ÎCCJ, Secția penală

Deliberând, asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 41/F din 22 august 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/2021, în baza art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată - 5 acte materiale (persoane vătămate B., C., E., F., S.C. G. SRL).

În baza art. 91 C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei de 1 an închisoare pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) din C. pen.

Pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite de instanță, conform art. 92 alin. (3) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune Brașov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, într-o entitate din comunitate care va fi decisă de consilierul de probațiune dintre următoarele: Primăria mun. Brașov sau Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov.

Conform art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., i-au fost puse în vedere inculpatului consecințele nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor și ale săvârșirii de noi infracțiuni, conform art. 96 C. pen.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 19, art. 25 alin. (1) C. proc. pen. și art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 C. civ., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de părțile civile B. și C. și a fost obligat inculpatul A. să le plătească acestora suma de 1.000 de euro, la cursul BNR din data plății, reprezentând daune materiale.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 19, art. 25 alin. (1) C. proc. pen. și art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357 C. civ., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de S.C. G. S.R.L. Ploiești și a fost obligat inculpatul A. să îi plătească acesteia suma de 2.500 de euro, la cursul BNR din data plății.

Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de partea civilă E. în cadrul procesului penal.

A fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de partea civilă F., în cadrul procesului penal.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1906,10 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (urmărire penală 406,10 RON și judecata în fond 1.500 RON).

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin Rechizitoriul nr. x/2020 din 22.01.2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Brașov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului A., avocat în cadrul Baroului Brașov, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (persoane vătămate B. și C.), înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) (persoană vătămată E.), înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată F.), înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată S.C. G. S.R.L., prin reprezentanți), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Totodată, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată S.C. G. S.R.L., prin reprezentanți), întrucât fapta nu există.

Sub aspectul situației de fapt, în cuprinsul rechizitoriului s-a reținut că:

- fapta inculpatului A., avocat în cadrul Baroului Brașov, care, în luna mai 2019, le-a indus în eroare pe persoanele vătămate B. și C. prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv a faptului că a negociat cu persoanele vătămate H., I. și J. împăcarea cu B., inculpat în Dosarul penal nr. x/2016 al Judecătoriei Brașov, în schimbul sumei de 1.000 de euro, bani pe care i-a primit, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust, cauzând persoanelor vătămate un prejudiciu în sumă de 1.000 de euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului A., avocat în cadrul Baroului Brașov, care a indus-o în eroare pe persoana vătămate E. cu ocazia derulării contractului de asistență juridică seria x din 21.12.2015, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv a faptului că urmează să angajeze doi experți care vor participa la experimentul judiciar propus în Dosarul penal nr. x/2015 al D.I.I.C.O.T, în care era cercetat fratele persoanei vătămate, deși o astfel de expertiză nu a fost propusă, nici dispusă de organele de urmărire penală, sens în care a solicitat și a primit în data de 02.02.2016, suma de 3.000 de euro cu titlu de onorariu experți parte, și, în luna aprilie 2016, încă 2.000 de euro cu titlu de supliment onorariu experți, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust, cauzând persoanei vătămate un prejudiciu total de 5.000 de euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

- fapta inculpatului A., avocat în cadrul Baroului Brașov, care, în perioada februarie - septembrie 2016, a indus-o în eroare pe persoana vătămată F. cu ocazia derulării contractului de asistență juridică seria x prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv a faptului că a introdus pe rolul Judecătoriei Giurgiu cererea de chemare în judecată ce făcea obiectul respectivului contract de asistență juridică, aspect nereal însă, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust, constând în sumele de bani încasate cu titlu de onorariu, taxe de timbru și alte cheltuieli, respectiv 2.000 de euro și 8.900 de RON, cauzând persoanei vătămate un prejudiciu total de 2.000 de euro și 8.900 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului A., avocat în cadrul Baroului Brașov, care, în perioada iulie - septembrie 2016, a indus-o în eroare pe persoana vătămată S.C. G. S.R.L., prin reprezentanți, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv a faptului că a introdus cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență, aspect nereal însă, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust, constând în suma de bani încasată cu titlu de onorariu, atât pentru el, cât și pentru lichidator, respectiv 2.500 de euro, cauzând persoanei vătămate un prejudiciu total de 2.500 de euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

S-a reținut că, faptele descrise mai sus au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză, fiind aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (1) C. pen. privind concursul real de infracțiuni.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile persoanelor vătămate: B., E., F., S.C. G. S.R.L., prin reprezentant, declarațiile martorilor: I., H., J., K., L., M., N., chitanțe, capturi de ecran conținând convorbirile dintre inculpatul A. și persoanele vătămate B. și C., purtate prin intermediul aplicației O., contractul de asistență juridică seria x nr. x/13.03.2019, contractul de asistență juridică seria x nr. x/31.12.2015, înscrisuri din dosarul penal nr. x/2016 al Judecătoriei Brașov, înscrisuri din dosarul penal nr. x/2015 al DIICOT - Structura Centrală, Dosar execuțional nr. x/2017 înregistrat la BEJ P., contract de asistență juridică seria x nr. x/10.02.2016, înscrisuri olografe prin care inculpatul și-a asumat restituirea sumelor de bani încasate de la persoanele vătămate, adresă Judecătoria Giurgiu, corespondență purtată prin intermediul poștei electronice, contract de asistență juridică seria x nr. x/14.01.2015, contract de asistență juridică seria x nr. x/22.01.2016, alte înscrisuri.

După înregistrarea cauzei pe rolul Curții de Apel Brașov, prin încheierea pronunțată la data de 24.05.2021, în Dosarul nr. x/2021, definitivă prin încheierea nr. 860 din 19.10.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privindu-l pe inculpatul A. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (persoane vătămate B. și C.), înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale - persoană vătămată E.), înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată F.), înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată S.C. G. S.R.L., prin reprezentanți), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

La termenul de judecată din 25.02.2022 inculpatul A., prin apărătorul ales, a solicitat ca judecata să aibă loc în procedura obișnuită, contestând probele administrate în faza de urmărire penală.

