ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 19/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Deliberând asupra contestației declarate de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 13.12.2021 de către autoritățile judiciare din Irlanda - Înalta Curte în dosarul nr. x EXT pe numele persoanei solicitate A.. În temeiul art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată s-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Irlanda, cu respectarea regulii specialității. S-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.01.2022 până la data de 06.02.2022, inclusiv și emiterea mandatului de arestare. S-a constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost reținută pentru 24 ore la data de 07.01.2022, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care 1012 RON reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că la data de 07.01.2022 a fost înregistrată adresa nr. x/2021 din data de 07.01.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 13.12.2021 de către autoritățile judiciare din Irlanda - Înalta Curte în dosarul nr. x EXT pe numele persoanei solicitate A., cu propunerea de luarea măsurii arestării persoanei solicitate. Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 07.01.2022 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și ordonanța de reținere nr. 1 din 07.01.2022, prin care s-a dispus reținerea persoanei solicitate A. pentru 24 ore, cu începere de la 07.01.2022, ora 15:29 până la 08.01.2022, ora 15:29.

În cuprinsul mandatului european de arestare, s-a arătat că acesta a fost emis la data de 13.12.2021 de către autoritățile judiciare din Irlanda - Înalta Curte, în baza a 12 mandate emise la 30.09.2021 de un Judecător de la Tribunalul Districtual, Districtul Dublin Metropolitan în legătură cu 7 capete de acuzare pentru Spălarea de bani contrar Secțiunii 7 din Actul Justiției Penale 2010 (Spălare de bani și Finanțarea terorismului) și 5 capete de acuzare pentru Folosirea unui instrument fals contrar Secțiunii 26 din Actul Justiției Penale 2001 (Furt și Fraudă).

În fapt, din conținutul mandatului a rezultat că persoana solicitată este urmărită penal de autoritățile judiciare din Irlanda întrucât:

Biroul Gărzii Naționale de Infracțiuni Economice (GNECB) investighează în prezent un Grup Infracțional Organizat românesc (ROCG). Investigația se centrează pe patru persoane care sunt acuzate împreună, inclusiv A., persoana solicitată.

Persoana solicitată și un al membru al ROCG au închiriat o cameră în Timbermills 188, Drumul Kilmore, Coolock, Dublin 5. Această adresă a fost folosită în mod repetat de suspecți care au deschis conturi cu documente de identitate false, în special cărți de identitate românești. În majoritatea cazurilor, suspecții au folosit corespondența de la B. ca dovadă a adresei. Aceste conturi erau apoi folosite pentru a spăla fonduri obținute din activități online frauduloase.

Un mandat de percheziție a fost obținut pe 3 iulie 2019 pentru Timbermills 188, Drumul Kylemore, Artane, Dublin 5. Au fost descoperite un număr mare de obiecte suspecte: accesorii asociate cu producerea de documente și cărți de identitate false; numeroase cărți de identitate false de calitate superioară; extrase de cont pe diferite nume false; carduri de debit C. pe diferite nume false; polițe frauduloase de asigurare a locuinței; scrisori către diferite adrese legate de grupul infracțional organizat

Au fost descoperite la această adresă și documente legate de persoana solicitată și doi dintre cei patru acuzați.

GNECB s-a întâlnit cu diferitele instituții financiare, inclusiv D. și E., care au oferit documentație, inclusiv documente pentru deschiderea unui cont, documente de identitate și detalii de tranzacții ale conturilor, detaliate mai jos în legătură cu persoana solicitată. Au fost deschise mai multe conturi bancare folosind diferite aliasuri. Se crede că fondurile care intrau în conturi erau transferuri ale victimelor fraudei de-a lungul mai multor jurisdicții. Dacă fondurile nu erau revocate de bancă, erau retrase rapid din bancomate.

Investigațiile GNEB conduse la B. au arătat că polițele pe numele Persoanei Solicitate au fost toate anulate pentru neplată sau anulate la început din cauza unei returnări a plății pe cardul de debit/credit folosit. Imaginile de pe camerele de supraveghere obținute dintr-un număr de instituții financiare au arătat persoana solicitată ținând pachete mari de bani la diferite instituții financiare.

Directorul Procuraturii Publice a ordonat, pe 3 septembrie 2021, proces sub acuzare după cum urmează: 7 capete de acuzare pentru Spălare de bani contrar Secțiunii 7 din Actul Justiției Penale 2010 (Spălare de bani și Finanțarea terorismului); 5 capete de acuzare pentru Folosirea unui instrument fals contrar Secțiunii 26 din Actul Justiției Penale 2001 (Furt și Fraudă).

