ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 572/2022

Ședința publică din data de 27 septembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 185 din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 08 august 2022 de către autoritățile judiciare din Ungaria- Judecătoria Raională Zalaegerszeg în dosarul nr. x. Bny. 290/2022/2 pe numele persoanei solicitate A. și s-a dispus predarea acesteia către autoritățile judiciare ungare cu respectarea regulii specialității.

S-a menținut măsura arestării persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08 septembrie 2022 până la data de 07 octombrie 2022, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost privată de libertate începând cu data de 24 august 2022 la zi. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că la data de 25 august 2022 a fost înregistrată adresa nr. x/2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat semnalarea Biroului Național Sirene nr. x/SIRENE/DGE din 19 august 2022 transmisă în baza mandatului european de arestare emis la data de 08 august 2022 de către autoritățile judiciare din Ungaria - Curtea Districtuală Zalaegerszeg în dosarul nr. x. Bny. 290/2022/2 pe numele persoanei solicitate A., cu propunerea de luarea măsurii arestării.

Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 24 august 2022 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, declarația dată de persoana solicitată în fața procurorului și ordonanța de reținere nr. 52/2022 din 24 august 2022, prin care s-a dispus reținerea persoanei solicitate A. pentru 24 ore, cu începere de la 24 august 2022, ora 15:45, până la 25 august 2022, ora 15:45.

În cuprinsul semnalării s-a arătat că pe numele persoanei solicitate a fost emis mandatul european de arestare în baza mandatului național de arestare emis la data de 14 iulie 2022 de Tribunalul Districtului Nagykanizsa în dosarul nr. x/2022.bu, persoana solicitată fiind cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de facilitarea accesului și șederii neautorizate și trafic de persoane prev. de secțiunile 353 (1)-(2)-(3) din C. pen. al Ungariei, pedeapsa maximă prevăzută de legea statului emitent pentru aceste infracțiuni fiind 10 ani închisoare.

Prin încheierea nr. 53 din 25 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022 s-a dispus măsura arestării provizorii față de persoana solicitată pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 25 august 2022 până la data de 08 septembrie 2022, inclusiv și s-a stabilit termen pentru prezentarea mandatului european de arestare tradus în limba română.

La data de 06 septembrie 2022 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 08 august 2022 de către autoritățile judiciare din Ungaria- Judecătoria Raională Zalaegerszeg în dosarul nr. x. Bny. 290/2022/2 pe numele persoanei solicitate A..

În cuprinsul mandatului european de arestare s-a arătat că persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți săvârșită în condițiile supunerii la tratamente inumane a persoanei traficate, prev. de art. 353 (1) din C. pen. al Ungariei (2 acte infracționale), pedeapsa prevăzută de legea statului emitent fiind închisoarea de la 5 ani la 10 ani.

Din descrierea faptelor a rezultat că anterior datei de 02 iulie 2022, la un moment ce nu poate fi definit cu exactitate, prin intermediul cunoștinței sale A., cetățean român și din însărcinarea persoanei pe care o cunoștea sub numele de "Tarzo", suspectul B., cetățean român, s-a angajat ca în schimbul unui comision de 500 euro, folosind autoutilitara C. cu structură de prelată modificată, având numărul de înmatriculare x, să acorde ajutor pe teritoriul Ungariei unui număr de 11 persoane care s-au declarat a fi cetățeni nepalezi, sirieni, pakistanezi și eritreeni și care nu au avut permis de intrare și de ședere pe teritoriul Uniunii Europene, ca aceștia să ajungă din Ungaria fără permis în Italia (Triest). În acest scop, la data de 01 iulie 2022, seara, a ascuns migranții înghesuiți în poziția culcat, cu colaborarea unor persoane rămase necunoscute în cursul urmăririi penale, în spațiul având o înălțime de 27 cm și o suprafață de bază de 430x230 cm amenajat în partea superioară a structurii suport a prelatei autoutilitarei C., având numărul de înmatriculare x, fixată prin traverse metalice și acoperită cu placă OSB, ascunzătoare care din pricina amenajării și dimensiunilor a permis aerisirea doar parțial și a exclus categoric coborârea din vehicul și comunicarea cu șoferul în cursul deplasării vehiculului. După sosirea în Italia, o parte dintre migranți ar fi plătit sume între 2.000 și 3.500 euro pentru transport. Cunoscând premisele de mai sus, suspectul B. a trecut granița dintre România și Ungaria prin punctul de trecere a frontierei Nagylak în data de 02 iulie 2022, ora 00:48, conducând autovehiculul care transporta migranții. În cursul procedurii au apărut date cu privire la faptul că aproape în același timp cu autovehiculul având numărul de înmatriculare x condus de B. care transporta migranții, la autoritățile române s-a prezentat pentru a trece prin punctul de a frontierei Nagylak și cetățeanul român A. cu autovehiculul având numărul de înmatriculare francez CV797YM, care s-a deplasat în fața autovehiculului având numărul de înmatriculare x condus de suspect, jucând un așa numit rol de "deschizător de drum". Aproape simultan cu ei a mai trecut granița româno-ungară și persoana pe care suspectul o cunoștea pe numele de "Tarzo", în fapt potrivit actualelor date de evidență cetățeanul croat D., cu autovehiculul având numărul de înmatriculare x. Proprietarul autovehiculelor cu număr de înmatriculare românesc conduse de suspect și de D. este una și aceeași persoană, și anume E., potrivit datelor de evidență din România. După trecerea graniței, suspectul B. s-a deplasat fără oprire în Ungaria cu autovehiculul de mai sus, până când în zorii zilei de 02 iulie 2022, la ora 05:12, pe tronsonul km 14 al drumului principal M70, la locul de odihnă Csörnyeföld, angajații Oficiului Național pentru Taxe și Vămi l-au reținut și au găsit în partea superioară a spațiului de încărcare a vehiculului cei 11 migranți înghesuiți în condiții inumane.