În cauză, au fost audiați în fața instanței de fond, persoanele vătămate B., E., C., F., Q. - reprezentant legal al persoanei vătămate S.C. G. S.R.L., martorii H., I., K., M., N., L. și inculpatul A.

Martora J. nu s-a prezentat în fața instanței pentru a fi audiată, deși a fost legal citată, instanța de fond, dând, astfel eficiență dispozițiilor art. 383 C. proc. pen. și art. 381 alin. (8) C. proc. pen.

Inculpatul A. a arătat în fața primei instanțe că este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității .

În urma analizării mijloacelor de probă administrate în cauză, prima instanță a reținut, sub aspectul situației de fapt, că, numitul B. a avut calitatea de inculpat în Dosarul penal nr. x/2016 al Judecătoriei Brașov. Acesta a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x/2014 din 03.02.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, alături de alți inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată H.), furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. b) și d), alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată I.) și furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)- 229 alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. (persoană vătămată J.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. .

În cursul judecării cauzei în primă instanță, întrucât nu se afla în România, numitul B., împreună cu sora acestuia, C., care era stabilită în Austria, au luat legătura telefonic cu inculpatul A., avocat în cadrul Baroului Brașov, stabilind să-l reprezinte pe B. în dosarul penal în care acesta era trimis în judecată. Conform înțelegerii, onorariul a fost convenit la suma de 850 de euro, bani pe care persoana vătămată C. i-a trimis avocatului prin intermediul R. la data de 14.03.2019 .

În cuprinsul actului de sesizare, în speță, s-a reținut că, inculpatul A. a predat contractul de asistență juridică seria x nr. x/2019 din 13.03.2019, încheiat între Cabinet Avocat "A." și numitul S., având ca obiect reprezentarea numitului B. în Dosarul penal nr. x/2016 al Judecătoriei Brașov.

Deși în cuprinsul contractului s-a menționat un onorariu de 300 de RON, se constată că, ulterior întocmirii acestui înscris, au fost efectuate mențiuni suplimentare cu un pix de culoare diferită, una dintre mențiuni fiind un plus de onorariu în sumă de 1.000 de euro până la soluționarea pe fond a cauzei . Deși a fost identificat numitul S., acesta nu a putut fi audiat pentru a lămuri împrejurările în care a fost încheiat contractul de asistență juridică întrucât este stabilit în Marea Britanie.

La termenul de judecată din 13.03.2019, inculpatul A. a depus la Dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Brașov, împuternicirea avocațială seria x pentru clientul B., având ca obiect asistență și reprezentare juridică în dosarul penal mai sus menționat.

În perioada 09 - 30.05.2019, inculpatul A. a solicitat și a primit, prin intermediul R., de la numiții B. și C., persoane vătămate în prezentul dosar, în trei tranșe, suma totală de 1.000 de euro, destinată achitării prejudiciului cauzat persoanelor vătămate din Dosarul penal nr. x/2016 al Judecătoriei Brașov, urmând ca acestea să se împace cu B., care avea calitatea de inculpat.

În concret, avocatul A. le-a comunicat celor doi că a negociat cu persoanele vătămate din dosarul penal iar acestea își vor retrage plângerile după achitarea prejudiciului, primind în data de 09.05.2019 suma de 500 de euro, în data de 21.05.2019 suma de 200 de euro și în data de 30.05.2019 suma de 300 de euro .

La termenul de judecată din 15.05.2019, avocatul A. a arătat că inculpatul B. va achita prejudiciul părților civile, urmând ca acest demers să fie avut în vedere la momentul individualizării pedepsei având în vedere că legea nu permite împăcarea părților după ce s-a dat citire actului de sesizare .

La termenul de judecată din 30.10.2019, avocatul A. s-a prezentat la prima strigare a cauzei, lipsă fiind la a doua strigare, context în care instanța a dispus emiterea unei adrese către Baroul Brașov în vederea desemnării unui apărător din oficiu pentru inculpatul B.

La ultimul termen de judecată acordat în cauză, la data de 11.12.2019, avocatul ales al inculpatului B., A., nu a fost prezent, concluziile pe fond fiind puse de avocatul desemnat din oficiu, T.

Cu toate acestea, în aceeași zi - 11.12.2019, avocatul A. i-a transmis numitului B. că persoanele vătămate și-au retras plângerile și nu mai există nicio persoană vătămată .

Prin Sentința penală nr. 2540 din 30.12.2019 a Judecătoriei Brașov, numitul B. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. b) și d), alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. - 3 acte materiale, în dauna persoanelor vătămate H., I. și J.. După aplicarea art. 104 alin. (2) C. pen., privind revocarea liberării condiționate, s-a stabilit ca B. să execute pedeapsa principală rezultantă de 5 ani 5 luni și 15 zile închisoare.

În momentul în care, B. i-a solicitat o explicație cu privire la soluția de condamnare, avocatul A. a afirmat că instanța de judecată nu a ținut cont de o împăcare și că este "încrezător la Curte", asigurându-l pe B. că totul va fi bine.

Cu toate acestea, din conținutul sentinței de condamnare reiese că persoana vătămată H. s-a constituit parte civilă și și-a menținut pretențiile civile în sumă de 6.500 RON, iar, persoanele vătămate I. și J. nu s-au constituit părți civile în cauză și niciuna dintre persoanele vătămate, respectiv partea civilă nu și-a manifestat dorința de a se împăca cu inculpatul B. .

