ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 348/2022

Ședința publică din data de 31 mai 2022

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022, a fost admisă cererea formulată de autoritățile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare emis în data de 11 aprilie 2022 de Tribunalul Zalaegerszeg în dosarul nr. x. Szv. 343/2020/6, față de persoana solicitată A. .

S-a constatat că persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea și nu a renunțat la regula specialității.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus luarea măsurii arestării persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 16 mai 2022 și până la data de 14 iunie 2022, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare față de persoana solicitată A.. Conform art. 230 din C. proc. pen., s-a dispus ca administrația locului de deținere să rețină persoana solicitată la Centrul de Reținere și Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor până la predarea efectivă către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Ungaria.

Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, predarea se va realiza în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută pe o durată de 24 de ore, prin ordonanța de reținere din 05 mai 2022 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2022, începând cu ora 11:10 și arestată provizoriu pentru o durată de 15 zile prin încheierea nr. 19/IP din 05 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2022, începând cu data de 06 mai 2022 până în 20 mai 2022, inclusiv.

În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Oradea a reținut următoarele:

Prin sesizarea nr. x, înregistrată pe rolul instanței în data de 05 mai 2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a solicitat arestarea provizorie a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 15 zile, în vederea predării către autoritățile judiciare din Ungaria, sesizare căreia i-au fost atașate semnalarea în Sistemul Informatic Schengen a Biroului SIRENE Ungaria privind pe persoana solicitată față de care a fost emis mandat european de arestare, precum și mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Ungaria, fila de evidență CNP a persoanei solicitate, procesul-verbal de depistare, procesul-verbal de identificare și ordonanța de reținere a persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu 05 mai 2022, ora 11:10.

Prin încheierea penală nr. 119//IP din 05 mai 2022 a Curții de Apel Oradea s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 15 zile, începând cu data de 06 mai 2022 până în 20 mai 2022, inclusiv.

Examinând cererea de executare a mandatului european de arestare, Curtea de Apel Oradea a reținut următoarele:

Tribunalul Zalaegerszeg a emis, în data de 11 aprilie 2022, în dosarul nr. x. SSzv. 343/2020/66, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A. în vederea executării pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Pecs, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de migranți, prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) lit. a) și b) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 263 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. român și aderarea la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 459 alin. (1) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 367 din C. pen. român.

În conținutul mandatului s-a reținut că, în luna octombrie 2016, persoana solicitată A. a răspuns unei oferte de muncă în România anunțată on-line de B., membru al grupului infracțional organizat condus de C., având ca scop comiterea infracțiunii de trafic de migranți, și, în acest mod, persoana solicitată a ajuns să transporte refugiați în Ungaria.

Astfel, după ce persoana solicitată A. a închiriat cu banii primiți de la membrii grupului infracțional vehiculul cu numărul de înmatriculare x, s-a prezentat în data de 10 octombrie 2016 la punctul de preluare din zona graniței sârbo-române, prestabilit cu membrii grupului infracțional organizat, de unde a preluat 8 migranți, care au fost ascunși în spațiul de depozitare al vehiculului condus de persoana solicitată și transportați apoi pe autostrada MM5-M1 în noaptea de 10/11 octombrie 2016 până la frontiera ungaro-slovacă, pe care au trecut-o ilegal.

În 24 octombrie 2016, persoana solicitată A., la indicațiile membrilor grupului, a închiriat din Arad un autoturism x, cu numărul de înmatriculare x, cu care s-a deplasat la ieșirea din localitatea Ottoomos, în zona frontierei sârbo-ungare, de unde a preluat 7 migranți pe care i-a transportat pe autostrăzile M43-MM5-M5-M0-M1, până la granița dintre Ungaria și Slovacia, unde au trecut ilegal frontiera.

În data de 28 octombrie 2016, persoana solicitată a închiriat, tot la indiciațiile membrilor grupului infracțional organizat, o autoutilitară marca x, cu un compartiment de marfă închis, cu numărul de înmatriculare x și, în aceeași zi, seara, cu ajutorul lui B. s-a deplasat cu vehiculul închiriat până în apropierea frontierei sârbo-ungare în vederea preluării unor migranți afgani.