S-a reținut că în noaptea de 28-29 iunie 2022 numitul B. a acordat ajutor prin metodă similară unui număr necunoscut de persoane a căror identitate nu se știe, pentru trecerea frontierei de stat dintre Ungaria și Slovenia, tot din însărcinarea lui A. și a persoanei cunoscute sub numele de Tarzo. În cursul acțiunii sale, a transportat migranții în ascunzătoarea amenajată în porțiunea superioară a spațiului de încărcare a autoutilitarei C.. Au trecut frontiera de stat dintre România și Ungaria în data de 28 iunie 2022, ora 23:18, prin punctul de trecere Nagylak, iar frontiera de stat dintre Ungaria și Slovenia prin punctul de trecere Tornyiszentmiklós în data de 29 iunie 2022, ora 03:58. Suspectul a transportat la Triest, Italia străinii ascunși în autoutilitară.

Cetățeanul croat D., împreună cu cetățeanul român A., la fel au intrat în Ungaria în data de 29 iunie 2022 cu autovehiculul având numărul de înmatriculare x prin punctul de trecere a frontierei Nagylak, iar pe parcursul drumului au circulat în fața suspectului, asigurându-i traseul pe teritoriul Ungariei. Suspectul B. a săvârșit acțiunile prin intermediul și cooperarea cetățeanului român identificat ca fiind A. și din însărcinarea și cu cooperarea cetățeanului croat, identificat ca fiind D.. Aceștia s-au pus de acord atât înainte de săvârșirea acțiunilor, cât și în cursul executării acestora.

La termenul de judecată din data de 8 septembrie 2022 a fost audiată persoana solicitată A. care a precizat că nu dorește să fie predată autorităților judiciare din Ungaria și a menționat expres că nu renunță la regula specialității, aspecte consemnate în declarația aflată la dosar.

Prima instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale, în sensul că în cuprinsul acestuia au fost menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, a fost indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv mandatul de arestare național nr. x/162/2022 emis la 14 iulie 2022 de Inspectoratul General Județean de Poliție Zala, Direcția Judiciară, Serviciul judiciar-unitatea urmărire penală aprobat de Parchetul Raional Nagykanizsa la data de 05 august 2022, s-a precizat încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, au fost descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și a fost specificată pedeapsa prevăzută de legislația statului emitent pentru acest tip de fapte închisoarea de la 5 ani la 10 ani.

Din conținutul mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate s-a constatat că faptele reținute în sarcina persoanei solicitate se regăsesc printre infracțiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004.

Cât privește obiecțiile formulate de persoana solicitată, Curtea de apel a constatat că acestea, pe de o parte, nu privesc identitatea, iar pe de altă parte, motivul pentru care persoana solicitată nu a exprimat un acord de predare, nu se încadrează între motivele obligatorii sau facultative pentru care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, motive prevăzute de dispozițiile art. 99 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Astfel, persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, motivând că infracțiunile au fost săvârșite pe teritoriul României.

Prima instanță a constatat că aspectul invocat de persoana solicitată nu se circumscrie situației care poate constitui motivul facultativ de refuz prev. de art. 99 alin. (2) lit. e) din lege, respectiv situația în care mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României. Deși activitatea infracțională are o desfășurare transnațională, din datele existente la dosar rezultă că infracțiunea s-a consumat pe teritoriul Ungariei, nefiind incident acest motiv de refuz.