De altfel, împăcarea este un act de voință bilateral, ceea ce presupune că, pentru a produce efecte, ambele părți, adică atât inculpatul, cât și persoanele vătămate/părțile civile, să exprime un consimțământ de împăcare, lucru care nu i-a fost solicitat numitului B., care nu a fost prezent la niciun termen de judecată, fiind evidentă intenția de inducere și menținere a acestuia în eroare cu privire la destinația sumei de 1.000 de euro.

Fiind audiate în prezenta cauză, în faza de urmărire penală, martorele H., I. și J. au declarat că nu îl cunosc pe avocatul A., nu au fost contactate niciodată de acesta în vederea unei eventuale împăcări cu inculpatul B. și nu li s-a oferit vreo sumă de bani pentru acoperirea prejudiciului.

Cu ocazia audierii în fața instanței de fond, martora H. a arătat că nu a fost contactată de avocatul A. pentru a realiza o eventuală împăcare cu inculpatul B..

De altfel, martora a subliniat faptul că nu a fost de acord să se împace cu inculpatul nici măcar după de a fost acoperit prejudiciul produs prin infracțiunea de furt calificat. Astfel, aceasta a relatat că:

"am fost victima unei infracțiuni de furt, nu rețin exact anul. Știu că am fost o singură dată la instanță și am arătat că doresc să fiu despăgubită pentru prejudiciul suferit în cuantum de 6.500 RON. Am fost căutată ulterior de mai mulți avocați pentru a mă împăca cu inculpații din dosarul respectiv. Printre avocați era și o doamnă, dar nu îmi amintesc numele inculpaților pentru care s-a încercat împăcarea. Nu am fost de acord să mă întâlnesc cu avocații inculpaților și nici să mă împac cu inculpații. Acum 2 - 3 ani am primit o notificate sau o înștiințare, în sensul că inculpatul dorea să îmi restituie suma de bani și să ne împăcăm. Nu m-am dus eu, ci am trimis o doamnă avocat la notar. Ea a primit suma de 6500 RON în numele meu și s-a întocmit un act notarial. Cred că suma a fost primită de la numitul B.. Acolo au mai fost niște discuții legat de faptul că ar fi trebuit eu să dau o semnătură în sensul că mă împac cu el, dar eu nu am fost de acord. Din câte mi-a zis doamna avocat B. ar fi mai dat banii odată pentru această împăcare și era supărat că nici de data asta eu nu sunt de acord să ne împăcăm. Precizez însă că eu am primit o singură dată suma de 6.500 RON în modalitatea descrisă mai sus, la notar, prin intermediul avocatei. Anterior nu mai primisem nicio altă sumă de bani de la B. și nici de la o altă persoană în numele lui. Pe domnul avocat A. nu îl cunosc. Când am fost audiată la parchet mi s-a arătat o fotografie a acestuia și am arătat că nu l-am întâlnit niciodată."

Martora I. a declarat, în fața instanței de judecată, că:

"Am fost persoană vătămată într-un dosar având ca obiect o infracțiune de furt. Nu am vrut să fiu citată acolo sau să apar deloc, fiindu-mi frică. Precizez că nu am fost căutată de avocatul A. sau de altcineva în numele inculpatului din acel dosar B., în vederea unei eventuale împăcări. Pe domnul avocat A. nu îl cunosc, nu l-am întâlnit niciodată din câte cunosc. Știu de la părinții mei că au primit la un moment dat o scrisoare de la unul din autorii furtului în care acesta își cerea scuze pentru fapta comisă. Părinții mei nu au mai găsit scrisoarea pentru că s-au mutat. Din câte îmi amintesc prejudiciul în cazul acelei infracțiuni de furt era cam 200 euro, plus un parfum și mai precizez că în urma faptei casa a fost devastată. Suma respectivă nu mi-a fost achitată de vreunul dintre autori și nici nu am cerut acest lucru."

Prin urmare, s-a reținut că, și această martoră a confirmat așadar că nu a fost contactată de avocatul A. sau de altcineva în numele inculpatului B. în vederea unei eventuale împăcări.

Persoana vătămată B., fiind audiat de organele de cercetare penală, a relatat că a discutat telefonic cu avocatul A. și au stabilit ca acesta să-l reprezinte în procesul penal, dar, cel mai mult, să negocieze cu persoanele vătămate împăcarea, în schimbul unei sume de bani.

Inculpatul A. i-a promis că va rezolva acest aspect, fără nicio problemă și, fiind avocat, era foarte credibil. Persoana vătămată a mai arătat că, dincolo de discuțiile purtate prin aplicația O., prin intermediul cărora i-a asigurat, pe el și pe sora lui, că totul s-a rezolvat și să nu își facă probleme, au existat și discuții personale, atunci când a venit în România, când inculpatul l-a asigurat că a dat suma de 1.000 de euro persoanei vătămate H. și a obținut de la aceasta declarație notarială în sensul că s-a împăcat. Chiar și după pronunțarea sentinței de condamnare, inculpatul A. a continuat să îl mintă, afirmând că instanța nu a ținut cont de o împăcare și că va face copii de pe actele din dosar pentru a-i arăta că are dreptate.

Conținutul convorbirilor purtate între persoanele vătămate și inculpatul A., prin intermediul aplicației O., depuse la dosar, confirmă împrejurarea că inculpatul le-a solicitat persoanelor vătămate, în mod insistent, suma de 1.000 de euro, destinată persoanelor vătămate din dosarul penal în care B. era trimis în judecată, precum și faptul că, după ce a primit această sumă, a susținut, în mod nereal, că persoanele vătămate s-ar fi împăcat cu B..