Infracțiunile nr. 1 și nr. 2 - Spălare de bani și Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul național de sortare x a fost deschis pe 15 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui G. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacții fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 15.

Infracțiunea nr. 3 - Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul național de sortare x a fost deschis pe 26 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui I. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un Scrisoare Liberty Home Insurance.

Infracțiunile nr. 4 și nr. 5 Spălare de bani și Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul național de sortare x a fost deschis pe 8 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui J. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacții fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 8 martie 2019 și 15 aprilie 2019.

Infracțiunile nr. 6 și nr. 7 - Spălare de bani și Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul național de sortare x a fost deschis pe 7 martie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui K. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacții fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 7 martie 2019 și 25 martie 2019.

Infracțiunile nr. 8 și nr. 9 - Spălare de bani și Folosirea unui instrument fals: Contul numărul x Codul național de sortare x a fost deschis pe 6 februarie 2019 pe numele lui L. la AIB. O carte de identitate românească falsă pe numele lui L. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacții fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 6 februarie 2019 și 13 mai 2019.

Infracțiunea nr. 10 - Spălare de bani: Contul numărul x Codul național de sortare x a fost deschis pe 22 ianuarie 2019 la AIB. O carte de identitate românească pe numele lui A. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produsă ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacții fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 22 ianuarie 2019 și 4 aprilie 2019.

Infracțiunea nr. 11 - Spălare de bani: Contul numărul x Codul național de sortare x a fost deschis pe 29 ianuarie 2019 la F.. O carte de identitate românească pe numele lui A. (cu o fotografie a persoanei solicitate A.) a fost produsă ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un H.. Un număr de tranzacții fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 29 ianuarie 2019 și 1 1 martie 2019.

Infracțiunea nr. 12 - Spălare de bani: Contul numărul x a fost deschis pe 20 martie 2019 la KBC pe numele lui A.. Un pașaport românesc pe numele lui A. (cu o fotografie a persoanei solicitate) a fost produs ca și fotografie de identitate, iar dovadă a adresei a fost oferită printr-un extras de cont de la D.. Un număr de tranzacții fraudulente suspecte au fost identificate pe acest cont între 26 martie 2019 și 11 iulie 2019.

La termenul din data de 8 ianuarie 2022, a fost audiată persoana solicitată A., care a precizat că nu este de acord să fie predată autorităților judiciare din Irlanda și nu renunță la regula specialității.

S-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv 12 mandate emise la 30.09.2021 judecătorul de la Tribunalul Districtual, Districtul Dublin Metropolitan (în legătură cu 7 capete de acuzare pentru spălarea de bani contrar Secțiunii 7 din Actul Justiției Penale 2010 spălare de bani și finanțarea terorismului și 5 capete de acuzare pentru folosirea unui instrument fals contrar Secțiunii 26 din Actul Justiției Penale 2001- furt și fraudă), s-a precizat încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și este specificată pedeapsa maximă prevăzută de legea statului solicitant pentru aceste fapte, respectiv 14 ani închisoare pentru infracțiunea de spălarea de bani și 10 ani închisoare pentru infracțiunea de folosirea unui instrument fals.

Prima instanță a constatat totodată că infracțiunile menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate sunt infracțiuni grave, în privința cărora, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 302/2004 rep, nu este necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări.

Cât privește obiecțiile formulate de persoana solicitată, Curtea a constatat că acestea, pe de o parte, nu privesc identitatea, iar pe de altă parte, motivul pentru care persoana solicitată nu a exprimat un acord de predare, nu se încadrează între motivele obligatorii sau facultative pentru care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, motive prevăzute de dispozițiile art. 99 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004 rep. Astfel, persoana solicitată a arătat că nu este de acord cu predarea, motivând că nu a comis faptele menționate în mandatul european de arestare.

S-a apreciat că solicitarea apărării privind luarea măsurii controlului judiciar în vederea predării este neîntemeiată în raport cu prevederile legale ce reglementează această procedură specială. Astfel, dispozițiile art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 rep prevăd că, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prev. la art. 99, judecătorul se poate pronunța prin sentință, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării și predării persoanei solicitate.

În cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluționare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluții de admitere, prin sentința prin care instanța se pronunță asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziție fiind în concordanță cu natura acestui mijloc specific de cooperare internațională.

Prima instanță a avut în vedere și faptul că scopul bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare poate fi atins doar prin dispunerea arestării în vederea predării, circumstanțele personale ale persoanei solicitate nejustificând luarea unei măsuri mai puțin grave, în condițiile în care predarea autorităților străine a persoanei solicitate se poate face doar în stare de arest preventiv.

S-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale, au fost respectate drepturile persoanei solicitate, nu este incident vreun motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare, prev. de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004 rep, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 109 din Legea 302/2004 rep.

