ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1011/2021

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 02.06.2021, de către autoritățile judiciare din Croația - Parchetul Municipal din Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., cetățean sârb, B., C..

În temeiul art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 rep., s-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare croate, cu respectarea regulii specialității.

A fost menținută măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 16.12.2021, până la data de 14.01.2022, inclusiv.

S-a constatat că, în prezenta procedură, persoana solicitată a fost privată de libertate începând cu data de 01.11.2021, la zi.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care 2024 RON reprezintă onorariu avocat oficiu.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 01.11.2021, a fost înregistrată Adresa nr. x/2021 din aceeași dată a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat semnalarea Biroului Național Sirene nr. x/SIRENE/ADS/MRZ, din data de 31.10.2021, efectuată în baza mandatului european de arestare emis la data de 02.06.2021 de către autoritățile judiciare din Croația - Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A..

Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 01.11.2021 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Ordonanța de reținere nr. 68/2021 din 01.11.2021, prin care s-a dispus reținerea persoanei solicitate A. pentru 24 de ore, cu începere de la 01.11.2021, orele 03:00, până la 02.11.2021, orele 03:00.

În cuprinsul semnalării s-a arătat că pe numele persoanei solicitate a fost emis mandatul european de arestare pentru săvârșirea a două infracțiuni de falsificare de documente administrative și trafic cu acestea prev. de art. 278, 281 din C. pen. croat, pedepsite cu închisoare maximă de 5 ani.

Prin încheierea nr. 73 din 01.11.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2021, s-a dispus față de persoana solicitată arestarea provizorie pe o perioadă de 15 zile, începând cu 01.11.2021, până la 15.11.2021, inclusiv și s-a acordat termen la data de 15.11.2021 pentru prezentarea mandatului european de arestare tradus în limba română.

Persoana solicitată a declarat contestație împotriva acestei încheieri, iar prin Decizia nr. 937 din 16.11.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de retragerea contestației.

La data de 11.11.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 02.06.2021, de către autoritățile judiciare din Croația - Parchetul Municipal din Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., C., B..

În cuprinsul mandatului european de arestare s-a arătat că acesta a fost emis în baza hotărârii privind detenția pronunțată la data de 30.04.2021 de Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x, față de A., persoana solicitată fiind urmărită pentru săvârșirea a două infracțiuni: falsificarea unui document descris la art. 278 alin. (1) și (3) din C. pen. croat și certificarea unui conținut neadevărat descris la art. 281 alin. (1) și (2) corob. cu art. 51 din C. pen. croat, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent pentru aceste infracțiuni fiind de 5 ani închisoare.