În 29 octombrie 2016, în jurul orei 19:00, pe tronsonul care leagă Ruzsa de Illes, B. a îmbarcat 35 de migranți în compartimentul de marfă al vehiculului condus de persoana solicitată, deși în spațiul de marfă al vehiculului puteau încăpea maxim 20 de persoane, ulterior deplasându-se din zona de graniță dintre Ungaria și Serbia spre Szeged, pe drumul 5433, însă, la câteva minute după plecare, cele 35 de persoane înghesuite în spațiul îngust au început să prezinte simptome de congestie cauzate de lipsa de aer. După 10-20 de minute, o echipă de poliție din Szeged a oprit vehiculul, care era suspectat de trafic de persoane, a efectuat controlul acestuia și a eliberat cele 35 de persoane aflate înăuntru, arestând-o pe persoana solicitată și pe B.. S-a arătat că după 20-25 minute de călătorie cele 35 de persoane blocate în vehicul au fost expuse lipsei de oxigen și căldurii, respectiv riscului de supraîncălzire și deshidratare.

Curtea de Apel Oradea a reținut că, așa cum rezultă din conținutul mandatului european de arestare, persoana solicitată nu a dorit să participe la termenul de judecată la care s-a pronunțat sentința nr. 2. B.28/2018/130 a Tribunalului Zalaegerszeg, termen la care a fost însă prezent apărătorul acesteia. De asemenea, s-a menționat că persoana solicitată a fost prezentă la termenul de judecată la care s-a pronunțat hotărârea nr. Bf. III.64/2019/64 a Curții de Apel din Pecs.

Instanța de fond a reținut că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a identificat persoana solicitată A. pe baza fișei de evidență din D.E.P.A.B.D. și a cărții de identitate, în prezența avocatului desemnat din oficiu D., din cadrul Baroului Bihor.

Conform Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/2002, mandatul european de arestare este un act procesual cu putere obligatorie în vederea executării unui mandat de arestare, de executare a unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, numai atunci când persoana împotriva căreia s-a emis mandatul se sustrage de la executare, refugiindu-se pe teritoriul unui alt stat membru.

S-a reținut că cele două infracțiuni, respectiv traficul de migranți și aderarea la un grup infracțional organizat, dau loc la predare, nefiind supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări.

La termenul de judecată din data de 06 mai 2022 s-a procedat la ascultarea persoanei solicitate A., care întrebată asupra consimțământului la predare, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a arătat că nu este de acord cu predarea sa, că dorește recunoașterea hotărârii și executarea pe teritoriul României a pedepsei aplicate de autoritățile judiciare din Ungaria și că nu renunță la regula specialității.

Raportat la dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, Curtea de Apel Oradea nu a constatat incidența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare.

Așa cum s-a menționat în încheierea de ședință din 13 mai 2022, deși inițial, ca urmare a cererii formulate de persoana solicitată, s-a dispus să se ceară hotărârea de condamnare a acesteia și certificatul prevăzut de art. 4

Din Decizia-cadru nr. 2008/909/JAI, în vederea recunoașterii hotărârii și a executării pe teritoriul României a pedepsei ce i-a fost aplicată persoanei solicitate, având în vedere conținutul mandatului european de arestare, instanța a revenit asupra acestei dispoziții, ținând cont și de faptul că, potrivit art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, opțiunea persoanei solicitate de a executa pedeapsa aplicată de autoritățile solicitante pe teritoriul României constituie un motiv facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare.

În contextul celor expuse, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004, nefiind constatate impedimente legale la predare, Curtea de Apel Oradea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este întemeiată.

Împotriva sentinței penale nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022, a formulat contestație persoana solicitată A..

În susținerea căii de atac, în esență, contestatorul A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., raportat la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 al Convenției, având în vedere și dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în vederea recunoașterii pe cale incidentală a sentinței penale nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Pecs, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de migranți, prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) lit. a) și b) din C. pen. al Ungariei și aderarea la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 459 alin. (1) din C. pen. al Ungariei și executării acestei pedepse într-un penitenciar din România.

În acest sens, contestatorul a arătat că, fiind audiat la 06 mai 2022 de către prima instanță, a precizat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Ungaria, solicitând recunoașterea, pe cale incidentală, a hotărârii penale din Ungaria și executarea pedepsei aplicate de aceste autorități pe teritoriul României, invocând în acest sens dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004.

