ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 9 octombrie 2025

Asupra contestației de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 5 din 20 februarie 2025, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-au respins, ca neîntemeiate, cererile și excepțiile invocate de inculpatul A..

S-au constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2023 din 22.11.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care au fost trimiși în judecată inculpații A. - pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale), a patru infracțiuni de favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen. și a două infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, B. - pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prev. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale) și C. - pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prev. de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) (5 acte materiale), legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății cauzei înregistrate pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/2024 privind pe inculpații A., B. și C., urmând a se dispune fixarea termenului de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat ocazionate de procedura de cameră preliminară au rămas în sarcina acestuia.

Prin încheierea pronunțată în cauză, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. x/2023 din 22.11.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 28.11.2024, sub nr. x/2024, s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților A., având calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale), a patru infracțiuni de favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen. și a două infracțiuni de folosire, în orice mod, direct indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, B. - pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prev. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale) și C. - pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prev. de art. 290 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că faptele inculpatului A. care, în calitate de procuror, în perioada octombrie 2021- februarie 2024, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a instrumentat/soluționat dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, privind pe numiții B., C., D., S.C. E. S.R.L. și S.C. F. S.R.L. și a primit/acceptat pentru sine, fiica sa și concubina sa, foloase necuvenite de la membrii familiei Ilie, constând în:

- folosirea gratuită a autoturismului aparținând familiei Ilie (în perioadele octombrie- noiembrie 2021 și octombrie 2023- februarie 2024) - 2 acte materiale;

- folosința gratuită de către fiica sa, G., a autoturismului aparținând societății familiei Ilie (în perioada octombrie 2023- februarie 2024):

- contravaloarea unor rate CASCO (2.557,19 RON) aferente autoturismului (în perioada noiembrie 2023- februarie 2024):

- contravaloarea unor bilete de avion (1.100 euro), pentru el însuși și concubina sa, H., pentru zborul spre I., Spania, dus-întors (în perioada 28.12.2023 - 02.01.2024),

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

În același rechizitoriu s-a mai reținut că:

- fapta inculpatului A. care, în calitate de procuror, în perioada 22.10.2021 - 24.11.2021, a instrumentat și soluționat prin clasare, contrar probelor administrate, dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, în care era cercetat prietenul său, omul de afaceri B. și soția acestuia C. (socrii finului său, J.) - deși se afla în stare de incompatibilitate, potrivit art. 67 alin. (1) rap. la art. 64 lit. f) C. proc. pen., existând o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată, datorită relației de prietenie cu persoana cercetată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului A. care, în calitate de procuror, în perioada 27 octombrie 2022 - 9 ianuarie 2024, a instrumentat și soluționat prin clasare, contrar probelor administrate, dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, în care era cercetat prietenul său, omul de afaceri K. - deși se afla în stare de incompatibilitate, potrivit art. 67 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 64 lit. f) C. proc. pen., existând suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată, datorită relației de prietenie cu persoana cercetată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a făptuitorului prev. de art. 269 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului A. care, în calitate de procuror, în perioada martie 2022- iunie 2024, a solicitat și păstrat spre instrumentare, în anchetă proprie, dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului Tribunalul de pe lângă Tribunalul Olt, în care era cercetat prietenul său, L. - administrator/director M. S.R.L., a administrat probe în favoarea acestuia din urmă, după care a formulat declarație de abținere - deși se afla în stare de incompatibilitate, potrivit art. 67 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 64 lit. f) C. proc. pen., existând o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată, datorită relației de prietenie cu persoana cercetată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a făptuitorului prev. de art. 269 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului A. care, în calitate de procuror, în perioada 23.05.2022- 12.03.2024, a păstrat spre instrumentare și a lăsat în nelucrare dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, în care era cercetat prietenul său, N., zis Pușcărie - deși se afla în stare de incompatibilitate, potrivit art. 67 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 64 lit. f) C. proc. pen., existând o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată, datorită relației de prietenie cu persoana cercetată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a făptuitorului prev. de art. 269 alin. (1) C. pen.

- fapta inculpatului A. care, folosindu-se de calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, în perioada 27.11.2023-12.02.2024, contrar dispozițiilor art. 285 alin. (2) C. proc. pen. care prevăd că procedura în cursul urmăririi penale este nepublică, a obținut documente nedestinate publicității - o copie integrală a dosarului nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina - pe care le-a transmis fiicei sale G., în scopul obținerii de foloase necuvenite de către o terță persoană din cercul relațional al acesteia din urmă, constând în posibilitatea de a obține informații despre persoanele, actele de urmărire penală, probele din respectivul dosar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000;