Din descrierea faptelor a rezultat că, la data de 15 octombrie 2018, în Karlovac, după ce a obținut un document neautentic al Republicii Croația într-o modalitate care nu poate fi stabilită, pe numele de B., care atestă că fusese emis de către Administrația polițienească din Republica Serbia la data de 16 august 2016, deși știa că documentul este fals și nu fusese emis de autoritatea indicată și că nu îi aparținea, l-a înaintat mai întâi la Oficiul Registrului din Vojnic, S. Radica 1 și a depus o cerere de emitere a unui Certificat de Naționalitate pe numele de B., care a fost primită de un ofițer al Oficiului Registrului, care, fără a adresa întrebări cu privire la autenticitatea documentului atașat, l-a certificat ca fiind autentic și a emis Certificatul de Naționalitate și Certificatul de Naștere pe numele de B., pe care acesta l-a preluat ulterior. Apoi a depus o cerere la Administrația Fiscală din Vojnic, Trg S. Radica I pentru specificarea și alocarea unui cod numeric personal pe numele de B.. La această cerere a atașat o copie legalizată a documentului de călătorie menționat anterior al Republicii Serbia și Certificatul de Naționalitate pe care îl obținuse anterior în maniera descrisă, știind că documentul menționat nu îi aparținea. Ofițerul de la Administrația Fiscală, neîndoindu-se de autenticitatea documentelor atașate, a primit documentele și le-a certificat ca autentice și a emis un certificat de cod numeric personal (OIB): x care a fost preluat de solicitant. La aceeași dată, la biroul de registratură al departamentului de poliție din Vojnic, A. Hebranga 3, acesta a completat un formular de declarare a reședinței cu adresa în Serbia, pe care l-a semnat ulterior prezentându-se ca fiind B. și a atașat Certificatul de Naționalitate, Certificatul de Naștere și Certificatul de Cod Numeric Personal, toate obținute anterior în modalitatea descrisă, precum și documentul de călătorie descris anterior al Republicii Serbia, număr serie: x și a depus o cerere de emitere a unui document digital de identificare personală al Republicii Croația și un document digital de călătorie al Republicii Croația, pe care l-a semnat în fals, prezentându-se drept B. și a înaintat fotografia și amprentele, toate fiind primite de un oficial al departamentului de poliție din Vojnic, care nu s-a îndoit de autenticitatea documentelor primite și le-a certificat ca fiind autentice, în consecință emițându-i un document de identificare personală al Republicii Croația, număr serie: x și un pașaport digital al Republicii Croația, număr serie: x, toate pe numele de B., cu o fotografie a lui A.. La data de 18 octombrie 2018, acesta l-a împuternicit pe D. să ridice aceste documente, legalizând procura la Biroul Notarului Public E. din karlovac, V. Nazora 6, sub numărul x, când a prezentat, de asemenea, documentul de identitate menționat anterior al Republicii Serbia, număr serie: x, prin urmare, la data de 18 octombrie 2018, în baza procurii descrise anterior, D. a ridicat documentul de identificare personală și un pașaport pe numele B.. Documentele au fost ridicate de la Departamentul pentru Afaceri Administrative din cadrul Administrației de Poliție Karlovac.

Prin urmare, a obținut documente false cu intenția de a le utiliza și le-a utilizat ca fiind autentice, iar infracțiunea săvârșită este în legătură cu un document public și inducerea în eroare a autorității competente, care ulterior a certificat documente false ce urmau să fie utilizate ca dovadă în tranzacții juridice chiar dacă știa că sunt false.

La termenul de judecată din data de 15.11.2021, s-a procedat la audierea persoanei solicitate, care a declarat că nu dorește să fie predată autorităților judiciare croate, întrucât nu este persoana indicată în mandatul european de arestare.

La același termen, având în vedere că persoana solicitată a contestat identitatea, s-a dispus emiterea unei adrese către I.P.J. Mehedinți - Serviciul Investigații Criminale, pentru a efectua comparații dactiloscopice între impresiunile digito-palmare prelevate de la persoana solicitată A., arestat în C.R.A.P. Mehedinți, B., C. și cele puse la dispoziție de autoritățile statului solicitant anexate alertei S.I.S. cu ID x, introdusă de Biroul SIRENE din Croația.

Prin Încheierea nr. 76 din 16.11.2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, a fost menținută măsura arestării persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 16.11.2021, până la 15.12.2021, inclusiv.

Persoana solicitată a declarat contestație împotriva acestei încheieri, care a fost respinsă, ca nefondată, prin Decizia nr. 973 din 24.11.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2021.

La data de 16.11.2021, a fost înregistrată adresa din 16.11.2021 a I.P.J. Mehedinți - Serviciul de Investigații Criminale, din care a rezultat că, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Național de Statistică în baza de date AFIS a impresiunilor numitului C., Id fișă x, s-a constatat că acestea coincid cu cele care se regăsesc în S.I.S., anexate alertei ID x, introdusă de Biroul Sirene Croația.

Instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004 rep., mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alineatul 2 al aceluiași text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002."

Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 rep., care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecții privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz al predării pe care aceasta le invocă.

Cât privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 87 din Legea nr. 302/2004 rep., mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 89 și art. 97 din prezenta lege.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.

În acest fel se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

În cauză, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale, în sensul că, în cuprinsul acestuia, sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv hotărârea privind detenția pronunțată la data de 30.04.2021 de Tribunalul Karlovac în Dosarul nr. x, se precizează încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și este specificată limita maximă a pedepselor prevăzute de legislația statului emitent pentru acest tip de fapte, respectiv 5 ani închisoare.