Prima instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate, nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 109.

În privința măsurilor privative de libertate dispuse în cauză, prima instanță a constatat că persoana solicitată a fost reținută de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin ordonanța de reținere nr. 52/2022 pentru 24 ore, prin încheierea nr. 53 din 25 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022 s-a dispus măsura arestării provizorii pe o perioadă de 15 zile, menținută prin sentință, ca urmare a incidenței dispozițiilor art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004. Prima instanță a mai reținut că predarea, ca o consecință directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, arătând că numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Împotriva sentinței penale nr. 185 din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat contestație persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 19 septembrie 2022 și repartizată aleatoriu pentru termenul de judecată din data de 27 septembrie 2022.

În dezbateri, persoana solicitată, beneficiind de asistența juridică a unui avocat ales, a solicitat respingerea cererii de executare a mandatului european de arestare emis la data de 08 august 2022 de către autoritățile judiciare din Ungaria, susținând că este cunoscut faptul că transporturile sunt organizate în România, la fel ca și recrutarea migranților, motiv pentru care apreciază că primează interesul statului român tragerea la răspundere penală a unui cetățean român sub imperiul legii penale române.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, el reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

În cauză, se constată că față de persoana solicitată A. a fost emis un mandat european de arestare la data de 08 august 2022 de către autoritățile judiciare din Ungaria- Judecătoria Raională Zalaegerszeg în dosarul nr. x. Bny. 290/2022/2, aceasta fiind cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți săvârșită în condițiile supunerii la tratamente inumane a persoanei traficate, prev. de art. 353 (1) din C. pen. al Ungariei (2 acte infracționale), pedeapsa prevăzută de legea statului emitent fiind închisoarea de la 5 ani la 10 ani. Situația de fapt, descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare, a fost expusă pe larg în sentința penală atacată.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autoritățile judiciare din Ungaria îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, fiind descrise faptele pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile, activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia fiind detaliată ținând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul.

De asemenea, Înalta Curte constată că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată se regăsesc printre infracțiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

În continuare, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanță a reținut că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și observă că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 99 alin. (2) din același act normativ.

În privința împrejurării că infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate, conform principiului teritorialității și al personalității, nu pot fi cercetate de către autoritățile judiciare din Ungaria, se constată că argumentele apărării, în sensul că este de notorietate că recrutarea migranților și transporturile sunt organizate în România, nu sunt fondate, nefiind incident motivul facultativ de refuz prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004.

Conform art. 98 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală "Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României." Așadar, acest motiv facultativ de refuz a executării mandatului european de arestare, invocat de contestator, este aplicabil atunci când mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României.

Se constată că împotriva persoanei solicitate s-a emis mandatul european de arestare pentru infracțiunea de săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți săvârșită în condițiile supunerii la tratamente inumane a persoanei traficate, prev. de art. 353 (1) din C. pen. al Ungariei (2 acte infracționale). Chiar dacă s-ar constata că unele acte de executare ale presupusei infracțiuni ar fi fost comise pe teritoriul statului român, trebuie menționat că, într-o astfel de situație, legea lasă la aprecierea instanței oportunitatea refuzului executării mandatului european de arestare. Un eventual refuz poate fi justificat doar de oportunitatea demarării unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul european de arestare. Or, autoritățile judiciare din România nu au declanșat vreo procedură în privința faptelor săvârșite de contestator, astfel că nu se poate identifica vreo justificare pentru transferul procedurilor în țară. Drept urmare, se constată că nu este fondată cererea persoanei solicitate în sensul incidenței în cauză a dispozițiilor art. 98 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004 cu consecința refuzului predării.

Înalta Curte constată că, și în situația în care persoana solicitată nu și-a dat acordul în vederea predării către autoritățile judiciare străine, conform declarațiilor din data de 24 august 2022 date la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dar și în fața primei instanțe la data de 08 septembrie 2022, predarea în baza mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Ungaria nu este condiționată de acordul de voință al persoanei solicitate dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta. De asemenea, se constată că instanța de fond a avut în vedere că persoana solicitată nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității, dispunând predarea cu respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel că nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de executare o consimte.

Concluzionând, se constată că instanța de fond a analizat mandatul european de arestare, reținând îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și a admis, în mod corect, cererea de executare a acestuia, dispunând menținerea măsurii arestării în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.09.2022 până la data de 07.10.2022, inclusiv, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfășurare a procedurii de executare și recunoaștere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Pe cale de consecință, pentru motivele arătate, Înalta Curte, constatând legală și temeinică hotărârea penală atacată, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 185 din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 185 din 08 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 septembrie 2022.