ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.03.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 867/2008

HOTĂRÂRE
04.03.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 867/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Contestatorii C.I. și C.P. au solicitat în

contradictoriu cu A.V.A.S. să se constate că executarea silită începută pentru

recuperarea creanțelor din contractul din 1994 este prescrisă, iar în calitate

de cumpărători ai imobilului pentru care s-au întocmit forme de executare au

efectuat lucrări de investiții de 40.000 euro pentru care solicită și un drept

de retenție.

Curtea de Apel

București după disjungerea capătului de cerere privind contestația la titlu de

cererea privind acordarea dispozițiilor și a dreptului de retenție prin

sentința comercială nr. 135 din 20 iunie 2007, a respins acțiunea întemeiată pe

îmbogățirea fără justă cauză a A.V.A.S. și pentru acordarea unui drept de

retenție asupra locuinței.

Instanța de fond a

reținut în esență că prin contractul de credit din 1994 încheiat între B.A. și SC

T.I. SRL, urmat de contractul de cesiune de creanță din 17 decembrie 1998 A.V.A.S.

a preluat creanța în sumă de 8.019.461.690, 81 lei garantată prin contractul de

ipotecă din 24 octombrie 1994. Executarea silită începută de A.V.A.S. prin

vânzarea la licitație a imobilului nu s-a finalizat așa încât acțiunea

întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză nu e întemeiată condiția măririi

unui patrimoniu în detrimentul altui patrimoniu nefiind îndeplinită.

Întrucât nu s-a

stabilit existența unei creanțe a reclamanților față de pârâta A.V.A.S. dreptul

de retenție nu poate fi acordat.

Împotriva sentinței

astfel pronunțată, contestatorii au declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art.

304

1

greșit condițiile îmbogățirii fără just temei și interesul acțiunii în situația

unui prejudiciu iminent. Curtea de apel nelegal a respins probatoriile

solicitate prin care se constata valoarea investițiilor făcute.

Recursul este

întemeiat și va fi admis.

Îmbogățirea fără

justă cauză este un fapt juridic care dă dreptul unei acțiuni cu caracter

subsidiar când nu există alte mijloace de apărare a proprietății. Astfel,

măririi unui patrimoniu îi corespunde micșorarea unui alt patrimoniu legătura

cauzală fiind unică.

Dezechilibrul

patrimonial naște un raport juridic obligațional în temeiul căruia cel al cărui

patrimoniu s-a mărit devine debitor al obligației de restituire.

Inițierea executării

silite prin vânzare la licitație publică a imobilului îndreptățește la

promovarea unei acțiuni împotriva uneia dintre părțile raportului juridic

căreia îi profită investițiile efectuate.

Instanța de fond era

obligată să administreze probe în vederea stabilirii unui eventual dezechilibru

patrimonial întrucât prin vânzarea la licitație publică, se urmărește obținerea

unui preț care include eventualele îmbunătățiri aduse de contestatori.

Într-o conexiune

intimă se află acordarea dreptului de retenție ca drept real de garanție,

imperfect, în strânsă legătură cu lucrul pe care numai deținătorul acestuia îl

are pentru sumele cheltuite pentru conservarea, întreținerea ori îmbunătățirea

acelui lucru.

Deși drepturile

creditorului ipotecar sunt anterioare intrării lucrului în detenția

contestatorilor (25 noiembrie 1997) efectuarea investițiilor pretinse naște un

interes actual pentru promovarea acțiunii cu atât mai mult cu cât valoarea

creanței garantate era de 31.682.000 lei.

Astfel dacă

opozabilitatea dreptului de retenție poate fi pusă în discuție în raport cu

autoritatea drepturilor creditorului ipotecar, fundamentul actio de in rem

verso nu poate fi contestat.

Așa fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 313 C. proc. cic., Înalta Curte de Casație și Justiție,

va admite recursul declarat împotriva sentinței comerciale nr. 135 din 20 iunie

2007 pronunțată de Curtea de Apel București pe care va casa cu trimitere spre

rejudecare în vederea intereselor bunei administrări a justiției.

Admite recursul

declarat de reclamanții C.I. și C.P. împotriva sentinței comerciale nr. 135 din

20 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Casează sentința

recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 martie 2008.

Sursă