ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor, constată următoarele:

I. Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, sub număr de dosar nr. x/2021, petentul A. a solicitat instanței declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de S.R.I. în baza mandatelor de siguranță națională; constatarea atingerilor aduse dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 parag. 1 din CEDO, art. 8 din CEDO, art. 26, art. 2 și art. 28 din Constituția României, ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță naționale; constatarea atingerilor aduse ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță națională cu consecința emiterii ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale și a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, respectiv efectuarea percheziției domiciliare a următoarelor drepturi: dreptul de a dispune de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării prev. de art. 6 parag. 3 lit. b) din CEDO și art. 10 alin. (2) C. proc. pen., dreptul de a fi informat prev. de art. 6 alin. (3) lit. a) din Convenție și art. 10 alin. (3) C. proc. pen., dreptul la un proces echitabil prev. de art. 6 alin. (1) din Convenție, art. 8 C. proc. pen. și prezumției de nevinovăție prev. de art. 6 alin. (2) din Convenție, art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 4 C. proc. pen., dreptul să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales prev. de art. 6 alin. (3) lit. c) din Convenție, art. 24 din Constituție și art. 10 alin. (5) și (6) C. proc. pen., afectarea dreptului la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței, prev. de art. 8 din Convenție, art. 26, art. 27 și art. 28 din Constituție; obligarea Statului Român la plata despăgubirilor pentru ingerința suferită.

II. Prin încheierea din 13 septembrie 2021, Tribunalul București, secția III-a civilă, apreciind că, primele două capete de cerere, referitoare la punerea în executare a mandatelor de siguranță națională de către Serviciul Român de Informații și folosirea acestora în procesul penal și, respectiv, la declararea interceptărilor efectuate de către S.R.I. în baza mandatelor de siguranță națională nr. x/26.10.2011, nr. x/27.02.2012 emise de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru supravegherea tehnică a numitului A., folosite ulterior în procesul penal ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015, întocmit de B.T. Sălaj al D.I.I.C.O.T. ca fiind nelegale, vizează legalitatea unor acte de procedură penală, a disjuns aceste două capete de cerere, cu formarea unui dosar separat, față de capătul 3 de cerere din acțiune, care s-a dispus să fie soluționat de către instanța civilă în cadrul dosarului inițial nr. x/2021

III. Prin Sentința civilă nr. 1249 din 13 septembrie 2021, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis excepția necompetenței materiale sub aspect procesual, invocată din oficiu. A declinat dosarul civil nr. x/2021, având ca obiect constatarea ca ilegale a măsurilor de punere în executare a mandatelor de siguranță națională și respectiv declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranță națională, către Curtea de Apel Cluj, dosarul civil urmând să fie conexat la dosarul penal nr. x/2017, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

Pentru a dispune în acest sens, s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și nr. cauzelor, secții maritime și fluviale.

Tribunalul a reținut că, în cauză, primele două capete de cerere vizează anularea unor acte procedurale penale, efectuate în dosarul penal nr. x/2017 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, constatând, astfel, că, în speță, competența materială de soluționare a acestor două capete de cerere nu revine instanței civile, ci exclusiv celei penale, respectiv Curții de Apel Cluj, pe rolul căreia se găsește dosarul penal în care s-au îndeplinite acte procesual penale, pretins nelegale.

Astfel, Tribunalul București, secția a III-a civilă a apreciat că litigiul are caracter penal și a dispus trimiterea dosarului Curții de Apel Cluj, învestită cu soluționarea dosarului penal nr. x/2017 - competentă în soluționarea cererilor de constatare ca nelegale a actelor procesuale invocate de către reclamant.

IV. Prin încheierea nr. 211 din 17 noiembrie 2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2021, în temeiul dispozițiilor art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea constatării întreruperii cursului justiției, fiind reținut, în esență, că, această instanță - Curtea de Apel Cluj s-a dezinvestit, având în vedere că dosarul penal nr. x/2017 a fost soluționat în procedura de cameră preliminară prin încheierea penală nr. 5 din 26 noiembrie 2018 (definitivă prin încheierea nr. 164/14.03.2019 a ÎCCJ).

V. Prin încheierea nr. 638 din 07 decembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2021 s-a constatat că nu a fost întrerupt cursul justiției în Dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

A fost trimisă cauza Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în vederea soluționării.

De această dată, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în data de 21 decembrie 2021, sub nr. de dosar nr. x/2021 și repartizată judecătorului de cameră preliminară (rezoluția din 22.12.2021, dosar Curte).