S-a constatat, totodată, că infracțiunile menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate se regăsesc printre infracțiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, falsificarea documentelor administrative și traficul cu acestea, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 302/2004 rep. și, mai mult decât atât, faptele, așa cum sunt descrise, constituie infracțiuni și pe teritoriul național.

Persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, motivând că nu este persoana indicată în mandatul european de arestare, precizând că numele său este C., cetățean bosniac și nu are nicio legătură cu A..

Din înscrisurile existente la dosar, respectiv adresa din 16.11.2021 a I.P.J. Mehedinți - Serviciul de Investigații Criminale, a rezultat însă că, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Național de Statistică în baza de date AFIS a impresiunilor numitului C., Id fișă x, s-a constatat că acestea coincid cu cele care se regăsesc în S.I.S., anexate alertei ID x, introdusă de Biroul Sirene Croația privind pe persoana solicitată A., B., C., obiecțiunile invocate de persoana solicitată cu privire la identitate fiind, pentru acest motiv, neîntemeiate.

Celelalte critici referitoare la lipsa unui mandat național de arestare care să stea la baza emiterii mandatului european de arestare au fost, de asemenea, apreciate ca neîntemeiate, în cuprinsul mandatului european de arestare fiind precizată la pct. b) decizia pe care se bazează mandatul, respectiv mandat de arestare sau hotărâre judecătorească cu același efect juridic - hotărârea pronunțată de Tribunalul Karlovac la data de 30.04.2021, dosar x.

Față de cele de mai sus, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate și nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004 rep., fiind admisă solicitarea și dispunându-se predarea cetățeanului sârb A., B., C., cu respectarea regulii specialității.

În privința măsurilor privative de libertate dispuse în cauză, s-a remarcat că persoana solicitată a fost reținută de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin Ordonanța de reținere nr. 68/2021, pentru 24 de ore, prin Încheierea nr. 73 din 01.11.2021 s-a dispus măsura arestării provizorii pe o perioadă de 15 zile, până la data de 15.11.2021, inclusiv, menținută ulterior pe o perioadă de 30 zile, prin Încheierea nr. 76 din 15.11.2021, măsură care a fost menținută prin sentința atacată pe calea prezentei contestații, ca urmare a incidenței dispozițiilor art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 rep., potrivit cărora, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prev. la art. 99, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.

A fost avut în vedere că, în cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluționare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluții de admitere, prin sentința prin care instanța se pronunță asupra executării mandatului european de arestare se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziție fiind în concordanță cu natura acestui mijloc specific de cooperare internațională.

Predarea, ca o consecință directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de predare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Împotriva Sentinței penale nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, a formulat contestație persoana solicitată A., C., B., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 8 decembrie 2021.

Cu prilejul susținerii orale a căii de atac, contestatorul persoană solicitată a arătat, prin intermediul apărătorului ales, că mandatul european de arestare a fost emis pe numele unei alte persoane, având o altă dată de naștere și altă cetățenie.

De asemenea, a susținut că nu a fost informat despre derularea unui proces în ceea ce îl privește, pe teritoriul Croației, neavând cunoștință că este urmărit în acest stat, în cauză nefiind respectate dispozițiile art. 98 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Pe de altă parte, contestatorul a susținut că mandatul european de arestare emis în cauză nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege, întrucât nu se întemeiază pe un mandat de arestare național, neexistând dovada faptului că autoritățile judiciare ale statului emitent ar fi depus diligențe în vederea identificării sale pe teritoriul Croației.

În consecință, a solicitat admiterea contestației și desființarea hotărârii atacate, cu consecința respingerii sesizării parchetului privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis în cauză.

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că autoritățile judiciare din Croația (Parchetul Municipal din Karlovac) au emis, la data de 02.06.2021, în Dosarul nr. x/2021, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A., cetățean sârb, B., C..

Mandatul european de arestare a fost emis în baza hotărârii privind detenția pronunțată la data de 30.04.2021, de către Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x, față de A., B., persoana solicitată fiind urmărită pentru săvârșirea a două infracțiuni: falsificarea unui document descris la art. 278 alin. (1) și (3) din C. pen. croat și certificarea unui conținut neadevărat descris la art. 281 alin. (1) și (2) corob. cu art. 51 din C. pen. croat, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent pentru aceste infracțiuni fiind de 5 ani închisoare.