Fiind audiat în faza cercetării judecătorești, persoana vătămată B. a arătat că:

"Sora mea, D., a luat legătura cu domnul avocat A. pentru a mă reprezenta într-un dosar penal. Sora mea i-a trimis avocatului onorariul în cuantum de 1.000 euro sau 4.000 RON prin R.. Inculpatul a spus că va lua legătura cu persoanele vătămate pentru ca să ne împăcăm deoarece legea prevedea în acel moment posibilitatea împăcării pentru infracțiunea de furt calificat. Inculpatul i-a transmis ulterior surorii mele că a luat legătura cu o persoană vătămată din acel dosar și i-a cerut suma de 1.000 euro care să fie achitată acelei persoane vătămate în vederea împăcării. Mai mult, inculpatul a început să facă presiuni asupra surorii mele pentru a-i da această sumă de bani în vederea împăcării. Aceste presiuni au constat în mesaje trimise de inculpat (O. și mesaje text) și convorbiri telefonice în care inculpatul îi tot spunea că trebuie plătită suma de bani, că persoana vătămată are nevoie cât mai repede de bani. I s-a plătit inculpatului suma de 1.000 euro, care să fie dată mai departe persoanei vătămate, în vederea împăcării. Bani au fost trimiși tot prin R. de sora mea. Inculpatul i-a spus surorii mele să stăm liniștiți că se rezolvă problema, că persoana vătămată a luat banii, că s-a întocmit un act notarial și s-a depus la dosar".

Persoana vătămată B. a mai declarat că " în luna decembrie 2019 s-a pronunțat sentința la instanța de fond și am fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare. Am fost surprins deoarece inculpatul ne asigurase că situația este rezolvată și este doar o chestiune de timp. Am luat legătura cu inculpatul după ce am văzut pronunțarea, nu mai știu dacă telefonic sau prin O., iar acesta m-a asigurat că se va rezolva la Curtea de Apel deoarece nu se ținuse cont de una dintre persoanele vătămate."

Ulterior, a mai învederat persoana vătămată, i-a plătit unei persoanele vătămate suma de 6.000 RON pe care o solicitase ca despăgubiri. Celelalte persoane vătămate nu solicitaseră daune. Nu a mai putut opera o împăcare, dar în apel s-a ținut cont de faptul că a achitat prejudiciul și pedeapsa a fost redusă la 3 ani și 6 luni închisoare.

Persoana vătămată C. nu a putut fi audiată în cursul urmăririi penale. În declarația dată în cursul judecății, aceasta a confirmat aspectele relatate de fratele său, martorul B., arătând că:

"Am vorbit la telefon cu domnul avocat, i-am explicat despre ce este vorba și a fost convenit un onorariu de 850 euro (patru mii și ceva de RON la cursul de atunci al BNR). Următorul pas era ca domnul avocat să contacteze persoanele vătămate pentru a stabili care este prejudiciul ce trebuie acoperit în vederea împăcării între persoanele vătămate și fratele meu. Din câte știam la acel moment prejudiciul era cam 6000 RON. Domnul avocat m-a contactat și mi-a spus că după ce a discutat cu persoanele vătămate s-au înțeles pentru toate aceste persoane pentru suma de 1.000 euro, cu condiția să fie plătiți cât mai repede. Am întrebat de ce au fost de acord persoanele vătămate cu o sumă mai mică și domnul avocat mi-a spus că din cauza faptului că a trecut atâta timp persoanele vătămate doreau să se termine procesul mai repede, chiar primind o sumă mai mică. I-am spus avocatului că nu pot să îi trimit imediat suma de bani, el mi-a răspuns că pot să îi trimit în rate. I-am trimis întâi 500 euro, apoi 150 euro, iar ulterior fratele meu i-a trimis 350 euro. Aceste sume erau destinate pentru împăcare cu persoanele vătămate. Domnul avocat mă suna și îmi trimitea mesaje foarte des, întrebând dacă am reușit să îi trimit banii, m-am simțit presată în această perioadă, mai ales că nu mi se indicase un termen limită în care persoanele vătămate trebuiau să primească banii. După ce am plătit cei 1.000 euro, am tot întrebat pe avocat dacă s-a realizat împăcarea, dacă persoanele vătămate au mers la notar, dacă a mers la termen la judecată. Am primit doar răspunsuri în sensul că totul este în regulă, să stau liniștită, dar nimic detaliat. Am verificat dosarul pe site-ul instanței și am constatat că domnul avocat nu se prezentase la nicio înfățișare. L-am întrebat de ce nu s-a prezentat și mi-a spus că a avut ceva probleme dar urmează să se prezinte la următoarele înfățișări. Știind că fratele meu este recidivist l-am întrebat pe avocat și dacă există vreo șansă să fie condamnat cu executare, el mi-a spus că nu se va întâmpla acest lucru, toți inculpații din dosar au scăpat ușor cu soluții favorabile și asta se va întâmpla și cu fratele meu. Avocatul mi-a mai spus că din moment ce s-a împăcat cu persoanele vătămate "cade" fapta penală. (…) După ce am aflat că avocatul nu făcuse nimic fratele meu s-a întâlnit cu el și i-a cerut banii înapoi pentru ca în puținul timp rămas să încercăm să se împace cu persoanele vătămate. Avocatul l-a tot amânat pe fratele meu spunându-i că îi dă banii, dar nu a respectat termenele fixate. În urma judecării apelului pedeapsa a fost redusă la 3 ani și 6 luni cu executare. Nu am primit nicio sumă de bani de la avocatul A., dar am achitat prejudiciul cauzat persoanelor vătămate înainte de a se pronunța hotărârea în calea de atac."

Ulterior, la data de 02.02.2016, persoana vătămată E., în prezența martorei K., i-a înmânat inculpatului A., la solicitarea acestuia, suma de 3000 de euro în vederea angajării a doi experți care să participe la experimentul judiciar propus în Dosarul penal nr. x/2015 al DIICOT - Structura Centrală, fiind încheiat un proces-verbal în acest sens . După aproximativ două luni, tot la solicitarea inculpatului, persoana vătămată i-a mai înmânat acestuia suma de 2000 de euro, cu titlu de supliment onorariu.