VI. Prin Sentința penală nr. 50 din 23 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2022, a fost admisă excepția necompetenței materiale și funcționale a instanței de a soluționa cauza, invocată din oficiu.

A fost declinată competența de soluționare a cererii formulate de petentul A., în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și consecutiv, în baza dispozițiilor art. 51 alin. (2) C. proc. pen., coroborate cu cele ale art. 136 alin. (2) C. proc. civ., cu aplicarea art. 2 alin. (2) C. proc. civ., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cu soluționarea acestuia.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a arătat că, deși este, în principiu, real faptul că această constatare a neregularităților cu privire la modul de administrare a probelor în faza de urmărire penală și sancționarea lor procedurală intră în competența funcțională a instanței penale în sens larg, respectiv în competența judecătorului de cameră preliminară sau, după caz, în funcție de natura nulității, și în competența instanței penale învestite cu soluționarea pe fond a acțiunii penale în ciclul ordinar al judecății (cazul nulităților absolute), nu se pot ignora căile procedurale puse la dispoziția părților și a subiecților procesuali principali pentru a putea invoca aceste neregularități.

În acest sens, a susținut că, ceea ce este de esența cadrului procesual în care pot fi invocate neregularitățile modului de administrare a probelor și de efectuare a actelor de urmărire penală este existența unei sesizări primare (prin rechizitoriu) a instanței penale cu soluționarea acțiunii penale, funcțiile judiciare în competența funcțională a cărora este deferită o astfel de analiză neputând fi exercitate prin învestire pe cale principală și independent de analizarea legalității unei soluții de trimitere sau de netrimitere în judecată date de procuror.

S-a arătat că, în prezenta cauză, deși a fost inițial sesizată instanța penală cu rechizitoriul de trimitere în judecată a inculpaților, judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj a soluționat cauza prin dispoziția de restituire a cauzei la procuror în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., încheierea penală nr. 5/26.11.2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Cluj în dosarul penal nr. x/2017 rămânând definitivă prin respingerea contestației prin încheierea nr. 164/14.03.2019 a completului de judecată de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin pronunțarea acestei soluții, instanța penală sesizată cu rechizitoriu s-a dezinvestit, în mod definitiv, de soluționarea acțiunii penale, astfel încât, invocarea oricăror neregularități legate de modul de administrare a probelor sau a efectuării actelor de urmărire penală este făcută în afara cadrului procesual disciplinat de dispozițiile C. proc. pen. și nu mai poate face obiectul pronunțării instanței sesizate în mod derivat, prin declinare de competență.

S-a mai subliniat despre cadrul configurat de dispozițiile C. proc. civ. că permite pronunțarea instanței civile în temeiul dispozițiilor art. 124 C. proc. civ., în baza cărora operează prorogarea legală de competență a instanței civile cu privire la soluționarea chestiunilor prealabile, fiind exceptate de la operarea prorogării legale de competență doar chestiunile prejudiciale, care potrivit legii sunt date în mod expres în competența exclusivă a altei instanțe.

Or, soluționarea neregularităților legate de administrarea probelor și de efectuarea actelor de urmărire penală pot face obiectul pronunțării instanței penale numai în cadrul procesual disciplinat în mod detaliat de C. proc. pen., iar nu în urma sesizării pe cale principală și în afara învestirii cu soluționarea pe fond a unei acțiuni penale (în exercitarea funcției de judecată, prev. de art. 3 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.) sau, după caz, cu verificarea legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată (în exercitarea funcției de cameră preliminară, prev. de art. 3 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.). În acest sens, s-a arătat că, dispozițiile art. 3 C. proc. pen. reglementează în mod exhaustiv funcțiile judiciare care se exercită în procesul penal, soluționarea oricăror alte incidente care nu se grefează pe exercitarea acestor funcții judiciare urmând a reveni instanței de drept comun, respectiv a instanței civile, în temeiul prevederilor art. 124 C. proc. civ.