Din descrierea faptelor a rezultat că, la data de 15 octombrie 2018, în Karlovac, după ce a obținut un document neautentic al Republicii Croația într-o modalitate care nu poate fi stabilită, pe numele de B., care atestă că fusese emis de către Administrația polițienească din Republica Serbia la data de 16 august 2016, deși știa că documentul este fals și nu fusese emis de autoritatea indicată și că nu îi aparținea, l-a înaintat mai întâi la Oficiul Registrului din Vojnic, S. Radica 1 și a depus o cerere de emitere a unui Certificat de Naționalitate pe numele de B., care a fost primită de un ofițer al Oficiului Registrului, care, fără a adresa întrebări cu privire la autenticitatea documentului atașat, l-a certificat ca fiind autentic și a emis Certificatul de Naționalitate și Certificatul de Naștere pe numele de B., pe care acesta l-a preluat ulterior. Apoi a depus o cerere la Administrația Fiscală din Vojnic, Trg S. Radica I pentru specificarea și alocarea unui cod numeric personal pe numele de B.. La această cerere a atașat o copie legalizată a documentului de călătorie menționat anterior al Republicii Serbia și Certificatul de Naționalitate pe care îl obținuse anterior în maniera descrisă, știind că documentul menționat nu îi aparținea. Ofițerul de la Administrația Fiscală, neîndoindu-se de autenticitatea documentelor atașate, a primit documentele și le-a certificat ca autentice și a emis un certificat de cod numeric personal (OIB): x care a fost preluat de solicitant. La aceeași dată, la biroul de registratură al departamentului de poliție din Vojnic, A. Hebranga 3, acesta a completat un formular de declarare a reședinței cu adresa în Serbia, pe care l-a semnat ulterior prezentându-se ca fiind B. și a atașat Certificatul de Naționalitate, Certificatul de Naștere și Certificatul de Cod Numeric Personal, toate obținute anterior în modalitatea descrisă, precum și documentul de călătorie descris anterior al Republicii Serbia, număr serie: x și a depus o cerere de emitere a unui document digital de identificare personală al Republicii Croația și un document digital de călătorie al Republicii Croația, pe care l-a semnat în fals, prezentându-se drept B. și a înaintat fotografia și amprentele, toate fiind primite de un oficial al departamentului de poliție din Vojnic, care nu s-a îndoit de autenticitatea documentelor primite și le-a certificat ca fiind autentice, în consecință emițându-i un document de identificare personală al Republicii Croația, număr serie: x și un pașaport digital al Republicii Croația, număr serie: x, toate pe numele de B., cu o fotografie a lui A.. La data de 18 octombrie 2018, acesta l-a împuternicit pe D. să ridice aceste documente, legalizând procura la Biroul Notarului Public E. din karlovac, V. Nazora 6, sub numărul x când a prezentat, de asemenea, documentul de identitate menționat anterior al Republicii Serbia, număr serie: x, prin urmare, la data de 18 octombrie 2018, în baza procurii descrise anterior, D. a ridicat documentul de identificare personală și un pașaport pe numele B.. Documentele au fost ridicate de la Departamentul pentru Afaceri Administrative din cadrul Administrației de Poliție Karlovac.

Prin urmare, a obținut documente false cu intenția de a le utiliza și le-a utilizat ca fiind autentice, infracțiunea săvârșită fiind în legătură cu un document public și inducerea în eroare a autorității competente, care ulterior a certificat documente false ce urmau să fie utilizate ca dovadă în tranzacții juridice chiar dacă știa că sunt false.

Prin Adresa nr. x/2021 din data de 01.11.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a transmis instanței de fond semnalarea Biroului Național Sirene nr. x/SIRENE/ADS/MRZ, din data de 31.10.2021, efectuată în baza mandatului european de arestare emis la data de 02.06.2021 de către autoritățile judiciare din Croația - Tribunalul Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., fiind înaintate, totodată, procesul-verbal încheiat la data de 01.11.2021 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Ordonanța de reținere nr. 68/2021 din 01.11.2021, prin care s-a dispus reținerea persoanei solicitate A. pentru 24 de ore, cu începere de la 01.11.2021, orele 03:00, până la 02.11.2021, orele 03:00.