Pentru considerentele de mai sus, Curtea a admis cererea de executare a mandatului european de arestare și a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Irlanda, cu respectarea regulii specialității, prev. de art. 117 din Legea nr. 302/2004 rep. S-a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.01.2022 până la data de 06.02.2022, inclusiv și emiterea mandatului de arestare. S-a constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost reținută pentru 24 ore la data de 07.01.2022.

Împotriva sentinței penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022 formulat contestație, persoana solicitată A..

În esență, a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței, respingerea cererii și punerea în libertate, arătând că nu a săvârșit niciuna din faptele pentru care este cercetat, dorește să execute pedeapsa într-un penitenciar din România și nu este de acord cu predarea.

Examinând contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanța de control judiciar notează că, potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată:

"Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate". Totodată, alin. (2) al aceluiași text de lege statuează în sensul că:

"Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002", modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L81/24 din 27 martie 2009.

Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.

În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă. Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, respectiv Legea nr. 302/2004, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Înalta Curte verificând îndeplinirea condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare privind pe numitul A., se constată că autoritățile judiciare din Irlanda au înaintat mandatul european de arestare emis la 13.12.2021 cu propunerea de luarea măsurii arestării persoanei solicitate, Directorul Procuraturii Publice a ordonat, pe 3 septembrie 2021, proces sub acuzare după cum urmează: 7 capete de acuzare pentru spălare de bani contrar Secțiunii 7 din Actul Justiției Penale 2010 (Spălare de bani și Finanțarea terorismului); 5 capete de acuzare pentru folosirea unui instrument fals contrar Secțiunii 26 din Actul Justiției Penale 2001 (furt și fraudă).

Înalta Curte reține că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv 12 mandate emise la 30.09.2021 judecătorul de la Tribunalul Districtual, Districtul Dublin Metropolitan (în legătură cu 7 capete de acuzare pentru spălarea de bani contrar Secțiunii 7 din Actul Justiției Penale 2010 spălare de bani și finanțarea terorismului și 5 capete de acuzare pentru folosirea unui instrument fals contrar Secțiunii 26 din Actul Justiției Penale 2001- furt și fraudă). De asemenea, încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, fiind descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și specificată pedeapsa maximă prevăzută de legea statului solicitant pentru aceste fapte, respectiv 14 ani închisoare pentru infracțiunea de spălarea de bani și 10 ani închisoare pentru infracțiunea de folosirea unui instrument fals.

Așadar, infracțiunile menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate sunt infracțiuni grave, în privința cărora, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 302/2004 republicată nu este necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări.

În cuprinsul dispozițiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sunt reglementate cazurile în care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar la alin. (2) al aceluiași articol sunt enumerate cazurile ce constituie motive opționale de refuz al executării mandatului european de arestare.

În acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată, pe de o parte, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz la predare, prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a)-c) și alin. (2) din Legea nr. 302/2004, iar pe de altă parte, că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa. Totodată, se reține că nu este aplicabilă niciuna dintre situațiile de refuz facultativ la predare prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Principiul recunoașterii reciproce care stă la baza structurii Deciziei cadru 2002/584, presupune, potrivit articolului 1 alin. (2) din aceasta, că statele membre sunt, în principiu, obligate să dea curs unui mandat european de arestare (Hotărârea din 16 noiembrie 2010, Mantello, C 261/09, EU:C:2010:683, punctul 36). Astfel, potrivit dispozițiilor Deciziei cadru 2002/584, statele membre nu pot refuza executarea unui astfel de mandat decât în cazurile de neexecutare obligatorie prevăzute la articolul 3, precum și în cazurile de neexecutare facultativă enumerate la articolele 4 și 4a din aceasta. În plus, executarea unui mandat european de arestare nu poate fi supusă de autoritatea judiciară de executare decât condițiilor definite la articolul 5 din decizia cadru (Hotărârea Curții din 29 ianuarie 2013, R C 396/11, EU:C:2013:39, punctul 36). Prin urmare, autoritățile judiciare din România sunt obligate să pună în executare mandatul european de arestare chiar dacă persoana solicitată susține că nu dorește predarea către autoritățile judiciare din Irlanda.

În ceea ce privește critica formulată de apărare prin care se solicită înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, Înalta Curte reține, prioritar, că arestarea persoanei solicitate în vederea predării este obligatorie în situația dată, în care s-a dispus admiterea cererii de executare a mandatului european de arestare. Legea specială nu permite o măsură alternativă în această situație, întrucât predarea persoanei solicitate către autoritățile străine nu se poate face decât în stare de arest.

Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 253 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 4 din data de 8 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 253 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.