ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 02.03.2022

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 123/2022

HOTĂRÂRE

02.03.2022

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 123/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 2 din 13 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 2502 C. proc. pen.., au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanța nr. 279D/P/2014 din data de 04.02.2016 a DIICOT Craiova.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea a reținut, printre altele că, prin Sentința penală nr. 136 din 29 martie 2021 pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. x/2016:

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., fost B., fost C., zis "A.", "Cap" sau "A." la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 367 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului A. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului A. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 213 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului A. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an și patru luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul A. să execute în final pedeapsa de 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 25.01.2017.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 367 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului D. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului D. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 213 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului D. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul D. să execute în final pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. s-a aplicat inculpatului D. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 367 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului C., ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului C. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 213 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului C. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3(trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul C. să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 16.03.2017.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 367 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatei B. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatei B. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 213 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatei B. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpata B. să execute în final pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatei B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. aplică inculpatei B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 367 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 367 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului E. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului E. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 213 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul E. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. rap. la art. 213 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului E. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata a 2(doi) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele menționate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare la care se adaugă un spor de 8 luni, reprezentând o treime din pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită, urmând ca inculpatul E. să execute în final pedeapsa de 2(doi) și opt luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului E. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. s-a aplicat inculpatului E. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului E., perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu de la data de 15.01.2016 până la data de 22.04.2016.

S-a menționat că, în cursul judecății apelului, conform art. 2502 C. proc. pen.., instanța a pus în discuție legalitatea și temeinicia măsurilor asiguratorii luate în cauză.

Analizând măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanța nr. 279D/P/2014 din data de 04.02.2016 a DIICOT Craiova, Curtea a reținut că, prin Ordonanța nr. 279D/P/2014 din data de 04.02.2016 a DIICOT Craiova s-au instituit măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpaților E., D., A., C., F., G., B.

Deopotrivă, s-a constatat că, prin sentința penală apelată, în baza art. art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.., a fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă asupra:

- sumelor de 300 (trei sute) de euro și 350 (trei sute cincizeci) de RON ridicate din imobilul situat la adresa unde locuia în fapt inculpatul A., respectiv municipiul Craiova, județul Dolj;

- sumei de 4640 (patru mii șase sute patruzeci) de euro din imobilul situat la adresa de domiciliu a inculpatului E., respectiv Craiova, județul Dolj;

- mijlocului de transport marca "x", serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 02.12.2015 de inculpata B.;

- imobilului situat în municipiul Craiova, str. x, bl. a 15, județul Dolj, dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/23.05.2013 de inculpatul C.;

- imobilului situat în Craiova, județul Dolj, compus din casă în suprafață de 557,69 m.p. și teren în suprafață de 860 m.p., dobândit de inculpatul D., împreună cu C. în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/16.11.2015;

- autoturismului marca x, serie șasiu x, dobândit la data de 10.09.2012 de inculpatul G.;

- imobilului situat în Craiova, str. x, compus din casă în suprafață de 183 m.p. și teren în suprafață de 438 m.p., dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. x/14.04.2015 de inculpatul F.;

- mijlocului de transport marca "x", serie motor x, serie șasiu x, dobândit la data de 12.03.2014 de inculpatul F..

S-a mai arătat că, în baza art. 112 alin. (1) lit. a) și e) din C. pen. s-a dispus confiscarea specială a sumei de 300 euro (consemnată la H. S.A. Sucursala Patria conform chitanței de depunere numerar nr. x/04.02.2016) și 350 RON (consemnată la Trezoreria Municipiului Craiova conform chitanței seria x, nr. x) ridicate de la inculpatul A., respectiv a sumei de 4.640 euro consemnată la H. S.A. Sucursala Patria conform chitanței de depunere numerar nr. x/04.02.2016), ridicată de la inculpatul E., constatând că acestea au fost dobândite ca urmare a săvârșirii infracțiunii de proxenetism de către inculpați.