La data de 11.11.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 02.06.2021, de către autoritățile judiciare din Croația - Parchetul Municipal din Karlovac, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., C., B..

Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că, în cauză, infracțiunile imputate contestatorului persoană solicitată se regăsesc printre cele care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, respectiv falsificarea documentelor administrative și traficul cu acestea, conform art. 97 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 302/2004 rep. și, în plus, faptele, astfel cum sunt descrise, constituie infracțiuni și pe teritoriul național.

Se reține, de asemenea, că mandatul european de arestare are conținutul și forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 și nu există niciun motiv, obligatoriu sau opțional, de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) și (2) din aceeași lege.

Înalta Curte mai reține că, potrivit art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, despre consimțământul acesteia se întocmește un proces-verbal, în cuprinsul căruia se menționează dacă persoana solicitată a renunțat sau nu la drepturile conferite de regula specialității. Conform alin. (6) al aceluiași articol, în cazul prevăzut la alin. (5), dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 99, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.

Dispozițiile art. 104 alin. (7) din aceeași lege prevăd că, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

În prezenta cauză, în fața instanței de fond, la termenul de judecată din data de 15.11.2021, s-a procedat la audierea persoanei solicitate, care a declarat că nu dorește să fie predată autorităților judiciare croate, întrucât nu este persoana indicată în mandatul european de arestare. La același termen, având în vedere că persoana solicitată a contestat identitatea, instanța a dispus emiterea unei adrese către I.P.J. Mehedinți - Serviciul Investigații Criminale, pentru a efectua comparații dactiloscopice între impresiunile digito-palmare prelevate de la persoana solicitată A., B., C. și cele puse la dispoziție de autoritățile statului solicitant anexate alertei S.I.S. cu ID x, introdusă de Biroul SIRENE din Croația, iar prin adresa nr. x din data de 16.11.2021 a I.P.J. Mehedinți - Serviciul de Investigații Criminale s-a precizat că, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Național de Statistică în baza de date AFIS a impresiunilor numitului C., Id fișă x, s-a constatat că acestea coincid cu cele care se regăsesc în S.I.S., anexate alertei ID x, introdusă de Biroul Sirene Croația privind pe persoana solicitată A., B., C., astfel încât obiecțiunile invocate de persoana solicitată cu privire la identitate nu sunt întemeiate.

Totodată, Înalta Curte constată că, în contextul particular al cauzei, instanța de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Croația (Parchetul Municipal din Karlovac), la data de 02.06.2021, în Dosarul nr. x/2021, pe numele persoanei solicitate A., B., C., hotărârea atacată, de predare a acesteia către autoritățile judiciare solicitante, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.

Cât privește susținerea contestatorului în sensul că nu ar fi fost prezent la judecata derulată în fața instanțelor croate, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, invocate de apărare, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces, însă prevederile legale anterior menționate nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât vizează procesele penale finalizate cu pronunțarea unei hotărâri de condamnare, or, din cuprinsul mandatului european de arestare, rezultă că persoana solicitată este căutată în vederea desfășurării urmăririi penale, în speță neexistând o astfel hotărâre.

De asemenea, nu poate fi primită nici critica formulată de contestatorul persoană solicitată, în sensul că mandatul european de arestare emis în cauză nu îndeplinește în mod cumulativ cerințele prevăzute lege, întrucât nu se întemeiază pe un mandat de arestare național, din analiza actelor dosarului putându-se observa că în cuprinsul mandatului european de arestare este indicată hotărârea emisă de judecătorul național, respectiv hotărârea pronunțată de Tribunalul Karlovac la data de 30.04.2021, în Dosarul nr. x.

În ceea ce privește soluția dispusă de instanța de fond cu privire la menținerea arestării persoanei solicitate, pe o durată de 30 de zile, aceasta este legală și temeinică, în raport cu dispozițiile art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, conform cărora, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzut la art. 99, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A., C., B. împotriva Sentinței penale nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 253 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba sârbă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A., C., B. împotriva Sentinței penale nr. 222 din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 253 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba sârbă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 decembrie 2021.

GGC - NN