Verificând Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2015 al DIICOT - Structura Centrală, instanța de fond a reținut că, în cursul urmăririi penale nu s-a propus și nici nu s-a dispus de către organele de anchetă efectuarea vreunui experiment judiciar sau a vreunei expertize la care să participe experți desemnați din partea inculpatului U., fiind evidentă inducerea în eroare a persoanei vătămate E. de către inculpatul A. în scopul obținerii unui folos patrimonial injust.

Fiind audiată de procuror, persoana vătămată a relatat că, în baza contractului de asistență juridică încheiat cu inculpatul A., acesta l-a reprezentat și asistat pe fratele său, U., în dosarul penal în care acesta era cercetat, fiind prezent atât la Curtea de Apel București, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În timpul instrumentării dosarului, inculpatul a invitat-o la biroul său din municipiul Brașov unde i-a solicitat suma de 3.000 de euro, spunându-i că aceasta este necesară pentru angajarea a doi experți tehnici în materie de explozivi care urmau să întocmească o expertiză tehnică ce va fi folosită în interesul fratelui său.

Deși nu i-a fost indicat vreun nume sau vreo instituție în care experții își desfășurau activitatea, persoana vătămată i-a înmânat inculpatului A. suma de 3.000 de euro în data de 02.02.2016, fiind încheiat un proces-verbal în acest sens. După un timp, inculpatul i-a comunicat persoanei vătămate că dosarul are o bună desfășurare, că experții au făcut o treabă bună, context în care i-a mai solicitat suma de 2.000 de euro pentru a fi înmânată experților cu titlu de onorariu suplimentar.

După ce s-a consultat cu familia, persoana vătămată a decis să plătească și acești bani, deși, de această dată, nu a mai fost întocmit niciun înscris în acest sens. Întrucât, în cursul procesului, măsura arestului preventiv a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu, inculpatul A. a solicitat un onorariu de succes în sumă de 10.000 de euro, motiv pentru care persoana vătămată a decis să înceteze colaborarea cu acesta, fiind oricum nemulțumită de prestația sa, în ansamblu. Persoana vătămată a mai precizat că ulterior a angajat un alt apărător pentru fratele său iar atunci când a studiat dosarul penal, a constatat că nu exista niciun înscris din care să rezulte că s-ar fi propus măcar efectuarea vreunei expertize în cauză .

În cuprinsul declarației date în fața instanței de fond, persoana vătămată E. a relatat același mod de desfășurare a evenimentelor, arătând că "La sfârșitul anului 2015 am încheiat cu inculpatul, domnul avocat A., un contract pentru a-l asista pe fratele meu într-o cauză penală. Pe parcursul judecării cauzei inculpatul mi-a spus că trebuie angajați doi experți, în februarie 2016, și mi-a solicitat o sumă de bani, mai exact 3.000 euro, pentru ca el să plătească mai departe onorariul experților. Am plătit această sumă de bani inculpatului și am încheiat un proces-verbal în acest sens. După două luni inculpatul mi-a mai solicitat suma de 2.000 euro spunându-ne că rezultatul expertizei este favorabil, dar că mai trebuie achitată și această sumă de bani pentru experți. Discuția a avut loc la București, iar după ce ne-am întors în Brașov, am luat de la cineva suma de 2.000 euro și am dat-o inculpatului fără a încheia vreun înscris. Văzând că nu primesc nici un rezultat de la experți i-am solicitat inculpatului ori să îmi dea raportul de expertiză, ori să îmi restituie suma de bani. În luna septembrie 2016 am venit la Brașov la cabinetul de avocat al inculpatului și s-a încheiat un angajament de plată prin care inculpatul se obliga să îmi restituie suma de 5.000 euro. De asemenea a fost și reziliat contractul între mine și inculpat".

Martora K., fiind audiată în cursul urmăririi penale, a confirmat împrejurarea că inculpatul A. le-a propus angajarea a doi experți care să participe la o expertiză care se va face în dosarul în care era cercetat U., viitorul său soț, susținând că această expertiză îl va ajuta atât la fond, cât și să iasă din arest. Fiind încrezători în cele spune de inculpat, au fost de acord să angajeze experții și, în aceeași zi, cumnatul său i-a predat inculpatului A. suma de 3.000 de euro, ocazie cu care a semnat și un proces-verbal în acest sens.

Martora a mai afirmat că, în luna martie 2016, cu ocazia prezentării la un termen de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul A. i-a cerut cumnatului său încă 2.000 de euro, spunându-i că acești bani sunt pentru un rezultat cât mai detaliat și mai rapid al expertizei și, astfel, pentru a-l ajuta pe U. să iasă din arest.

În aceste condiții, la data de 01.04.2016, martora s-a deplasat la biroul avocatului A., împreună cu persoana vătămată E. și soția acestuia, ocazie cu care persoana vătămată i-a predat inculpatului suma de 2.000 de euro, fără a fi eliberat însă vreun înscris.

După aproximativ o lună de zile, martora și persoana vătămată și-au dat seama că ceva nu este în regulă întrucât inculpatul nu le mai răspundea la telefon, la mesaje, nu se mai ducea în vizită în arest, a început să comunice date și informații contradictorii și invoca diferite motive atunci când i se solicita să comunice rezultatul expertizei.

Ulterior, familia a angajat un alt avocat și, după mai multe insistențe relativ la restituirea banilor, inculpatul A. a întocmit un angajament de plată, fiind de acord să restituie suma de 5.000 de euro.

