire la 3 autorulote H. și la 10 autorulote I., context în care cel dintâi a folosit 52 de înscrisuri false (facturi de achiziție și documente de plată care ar fi fost emise pe relația C. cu furnizorii de autorulote H. Germania și I. Italia), prin care se atesta în fals că C. deținea în proprietate și posesie efectivă cele 13 autorulote la momentul vânzării, transmiterii proprietății și preluării în leasing, în scopul obținerii pentru sine a folosului patrimonial injust, pricinuind persoanei vătămate F. S.A. o pagubă totală de 2.795.387,84 RON (697.222,14 RON în 2018 și 2.098.165,7 RON în 2019).

S-a mai reținut că, la săvârșirea faptelor, inculpatul A. a fost ajutat de inculpatul B., care, în calitatea sa de referent de vânzări în cadrul F. S.A., a propus altor analiști și persoane cu putere de decizie ai angajatorului său relația comercială cu clientul C., respectiv cu A., susținând credibilitatea acestui partener, și a propus aplicarea unor excepții de la procedura obișnuită în ceea ce privește evaluarea bunurilor și plata furnizorului C., care au condus în mod direct la producerea prejudiciului în patrimoniul persoanei vătămate.

În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, procurorul semnatar al rechizitoriului a reținut că inculpații A., S.C. C. S.R.L. (prin intermediul celui dintâi) și B. au plăsmuit și, după caz, folosit în dosarele de finanțare un număr de 42 înscrisuri false (primii doi acuzați, extrase de cont, procese-verbale de primire a autorulotelor, facturi, ordine de plată, declarații de posesie, proces-verbal de inspecție obiecte leasing și anexa la acesta) și, respectiv, 3 înscrisuri false (cel din urmă inculpat, proces-verbal de inspecție obiecte leasing și anexa la acesta, nota de informare), prin care se atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Totodată, se constată că, la paginile 4, 5 și 6 ale rechizitoriului, s-a menționat că o parte a actelor materiale ce intră în conținutul infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, imputată inculpaților A. și S.C. C. S.R.L. s-a realizat pe raza județului Brașov, unde, potrivit declarațiilor martorului J., au fost încheiate o parte din contractele de vânzare cumpărare și de leasing cu persoana vătămată F. S.A.. Astfel, martorul a expus detaliat modalitatea în care se perfectau convențiile, declarând, printre altele, că nu poate preciza care era proporția dintre contractele semnate la București și cele semnate la Brașov și că atunci când contractele de leasing erau semnate în această din urmă localitate, ulterior A. le trimitea, în original, prin curier sau prin angajați la firmele de leasing, întrucât societatea de leasing impunea ca semnătura aplicată pe acte să fie în original.

Pe de altă parte, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, o parte a documentelor care atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului folosite în dosarele de finanțare (respectiv procesele-verbale de predare primire autorulote din 31 iulie 2018 aferente autovehiculelor x cu numerele de identificare x, x și y) au fost încheiate, conform mențiunilor indicate chiar în cuprinsul lor, în Brașov.

Prin urmare, se constată că, potrivit rechizitoriului și actelor de la dosar, activitatea infracțională s-a desfășurat, în parte, pe raza județului Brașov, unde sunt situate și domiciliul și, respectiv, sediul inculpaților A. și S.C. C. S.R.L., așadar în circumscripția teritorială a Tribunalului Brașov și a parchetului de pe lângă această instanță, care, de altfel, a și instrumentat cauza în cursul urmăririi penale. Pe de altă parte, Parchetul de pe Tribunalul Brașov a învestit, cu rechizitoriul emis în Dosarul nr. x/2021, Tribunalul Brașov, care, astfel, este prima instanță sesizată în cauză.

Ca urmare, din moment ce locul săvârșirii infracțiunii, în accepțiunea art. 41 alin. (2) C. proc. pen., se află în circumscripția teritorială a Tribunalului Brașov, Înalta Curte, având în vedere și dispozițiile art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (3) și alin. (4) teza a II-a C. proc. pen., constată că această instanță este competentă teritorial să judece cauza privind pe inculpații B., A. și S.C. C. S.R.L., fiind prima sesizată dintre jurisdicțiile prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.

Împrejurarea că o parte a activității infracționale s-a desfășurat în Municipiul București, unde au fost încheiate unele din contractele de vânzare-cumpărare și de leasing și s-a produs rezultatul infracțiunii de înșelăciune (prejudicierea persoanei vătămate), respectiv în circumscripția unei alte instanțe (Tribunalul București), nu este de natură să atragă competența teritorială exclusivă a acesteia din urmă, în condițiile în care prevederile art. 41 alin. (3) C. proc. pen., cu referire la cele ale alin. (2) ale aceluiași articol, stabilesc o competență alternativă în acele situații în care actele materiale au fost săvârșite în mai multe locuri.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza privindu-i pe inculpații B., A. și S.C. C. S.R.L. este Tribunalul Brașov, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata S.C. C. S.A., în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații B., A. și S.C. C. S.A. în favoarea Tribunalului Brașov, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata S.C. C. S.A., în sumă de 313 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 noiembrie 2021.

GGC - NN