ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4625/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Politie Județean Tulcea:

(i) anularea hotărârii f.n. de invalidare a concursului organizat de Inspectoratul de Politie Județean Tulcea la data de 19.11.2016 pentru ocuparea unui post vacant de ofițer I la secția Politie Rurală Tulcea prin modalitatea reîncadrării;

(ii) obligarea pârâtelor la încadrarea pe postul de ofițer l-mediu rural, ca urmare a faptului ca a fost admis la concursul mai sus identificat începând cu data promovării concursului, respectiv al validării rezultatelor acestuia;

(iii) obligarea pârâtelor cu titlul de daune materiale la plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada de la data reîncadrării la zi, cu obligarea acestora la plata dobânzilor legale aferente sumelor de la scadenta fiecărei sume la zi până la plata efectivă;

(iv) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată (taxe judiciare și onorariu de avocat).

2.1. Prin sentința civilă nr. 134 din data de 07 septembrie 2018, Curtea de Apel Constanța a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de pârâți, și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că reclamantul a solicitat, în principal, anularea hotărârii de invalidare a concursului organizat de Inspectoratul de Politie Județean Tulcea la data de 19.11.2016 pentru ocuparea unui post vacant de ofițer I la secția Poliție Rurală Tulcea prin modalitatea reîncadrării, toate celelalte capete de cerere fiind subsidiare primului capăt de cerere.

Conform art. 1 din Legea 360/2002 privind Statutul polițistului:

"polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercita atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului".

S-a mai reținut că art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici stabilește: "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Reclamantul nu a invocat existența vreunei dispoziții legale speciale ce ar fi incidentă în cauză, de natură a atrage competența unei alte instanțe decât tribunalul.

Dispozițiile Legii nr. 188/1999 sunt aplicabile și polițiștilor, care dețin calitatea de funcționari publici cu statut special, această lege având prevederi speciale cu privire la competența instanței de judecată, nefiind aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, așa cum susține reclamantul.

2.2. Hotărârea Tribunalului Tulcea

La rândul său, prin încheierea nr. 1654 din data de 3 decembrie 2018, Tribunalul Tulcea a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și, în consecință, a trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Constanța.

A constatat existența conflictului negativ de competență și, în temeiul art. 135 C. proc. civ., a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În motivare, Tribunalul a reținut, în esență, că obiectul litigiului îl constituie anularea hotărârii unui concurs organizat pentru ocuparea unui post de ofițer, prin modalitatea reîncadrării, reîncadrare care este de competența Inspectoratului General al Poliției Române și Ministerului Afacerilor Interne.

În cazul în care obiectul litigiului îl reprezintă anularea actelor administrative încheiate cu ocazia organizării unui concurs pentru ocuparea unei funcții publice, competența materială a instanței se stabilește potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004, nefiind incidente în cauză prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, întrucât litigiul nu are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, ci vizează acte administrative emise de o autoritate publică centrală.

Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ. și analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea reclamantului de invalidare a unui concurs pentru ocuparea unui post vacant de ofițer I secția Poliție Rurală Tulcea prin modalitatea reîncadrării, concurs la care reclamantul a participat, fiind declarat ADMIS, finalitatea urmărită fiind încadrarea acestuia pe postul de ofițer l-mediu rural, cu plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada de la data reîncadrării la zi.

Așa cum a reținut și Curtea de Apel, conform dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, coroborat cu dispozițiile art. 5 din Legea privind Statutul funcționarilor publici nr. 188/1999, polițistul este funcționar public cu statut special, iar raportului său de serviciu i se aplică Legea nr. 360/2002, iar în subsidiar și Legea nr. 188/1999, ce constituie cadrul general al raporturilor de serviciu și nu exclude la art. 6 raportul de serviciu al polițistului.

Art. 109 din legea nr. 188/1999 prevede expres că, în cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, competența de soluționare aparține secției de contencios administrativ tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.

Dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 exprimă expres voința legiuitorului de a stabili un regim juridic unitar tuturor litigiilor privind raportul de serviciu al funcționarului public și de a degreva secțiile de contencios administrativ ale curților de apel de soluționarea în primă instanță a cauzelor cu acest obiect.

Sunt avute în vedere nu numai litigiile care privesc exercitarea și încetarea raportului de serviciu al funcționarului public, ci și cele care vizează nașterea acestui raport de serviciu.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, raporturile de serviciu se nasc și se exercită în baza actului de numire emis, în condițiile legii.

De asemenea, art. 57 alin. (1) prevede că recrutarea în vederea intrării în categoria funcționarilor publici se face prin concurs, în limita funcțiilor publice vacante rezervate în acest scop prin planul de ocupare a funcțiilor publice.

Litigiul dedus judecății în prezenta speță a fost generat, în esență, de refuzul pârâților de încadrare a reclamantului în funcția publică scoasă la concurs, situație care se circumscrie nașterii raportului de serviciu al funcționarului public.

Prin urmare, chiar dacă reclamantul nu a dobândit statutul de funcționar public, pentru determinarea competenței materiale de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter special reprezentate de art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel că tribunalului îi revine competența materială de soluționare a cauzei, și nu curții de apel.

Întrucât în speță nu sunt incidente alte dispoziții speciale de natură a atrage competența de soluționare a altei instanțe, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, soluționând conflictul negativ de competență în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA și MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, în favoarea Tribunalului Tulcea, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 decembrie 2018.

GGC - MP