Contestatorul a învederat că, deși inițial, ca urmare a solicitării sale, instanța de fond a dispus efectuarea unei adrese către Tribunalului Zalaegerszeg pentru a se solicita hotărârea de condamnare și certificatul prevăzut de art. 4 din Decizia-cadru nr. 2008/909/JAI, în vederea recunoașterii hotărârii și executării pe teritoriul României a pedepsei ce i-a fost aplicată, ulterior instanța a revenit asupra acestei dispoziții, ținând cont de faptul că, potrivit art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, opțiunea persoanei solicitate de a executa pedeapsa aplicată de autoritățile solicitante pe teritoriul României constituie un motiv facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare.

În opinia contestatorului, dacă se respinge o solicitare în sensul menționat, doar pentru că dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 reprezintă un motiv opțional de refuz referitor la executarea mandatului european de arestare, s-ar ajunge în situația în care aceste prevederi nu ar mai putea fi aplicate vreodată.

Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil, instanța reține că, Tribunalul Zalaegerszeg a emis, în data de 11 aprilie 2022, în dosarul nr. x. SSzv. 343/2020/66, un mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate A. în vederea executării pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Pecs, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de migranți, prevăzută de art. 353 alin. (1) și (2) lit. a) și b) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 263 alin. (1) și (2) lit. a) din C. pen. român și aderarea la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 459 alin. (1) din C. pen. al Ungariei, având corespondent în art. 367 din C. pen. român.

Fiind sesizată cu privire la executarea mandatului european de arestare, la termenul din 06 mai 2022, Curtea de Apel Oradea a procedat la ascultarea persoanei solicitate A., care a precizat că nu este de acord cu predarea sa și că dorește recunoașterea hotărârii și executarea pe teritoriul României a pedepsei aplicate de autoritățile judiciare din Ungaria și nu renunță la regula specialității.

Prin încheierea din 06 mai 2022, Curtea de Apel Oradea a dispus ca, ulterior traducerii mandatului european de arestare, să se solicite autorităților judiciare din Ungaria o copie certificată a hotărârii de condamnare a persoanei solicitate, precum și date cu privire la perioada executată.

Ulterior, la 11 mai 2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a depus traducerea în limba română a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare ungare și, la aceeași dată, instanța a emis o adresă către Tribunalul Zalaegerszeg, Ungaria, pentru a se comunica, în copii certificate, hotărârile nr. 2. B.28/2018/130 din 24 mai 2019 a Tribunalului Zalaegerszeg și nr. Bf. III.64/2019/64 din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel din Pesc, precum și certificatul prevăzut de art. 4 din Decizia-cadru 2008/909/JAI, având în vedere că persoana solicitată dorește să execute pe teritoriul României pedeapsa de 3 ani și 3 luni ce i-a fost aplicată. Totodată, prin aceeași adresă, s-a solicitat să fie comunicată perioada din pedeapsă care a fost executată pe persoana solicitată A. pe teritoriul Ungariei, în vederea deducerii acesteia din pedeapsa aplicată.

La termenul din 13 mai 2022, instanța de fond, având în vedere conținutul mandatului european de arestare, precum și dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora opțiunea persoanei solicitate de a executa pedeapsa aplicată de autoritățile solicitante pe teritoriul României constituie un motiv facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare, a revenit asupra dispoziției din ședința publică din 06 mai 2022, de solicitare a copiilor certificate ale hotărârilor de condamnare și a certificatului prevăzut de Decizia-cadru 2008/909/JAI și a acordat cuvântul asupra cererii de executare a mandatului european de arestare.

Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

Invocarea motivului de neexecutare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european când "a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român (...) și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent; (...)", obliga instanța să analizeze elementele de fapt care au justificat concluzia că, deși formal condițiile prevăzute de acest text de lege erau îndeplinite - împrejurare rezultată din aceea că procedura prev. de art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a fost demarată - în cauză se impune predarea către autoritățile judiciare din Ungaria.

Înalta Curte constată că instanța de fond s-a limitat la a consta faptul că motivul invocat este unul opțional, fără a expune argumentele pentru care a adoptat una dintre cele două soluții prevăzute de legiuitor sau considerentele pentru care a revenit asupra dispoziției privind comunicarea hotărârii de condamnare a persoanei solicitate și a certificatului prevăzut de art. 4 din Decizia-cadru nr. 2008/909/JAI.