Conform art. 1121 alin. (2) C. pen., în baza art. 1121 alin. (1) lit. b) și g) din C. pen. (forma în vigoare la data pronunțării) s-a dispus confiscarea extinsă a bunurilor sechestrate aparținând inculpaților B., C., D., G. și F..

Curtea de Apel Craiova a menționat că, potrivit dispozițiilor art. 2502 C. proc. pen.., în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 2501 aplicându-se în mod corespunzător.

Instanța de apel a susținut că, măsurile asiguratorii sunt definite drept măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ce aparțin suspectului, inculpatului, părții responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, a executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a acoperirii despăgubirilor civile.

S-a arătat că, aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Instanța a mai subliniat că, măsurile asiguratorii dispuse în prima fază a procesului penal corespund unui raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă și menținută măsura prin sentința apelată (respectiv în vederea confiscării speciale și a confiscării extinse), ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

În ceea ce privește apărările formulate de inculpații G., A., C., E., prin intermediul apărătorilor, în sensul că temeiurile avute în vedere la instituirea măsurilor asiguratorii nu există, Curtea a reținut că, din probele administrate în cursul urmăririi penale și judecății în primă instanță, rezultă suspiciunea că sumele de bani sechestrate de la inculpații A. și B. provin din săvârșirea infracțiunilor de proxenetism reținute de prima instanță, iar de la pronunțarea sentinței până la momentul verificării măsurilor în apel nu au intervenit elemente noi care să conducă la nelegalitatea sau netemeinicia măsurilor asiguratorii.

Cu privire la susținerea inculpatului Bărăgan referitoare la proveniența sumei de 4640 euro descoperită la percheziție, Curtea a constatat că prima instanță a analizat pertinent apărările acestuia și, nefiind invocate alte aspecte de natură a conduce la concluzia unei analize eronate a instanței de fond, Curtea a constatat că se impune menținerea măsurii asiguratorii.

Referitor la apărările formulate de inculpații F. și D., în sensul că bunurile au fost dobândite prin contractarea unui credit de către I., respectiv că imobilul de pe str. x ar fi un bun moștenit, de asemenea, s-a arătat că prima instanță a analizat aceste apărări în mod exhaustiv în cuprinsul sentinței, și neintervenind alte apărări de natură a conduce la concluzia că măsurile asiguratorii au fost instituite nelegal, instanța de apel a precizat că nu poate proceda la ridicarea acestora.

Cu privire la înscrisurile depuse de inculpatul D. în cadrul dosarului asociat, instanța a constatat că, cea mai mare parte nu sunt traduse în limba română, iar cele traduse reflectă credite contractate de I. cu titlu declarat pentru "Căsătoria fiului", "stingere Compass și cheltuieli familiale" - contract de credit datat 20.10.2016 (ulterior achiziționării imobilului din str. x), "cheltuieli familiale" - contract de 8552 euro, datat 08.05.2013, astfel că nu se poate susține că s-a făcut dovada că imobilul sechestrat ar fi fost achiziționat cu sumele de bani pretinse de inculpat.

Referitor la apărările formulate de inculpata B., prin apărător ales, în sensul că instanța de apel ar trebui să verifice dacă autoturismul x a fost achiziționat din sumele de bani obținute în urma activității ilicite reținute, Curtea a reținut că bunul este sechestrat, iar prima instanță a dispus confiscarea extinsă, iar nu confiscarea specială a acestuia, condițiile măsurilor de siguranță fiind fundamental diferite.

Pe de altă parte, s-a notat că, la acest moment procesual, instanța nu analizează temeinicia soluției de confiscare specială sau extinsă, ci subzistența unor suspiciuni cu privire la proveniența acestor bunuri.