Fiind audiată în fața instanței, martora K. a arătat că:

"Avocatul A. a fost angajat de E. în dosarul fratelui său, viitorul meu soț. În vederea efectuării unei expertize în acel dosar avocatul ne-a cerut suma de 5.000 euro pentru plata experților. I-am plătit acea sumă de bani în două tranșe, una de 3.000 euro și una de 2.000 euro. Banii au fost dați de E.. Niciodată nu am primit rezultatul acestei expertize și nici banii înapoi. Din câte știu în acel dosar s-a făcut o expertiză dar nu la solicitarea noastră, mai ales a inculpatului din acel dosar, ci la solicitarea parchetului. Noi l-am căutat de mai multe ori pe domnul avocat, l-am sunat, l-am întrebat care este stadiul expertizei dar niciodată nu am primi vreun rezultat".

La data de 07.09.2016, a fost întocmit un angajament de plată prin care Cabinet Avocat "A.", prin avocat A., ca urmare a încetării contractului de asistență juridică seria x nr. x din data de 31.12.2015, încheiat cu E., pentru fratele său, U., își asumă restituirea sumei de 5.000 de euro primită cu titlu de onorariu expertiză, până cel mai târziu la data de 30.09.2016.

La data de 13.10.2017, părțile au convenit prelungirea termenului de restituire până la data de 07.11.2016, cu mențiunea că se mai adaugă la acea sumă încă 1.000 de euro.

La data de 08.02.2017 inculpatul A. le-a predat persoanei vătămate E. și fratelui acestuia, U., suma de 1.000 de euro, luându-și un nou angajament de plată a sumei de 5.000 de euro până la data de 17.02.2017, fiind de acord cu plata unei penalități de 500 de euro în caz contrar . Un nou angajament de plată a fost asumat de inculpat la data de 21.02.2017 prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "proces-verbal" .

Deoarece nici noul termen stabilit - 03.03.2017 - nu a fost respectat, persoana vătămată E. s-a adresat instanței de judecată. Prin Sentința civilă nr. 765 din data de 04.08.2017 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, inculpatul A. a fost obligat să-i plătească persoanei vătămate suma de 5.500 de euro, cu titlu de restituire preț, precum și dobânda legală penalizatoare aferentă debitului principal de 5.500 de euro, începând din data de 27.04.2017, până la data plății efective a datoriei . Punerea în executare a acestei sentințe civile face obiectul Dosarului execuțional nr. x/2017, înregistrat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc P.; până în prezent persoana vătămată nu a recuperat nicio sumă de bani.

După ce persoana vătămată s-a prezentat la biroul acestuia, însoțit de martorul L., și i-a expus situația, a fost încheiat contractul de asistență juridică seria x având ca obiect prestarea de către avocatul A. a următoarelor servicii: consultanță juridică, redactare și depunere acțiune în pretenții pentru clientul F..

Onorariul convenit prin contract a fost în sumă de 2.000 de euro, plus 7.500 de RON pentru taxa judiciară de timbru și 1.000 de RON pentru plata unui expert în procesul civil, dacă va fi cazul . La aceeași dată, persoana vătămată F. a achitat suma de 8.900 de RON, reprezentând echivalentul a 2000 de euro, bani pentru care i s-a eliberat chitanță, precum și suma de 8.900 de RON (7.500 de RON reprezentând taxă de timbru, 1.000 de RON reprezentând onorariu expert și 400 de RON reprezentând contravaloare transport până în Giurgiu), bani pentru care nu a primit însă niciun înscris doveditor.

În perioada următoare, la solicitarea persoanei vătămate, inculpatul A. i-a dat asigurări acesteia că a formulat și a introdus cererea de chemare în judecată ce făcea obiectul contractului de asistență juridică. Persoana vătămată i-a solicitat inculpatului în mai multe rânduri dovada de înregistrare a acțiunii însă, de fiecare dată, inculpatul invoca diferite motive pentru care nu putea face acest lucru.

Întrucât, în luna iunie 2016, inculpatul A. i-a solicitat încă 1.500 de RON reprezentând taxe suplimentare, deși, până la acea dată, nu a făcut dovada că s-ar fi ocupat de acțiunea ce făcea obiectul contractului de asistență juridică, persoana vătămată a arătat că în luna septembrie 2016 s-a prezentat la Judecătoria Giurgiu, ocazie cu care a descoperit că în numele său nu era introdusă nicio cerere de chemare în judecată .

La data de 25.10.2016, inculpatul A. și-a luat angajamentul, în scris, că va restitui toate sumele de bani încasate de la persoana vătămată în situația în care aceasta nu va fi mulțumită de demersurile juridice făcute de inculpat până la data de 31.01.2017.

În cele din urmă, inculpatul A. a recunoscut că nu a făcut niciun demers și nu a introdus nicio acțiune civilă la Judecătoria Giurgiu, însă și-a luat angajamentul, în prezența martorului L., că îi va restitui persoanei vătămate toate sumele de bani încasate, până la data de 15.11.2016, întocmind la data de 01.11.2016 un înscris olograf intitulat "proces-verbal" .

La data de 21.03.2017, inculpatul A. a întocmit un nou înscris olograf intitulat "convenție" prin care s-a obligat ca până la data de 28.03.2016 să-i restituie persoanei vătămate F. suma de 4.000 de euro, dar nu a achitat nicio sumă de bani.

Cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, persoana vătămată F. a declarat că, după ce a încheiat contractul de asistență juridică cu inculpatul A. și i-a achitat sumele de bani cerute, acesta i-a explicat că va face acțiunea și o va introduce la instanță cât mai repede și că va cere și aplicarea unui gaj pe casa fostei concubine, astfel încât aceasta să nu o poată înstrăina.

Ulterior, persoana vătămată a început să îl contacteze pe inculpat iar acesta o asigura că a înregistrat acțiunea și că totul era la zi. Deși persoana vătămată i-a solicitat dovada că acțiunea a fost înregistrată, inculpatul l-a tot amânat, invocând diferite motive. Persoana vătămată a mai arătat că, în luna iunie 2016, inculpatul A. a căutat-o la serviciu și i-a mai cerut suma de 1.500 de RON, spunându-i că ar mai fi ceva taxe de plătit la instanță, moment în care persoana vătămată s-a enervat și a refuzat să-i mai plătească alți bani.