În aceste circumstanțe și în lipsa pronunțării asupra cererii de recunoaștere pe cale incidentală a hotărârii de condamnare, în vederea respectării dreptului la apărare și a principiului dublului grad de jurisdicție, Înalta Curte urmează să admită contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022, să desfiinteze, în parte, sentința penală atacată și să trimită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea.

Referitor la măsura preventivă dispusă cu privire la persoana solicitată A., având în vedere datele existente în cauză, stadiul actual al procedurii (cauza urmând să fie trimisă spre rejudecare), precum și persoana contestatorului, Înalta Curte apreciază că nu se impune restrângerea drepturilor și libertăților susnumitului prin menținerea sa în arest provizoriu, considerând că derularea, în continuare, a procedurii poate fi asigurată și cu acesta în arest la domiciliu, în raport de natura faptelor și conduita persoanei solicitate, care nu fac dovada unor indicii că acesta s-ar putea sustrage de la procedura prevăzută de Legea nr. 302/2004.

Mai mult, persoana solicitată A. a precizat că dorește să execute pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2. B.288/22018/1300 din 24 mai 20199 a Tribunalului Zalaegerszeg, definitivă prin hotărârea nr. Bf. III.64/20199/64 din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Pecs, însă nu în Ungaria, ci pe teritoriul României.

Instanța consideră că măsura provizorie a arestului la domiciliu asigură, prin obligațiile care sunt impuse persoanei solicitate, derularea prezentei proceduri în bune condiții, fiind apărată, totodată, și ordinea publică față de eventualele încălcări de către persoana supusă unei asemenea măsuri a relațiilor sociale apărate de lege, după cum nu există nici un indiciu că persoana solicitată s-ar sustrage procedurii prevăzută de Legea nr. 302/2004.

Drept urmare, în temeiul art. 242 alin. (2) raportat la art. 202 alin. (4) lit. d) și art. 218 C. proc. pen.., Înalta Curte va înlocui măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, de la data de 31 mai 2022 la data de 29 iunie 2022, inclusiv.

În temeiul art. 221 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., pe durata arestului la domiciliu persoana solicitată A. va avea următoarele obligații: să nu părăsească fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza imobilul în care locuiește; să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 221 alin. (8) C. proc. pen.., va fi desemnat pentru supravegherea executării măsurii arestului la domiciliu organul de poliție în circumscripția căruia locuiește persoana solicitată.

În temeiul art. 221 alin. (7) C. proc. pen.., persoana solicitată va avea obligația să informeze autoritatea desemnată cu supravegherea și organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în fața căruia se află cauza, în situația în care părăsește imobilul fără permisiunea organului judiciar pe o durată de timp strict necesară, în cazuri urgente și pentru motive întemeiate.

În temeiul art. 221 alin. (4) și 11 C. proc. pen.., se va atrage atenția persoanei solicitate că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin pe durata acesteia sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. x/2022 din data de 16 mai 2022 emis în dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 37/PI din 16 mai 2022 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Desființează, în parte, sentința penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea.

În temeiul art. 242 alin. (2) raportat la art. 202 alin. (4) lit. d) și art. 218 C. proc. pen.., înlocuiește măsura arestării preventive a persoanei solicitate A. cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile, de la data de 31 mai 2022 la data de 29 iunie 2022, inclusiv.

În temeiul art. 221 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., pe durata arestului la domiciliu persoana solicitată A. are următoarele obligații:

- să nu părăsească fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza imobilul în care locuiește;

- să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 221 alin. (8) C. proc. pen.., desemnează pentru supravegherea executării măsurii arestului la domiciliu organul de poliție în circumscripția căruia locuiește persoana solicitată .

În temeiul art. 221 alin. (7) C. proc. pen.., persoana solicitată are obligația să informeze autoritatea desemnată cu supravegherea și organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în fața căruia se află cauza, în situația în care părăsește imobilul fără permisiunea organului judiciar pe o durată de timp strict necesară, în cazuri urgente și pentru motive întemeiate.

În temeiul art. 221 alin. (4) și 11 C. proc. pen.., atrage atenția persoanei solicitate că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin pe durata acesteia sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.

Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. x/2022 din data de 16 mai 2022 emis în dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 31 mai 2022.