Pentru toate aceste considerente, s-a apreciat că este fondată excepția de necompetență materială și funcțională a instanței penale, invocată din oficiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 04 aprilie 2022, fiind fixat termen pentru soluționare la data de 13 aprilie 2022.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, și Tribunalul București, secția a III-a civilă, Înalta Curte constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă în instanță, numitul A. a solicitat, într-o cauză având ca obiect pretenții bănești împotriva statului român, constatarea nelegalității probelor folosite în procesul penal ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - B.T. Sălaj, și anume a interceptărilor efectuate de către S.R.I. în baza mandatelor de siguranță națională nr. x/26.10.2011 și nr. x/27.02.2012 emise de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru supravegherea tehnică a acestuia, folosite în procesul penal ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015, întocmit de B.T. Sălaj al D.I.I.C.O.T.

În ceea ce privește cauza penală nr. 67/D/P/2015 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sălaj, Înalta Curte constată că aceasta a fost înregistrată sub nr. de dosar penal nr. x/2017, pe rolul Curții de apel Cluj, secția penală și de minori.

Acest dosar penal a fost soluționat în procedura de cameră preliminară prin încheierea penală nr. 5 din 26 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în Dosarul nr. x/2017, prin care s-a admis excepția necompetenței materiale și după calitatea persoanei a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Biroul Teritorial Sălaj.

A fost constatată nulitatea absolută a rechizitoriului din 20 decembrie 2017 emis în Dosarul nr. x/2015, a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, a probelor și a mijloacelor de probă întocmite, dispuse și autorizate de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Biroul Teritorial Sălaj.

S-a dispus excluderea și eliminarea de la dosar a tuturor probelor și mijloacelor de probă și, totodată, restituirea cauzei la procuror.

Încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul a rămas definitivă prin încheierea nr. 164 din data de 14.03.2019 pronunțată de Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul ÎCCJ, secția penală, prin care, au fost respinse, ca nefondate, contestațiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - SIIJ și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Sălaj.

Înalta Curte reține că soluționarea nelegalităților privind administrarea probelor în cursul urmăririi penale și, eventual, sancționarea acestora potrivit dispozițiilor art. 281 - 282 C. proc. pen., intră în competența funcțională a instanței penale, respectiv a judecătorului de cameră preliminară.

În această categorie se încadrează și chestiunile evocate de numitul A. vizând constatarea ca ilegale a măsurilor de punere în executare a mandatelor de siguranță națională și, respectiv, declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranță națională.

De altfel, problema cadrului procesual în care poate fi soluționată cererea numitului A. a fost tranșată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală prin încheierea nr. 638 din 07 decembrie 2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021, prin care s-a constatat că nu a fost întrerupt cursul justiției în Dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, și, ca urmare, a fost trimisă cauza la această instanță în vederea soluționării.

Astfel, în considerentele acestei încheieri, instanța supremă a arătat: împrejurarea că mai multe instanțe au pronunțat hotărâri privind cereri care au legătură cu prezenta cauză, nu determină o întrerupere a cursului justiției din perspectiva art. 40 alin. (4) C. proc. pen. Așadar, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, urmează să soluționeze cauza, luând în considerare parcursul procesual al cererilor formulate și dispozițiile legale incidente în raport de acesta.

Totuși, ulterior hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție și trimiterii cauzei la Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, aceasta a constatat conflictul negativ de competență, considerând că, urmare restituirii cauzei la parchet, instanța penală sesizată cu rechizitoriu s-a dezinvestit, în mod definitiv, de soluționarea acțiunii penale, astfel încât, invocarea oricăror neregularități legate de modul de administrare a probelor sau a efectuării actelor de urmărire penală este făcută în afara cadrului procesual disciplinat de dispozițiile C. proc. pen. și nu mai poate face obiectul pronunțării instanței sesizate în mod derivat, prin declinare de competență. Or, în esență, această chestiune a fost deja susținută și rezolvată la momentul la care s-a invocat întreruperea cursului justiției. Dezinvestirea de dosarul penal nr. x/2017, care a fost soluționat în procedura de cameră preliminară prin încheierea penală nr. 5 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, (definitivă prin încheierea nr. 164/14.03.2019 a ÎCCJ, secția penală), nu generează inadmisibilitatea și imposibilitatea obiectivă de sesizare și de soluționare cu o chestiune în competența funcțională a acestei instanțe și în legătură cu dosarul inițial, chiar dacă în acel dosar există o soluție definitivă în procedura camerei preliminare.

Pentru considerentele expuse, văzând dispozițiile art. 51 C. proc. pen. și încheierea nr. 638 din 07 decembrie 2021 pronunțată de ÎCCJ, secția penală, în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte va trimite cauza Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, spre competentă soluționare.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite cauza Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, spre competentă soluționare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 aprilie 2022.

GGC - ED