La sfârșitul lunii septembrie 2016, întrucât nu avea dovada că avocatul a făcut vreun demers, s-a prezentat la Judecătoria Giurgiu și a constatat că în numele său nu era introdusă nicio acțiune civilă. În acest context, l-a contactat pe inculpat iar acesta a recunoscut că nu a făcut nimic însă a invocat diferite motive, respectiv că nu a avut timp, că i-a fost reținut permisul, că a avut alte procese mai importante. În aceste condiții, la data de 25.10.2016 persoana vătămată i-a solicitat inculpatului să-i restituie banii pe care i-a primit însă, deși și-a luat mai multe angajamente scrise că va restitui banii, acest lucru nu s-a întâmplat.

Potrivit declarației date în fața instanței de judecată persoana vătămată F. a confirmat că inculpatul l-a indus în eroare, a încasat sumele de bani pentru formularea și depunerea la instanță a cererii de chemare în judecată, dar nu a mai introdus acțiunea la instanță. Acesta a declarat că:

"L-am angajat pe avocatul A. pentru a se ocupa de un partaj. Conform contractului onorariul său era de 2.000 euro, pe care i-am plătit atunci. De asemenea am mai plătit avocatului suma de 7.500 RON taxă de timbru și încă 1.000 RON "plăți juridice". Am venit după circa două săptămâni la cabinetul lui, așa cum îmi spusese, dar mi-a zis că nu putem merge la Giurgiu pentru că avea un dosar la Sf. Gheorghe, Mi-a mai zis să vin peste o săptămână. Am venit din nou dar nu s-a putut merge și m-a amânat așa de vreo câteva ori. În acel moment mi-am dat seama că ceva este în neregulă. În septembrie 2016 am fost din nou la inculpat și i-am spus că ori mergem mâine la Giurgiu să bage dosarul ori îmi dă banii înapoi. De față la acea întâlnire a fost și martorul L. (care fusese cu mine și când i-am dat banii inculpatului). Inculpatul mi-a spus că până de Anul Nou se rezolvă problema. Nu s-a rezolvat nici după Anul nou și m-am dus din nou la el pentru a-mi recupera banii plătiți. Acesta m-a tot amânat, am încheiat trei procese-verbale, în care își asuma că îmi restituie suma de bani și nu mi-a plătit nicio o parte din acei bani. L-am dat în judecată, am câștigat procesul, dar executorul nu a avut ce să execute, iar până în prezent nu am recuperat nimic".

Martorul L., fiind audiat în cursul urmăririi penale, a confirmat atât primirea banilor de către inculpat, cât și faptul că acesta a dat asigurări, inclusiv lui, că acțiunea civilă a fost înregistrată la Judecătoria Giurgiu și că totul era bine și, deși i se solicitau mai multe informații, de fiecare dată reușea să se eschiveze.

După ce s-a descoperit că pe rolul Judecătoriei Giurgiu nu era înregistrată nicio acțiune civilă în numele persoanei vătămate, tot în prezența martorului, inculpatul a recunoscut că nu a făcut niciun demers juridic, promițând restituirea banilor încasați. În ciuda promisiunilor repetate și a angajamentelor luate în scris, inculpatul nu a restituit persoanei vătămate nicio sumă de bani până în prezent .

Fiind audiat în cursul judecății, martorul L. a arătat că:

"În anul 2016 persoana vătămată F., care este nașul meu, m-a întrebat dacă știu un avocat pentru că avea o problemă juridică. I l-am recomandat pe avocatul A., despre care știam că mai reprezentase și alte persoane și din punct de vedere profesional era un avocat foarte bun. Nașa ne-a trimis din Italia în contul meu de euro suma de 4.000 euro. Eu i-am scos din cont și am mers împreună cu persoana vătămată la avocatul A.. Ei au încheiat contractul de asistență juridică și persoana vătămată i-a plătit avocatului suma de 4.000 euro, jumătate în euro adică 2.000 euro și restul de 8.000 și ceva de RON. Banii au fost dați când eram și eu de față. Noi tot așteptam să ne cheme la un proces dar nu a fost citată persoana vătămată. Eu l-am căutat pe avocatul A. la telefon, l-am întrebat dacă a depus dosarul și acesta mi-a spus să îl lăsăm în pace că el lucrează. După mai mult de un an, nașa din Italia, fosta soție a persoanei vătămate a sunat la Tribunal la Giurgiu și s-a interesat aflând că nu este nici un dosar înregistrat pe numele persoanei vătămate. Văzând că nu a făcut nimic pentru aceasta sumă ce îi fusese plătită m-am dus împreună cu persoana vătămată la cabinetul avocatului A.. Acesta a dat mai multe declarații în care spunea că o să-i plătească persoanei vătămate suma pe care i-o dăduse inițial".

Răspunzând la întrebarea adresată de procuror dacă, atunci când l-a sunat pe avocat pentru că nu a primit nicio citație de la Giurgiu, i-a spus că a depus acțiunea, martorul L. a răspuns că inculpatul A. i-a spus că a depus acțiunea. L-a întrebat atunci, dacă a depus-o, de ce nu a primit nimic și de ce nu apare nimic înregistrat, pentru că așa cum a arătat nașa din Italia se interesase și nu era nicio acțiune depusă. De fiecare dată îi spunea să îl lase în pace că el lucrează.

Prin Adresa nr. x/07.12.2020, Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Judecătoriei Giurgiu a comunicat că, din verificările efectuate în sistemul ECRIS, în cursul anului 2016 persoana vătămată F. nu a avut înregistrată vreo acțiune civilă pe rolul acelei instanțe în care să fi avut calitatea de reclamant.