Fiind găsiți vinovați și condamnați de prima instanță sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane, respectiv proxenetism, coroborat cu faptul că inculpații nu pot face dovada unor venituri licite substanțiale care să justifice existența în patrimoniul a bunurilor asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurator în vederea confiscării extinse, Curtea a reținut, fără a fi încălcată prezumția de nevinovăție, că se impune menținerea măsurilor asiguratorii.

Împotriva Încheierii nr. 2 din 13 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au formulat, în termen legal, contestație inculpații A., D., C., B. și E..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți, secția penală la data de 08.02.2022, sub numărul x/2016/a53.

Examinând încheierea contestată, în raport de actele de la dosar și dispozițiile legale incident în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Prealabil, față de criticile formulate în contestație, Înalta Curte constată că, în fața curții de apel, inculpatul C. nu a fost lipsit de apărare, asistența juridică fiindu-i asigurată de apărătorul desemnat din oficiu, urmare dispoziției instanței de apel care a constatat că apărătorul ales nu a dovedit imposibilitatea de prezentare. Apoi, verificarea măsurilor asiguratorii s-a realizat la termenul acordat în cauză, cu procedura de citare îndeplinită și apărarea inculpaților asigurată, condiții în care este fără relevanță, din perspectiva respectării dreptului la apărare, constituirea administrativă a dosarului asociat, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești.

Înalta Curte notează că, potrivit art. 2502 C. proc. pen.., introdus prin art. 19 pct. 2 din Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în M. Of. nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 2501 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.

Conform art. 249 alin. (1) C. proc. pen.., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Art. 249 alin. (4) C. proc. pen.. permite ca măsurile asigurătorii, luate în vederea eventualei confiscări speciale, să fie luate asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile care urmează a fi supuse acestei măsuri.

Prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015 (publicată în M. Of. nr. 868/20.11.2015), Curtea Constituțională a stabilit că "sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, iar nu o sancțiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecință a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârșite, neavând așadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv."

Totodată, prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016 (publicată în M. Of. nr. 248/4.04.2016), Curtea Constituțională a reținut că "instituirea unor măsuri cu caracter provizoriu și preventiv în vederea împiedicării distrugerii, sustragerii sau înstrăinării unor bunuri care au legătură cu săvârșirea unei infracțiuni nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție a proprietarului sau posesorului acestora, prezumție care subzistă până la constatarea vinovăției acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă".

Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii, instanța supremă a reținut că:

"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporționalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății)".

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și exigențelor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană, atât la luarea măsurii asiguratorii a sechestrului, cât și pe perioada în care aceasta este menținută, trebuie respectat testul de proporționalitate pentru ca măsura prin durata și scopul urmărit să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate (cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe, hotărârea din 2008).

Nu în ultimul rând, faptul că luarea unei măsuri asigurătorii nu echivalează cu formularea unei acuzații penale - în sensul în care această noțiune a fost definită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia din 23 aprilie 2009, pronunțată în Cauza Kamburov II împotriva Bulgariei (paragraful 22), ca "noțiune autonomă a Convenției", independent de conotația pe care o are în sistemele naționale de drept ale statelor contractante - a fost menționat de instanța europeană și în Cauza Arcuri contra Italiei, arătându-se că astfel de proceduri, prin care nu se urmărește stabilirea unui grad de vinovăție raportat la o infracțiune săvârșită, au o natură preventivă, neputând constitui o acuzație în materie penală.

Măsurile asigurătorii au fost definite de doctrină ca fiind măsuri procesuale care constau în indisponibilizarea, pe parcursul procesului penal, a bunurilor unor persoane, pentru ca acestea să nu le înstrăineze până la sfârșitul procesului penal și să devină insolvabile.

Examinând în aceste coordonate apărările formulate de contestatorii inculpați, Înalta Curte reține următoarele:

Prin rechizitoriul cu nr. x din data de 25 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, printre alții, au fost trimiși în judecată inculpații:

A., fost B., fost C., zis "A.", "Cap" sau "A.", în stare de arest la domiciliu, măsură în vigoare până la data de 08.06.2016, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen.,