La data de 22.01.2016, a fost încheiat și contractul de asistență juridică seria x având ca obiect prestarea de către avocat A., titular al Cabinetului de Avocat "A.", a următoarelor servicii: consultanță juridică în domeniul de aplicare a O.U.G nr. 44/2015 în relația cu A.N.A.F - D.G.F.P Ploiești, onorariul convenit fiind de 3.500 de RON.

În concret, avocatul și-a luat angajamentul că va oferi consultanță juridică, va reprezenta societatea și îi va asista pe reprezentații acesteia cu ocazia demersurilor efectuate în vederea obținerii unei eșalonări a datoriei de 368.826 RON pe care persoana vătămată o avea la A.N.A.F.

Ulterior, întrucât cererea de eșalonare a datoriei a fost respinsă, în urma consultărilor cu reprezentanta persoanei vătămate de la acea dată, Q., avocatul A. și-a luat angajamentul că va deschide procedura de insolvență a S.C G. S.R.L.

În acest sens, avocatul A. a solicitat și a primit suma de 2.500 euro, reprezentând onorariul său și al lichidatorului judiciar care ar urma să se ocupe de procedură. Deși avocatul A. a susținut că a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței, s-a dovedit că acest lucru nu corespundea realității.

La solicitarea sa, în perioada 22.01.2016 - august 2016, reprezentantul persoanei vătămate i-a achitat avocatului A. suma totală de 5.000 euro și 5.000 RON, parte din bani fiind transferați prin intermediul W., restul fiind înmânați personal acestuia, inclusiv cei 2.500 euro solicitați pentru deschiderea procedurii insolvenței.

Fiind audiată de organele de cercetare penală, reprezentanta persoanei vătămate, Q., a relatat că îl cunoaște pe inculpatul A. aproximativ din anul 2010, având în trecut mai multe colaborări.

În anul 2015, fiind director general la S.C G. S.R.L, a apelat din nou la acesta, fiind încheiat contractul de asistență juridică seria x din 14.01.2015, semnat de administratorul V..

În baza acestui contract, care avea ca obiect consultanță juridică în vederea realizării obiectului de activitate al S.C G. S.R.L, relații cu furnizorii, clienții și organele de control, inculpatul A. a reprezentat societatea în relația cu un client italian iar altă consultanță juridică nu a mai oferit reprezentanților societății, întrucât nu i s-a mai solicitat.

Reprezentanta persoanei vătămate a mai arătat că, în luna ianuarie 2016, a fost încheiat un nou contract de asistență juridică cu avocatul A., în baza căruia acesta urma să acorde consultanță juridică în tot ceea ce însemna relația S.C G. S.R.L cu ANAF, pe rolul căreia exista o acțiune împotriva societății.

Întrucât cererea de eșalonare a datoriei formulată de administratorul societății a fost respinsă, numita Q. a avut o discuție cu inculpatul A., convenind că următorul pas care putea fi făcut era deschiderea procedurii insolvenței societății, stabilindu-se ca inculpatul să formuleze o cerere în acest sens.

Întrucât discuțiile au fost purtate telefonic sau prin intermediul poștei electronice, nu a fost semnat un contract de asistență juridică și, deși inculpatul A. a solicitat și a primit, pentru început, suma de 2.500 euro, nu a eliberat nicio chitanță pentru acești bani, făcând promisiunea că, atunci când va trece prin Ploiești, va duce toate documentele. La un moment dat a existat și o întâlnire la Sinaia când, în prezența martorului M., inculpatul A. a discutat cu numita Q. despre deschiderea procedurii insolvenței, arătându-i copia unei cărți de identitate sau a unei legitimații a unei doamne lichidator N., afirmând că dânsa se va ocupa de procedură.

Ulterior primirii banilor, inculpatul a asigurat-o pe numita Q. că a înregistrat cererea de deschidere a insolvenței și că așteaptă primul termen de judecată, deși, cu ocazia verificărilor efectuate pe portalul Tribunalului Prahova, aceasta a constatat că nu era înregistrată nicio cerere de acest fel.

Deși i s-a solicitat inculpatului A. să facă dovada demersului efectuat, acesta a menținut-o în eroare pe numita Q. timp de aproximativ 2 luni, afirmând că va veni la Ploiești și îi va aduce documentele, lucru pe care însă nu l-a făcut. Între timp, a căutat-o pe doamna lichidator N. din Brașov și, atunci când a contactat-o telefonic, a descoperit că aceasta nu a avut nicio discuție cu inculpatul privind deschiderea procedurii insolvenței S.C. G. S.R.L.

După ce a contactat un alt avocat, numita Q. a reușit să-l convingă pe inculpat să dea o declarație notarială prin care să recunoască sumele primite, precum și faptul că nu și-a îndeplinit obligațiile. Deși inculpatul a fost ușor de convins, până în prezent, nu a restituit nicio sumă de bani.

Aceleași aspecte au fost relatate de reprezentanta persoanei vătămate, Q., atunci când aceasta a fost audiată în faza de cercetare judecătorească . Ea a declarat, printre altele, următoarele:

"Când societatea a avut probleme l-am angajat pe avocatul A. pentru a ne ajuta să rezolvăm probleme, el ne-a recomandat să deschidem procedura insolenței și și-a asumat faptul că o deschide dumnealui. El mi-a spus că noi să ne ocupăm de producție iar de restul problemelor se ocupă el. În total cred că a încasat de la societate suma de 6.000 euro (o parte în euro, o parte în RON). Din câte îmi amintesc a fost vorba de două contracte între societate și inculpat, în calitate de avocat. Am căutat pe site-ul instanței și am văzut că de fapt nu exista nici un dosar privind falimentul societății. L-am întrebat pe inculpat și acesta mi-a spus că a făcut demersurile necesare. La un moment da nu mi-a mai răspuns deloc, așa că am venit la B