- fapta inculpatului A. care, folosindu-se de calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, în perioada 06-20.12.2021, contrar dispozițiilor art. 285 alin. (2) C. proc. pen. care prevăd că procedura în cursul urmăririi penale este nepublică, a obținut informații nepublice privind circuitul dosarului nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, actele de urmărire penală și probele administrate în acesta - informații pe care le-a transmis către prietenul său, O. - administrator S.C. P. S.R.L. care avea în respectivul dosar calitatea de persoană vătămată și era interesat de o recuperare rapidă a prejudiciului presupus a fi fost creat de un angajat al său, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Totodată, în actul de sesizare a instanței s-a mai reținut că:

- faptele inculpatului B. care, în calitate de reprezentant în drept al S.C. E. S.R.L. și F. S.R.L., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada octombrie 2021- februarie 2024, perioadă în care era cercetat de procurorul A. în dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, i-a încredințat lui A. spre folosire gratuită autoturismul(în perioadele octombrie- noiembrie 2021 și octombrie 2023- februarie 2024), i-a încredințat fiicei lui A., G., spre folosire gratuită, autoturismul (în perioada octombrie 2023 - februarie 2024), a suportat contravaloarea unor rate CASCO aferente acestui din urmă autoturism (în perioada noiembrie 2023- februarie 2024), a suportat contravaloarea unor bilete de avion pentru procurorul A. și concubina sa, H., pentru zborul spre I., Spania, dus-întors (în perioada 28.12.2023 - 02.01.2024), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale);

- faptele inculpatei C. care, în calitate de reprezentant în fapt al S.C. E. S.R.L. și F. S.R.L., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada octombrie 2021- februarie 2024, perioadă în care era cercetată de procurorul A. în dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, i-a încredințat lui A. spre folosire gratuită autoturismul(în perioadele octombrie- noiembrie 2021 și octombrie 2023- februarie 2024), i-a încredințat fiicei lui A., G., spre folosire gratuită, autoturismul (în perioada octombrie 2023- februarie 2024), a suportat contravaloarea unor rate CASCO aferente acestui din urmă autoturism (în perioada noiembrie 2023- februarie 2024), a suportat contravaloarea unor bilete de avion pentru procurorul A. și concubina sa, H., pentru zborul spre I., Spania, dus- întors (în perioada 28.12.2023 - 02.01.2024), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

Situația de fapt reținută a fost probată cu următoarele mijloace de probă: declarație inculpat A.; declarații martori; procese-verbale de percheziție domiciliară și de percheziție informatică; procese-verbale de redare convorbiri/comunicări telefonice și conversații ambientale; procese-verbale de redare supraveghere video și planșele foto aferente; acte aferente dosarelor penale nr. x/P/2018, nr. 280/P/2022, nr. 41/P/2022, nr. 118/P/2022, nr. 406/P/2015, nr. 42/P/2019, nr. 339/P/2018 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, nr. 4124/P/2021, nr. 1300/P/2012, nr. 3177/P/2022, nr. 1501/P/2023 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, nr. 1575/104/2023 ale Tribunalului Olt; acte din evidența Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, Penitenciarului Craiova; acte aferente dosarelor penale nr. x/2016 și nr. y/2020 ale DNA - S.T.Craiova, copia electronică a datelor informatice rezultate în urma percheziției informatice din dosarul nr. x/2020 al DNA - S.T.Craiova; înscrisuri.

După înregistrarea cauzei pe rolul Curții de Apel Craiova, în ședința din Camera de consiliu din 29.11.2024, cu ocazia verificării măsurilor preventive, judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea rechizitoriului către inculpați, stabilindu-se un termen de 40 de zile în care se puteau invoca cereri ori excepții privind legalitatea sesizării; ulterior, la data de 08.01.2025, la cererea inculpatului A., a fost prelungit termenul inițial cu încă 20 de zile.

În cursul procedurii de cameră preliminară, inculpatul A. a formulat cereri și excepții, în timp ce inculpații B. și C. nu au formulat cereri ori excepții privind legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.

Prin memoriul depus la data de 30 ianuarie 2025, inculpatul A. a solicitat să se constate neregularitatea actului de sesizare a instanței, respectiv rechizitoriul nr. x/2019/P/2023 din 22.11.2024, emis de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, invocând incidența nulității relative a acestuia, prevăzută de art. 282 alin. (4) C. proc. pen., prin actul respectiv fiindu-i adusă o vătămare importantă cu privire la dreptul său la apărare, cum astfel acesta este desprins din dispozițiile art. 6 parag. 3 lit. b)-c) din Convenție, cât și din cuprinsul art. 10 C. proc. pen., întrucât nu este apt să investească în mod valabil instanța de judecată, pentru că nu descrie suficient infracțiunile pentru care s-au formulat acuzații: luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 6, 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale); favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen. (4 infracțiuni); folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni), în final, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., mai exact, expunerea făcută de procuror în rechizitoriu, face imposibilă stabilirea obiectului și limitelor judecății, considerente pentru care, în baza art. 346 alin. (3) lit. a) și lit. c) C. proc. pen., dacă procurorul nu se conformează potrivit art. 345 alin. (3), a solicitat restituirea cauzei la parchet pentru refacerea rechizitoriului, vătămările aduse dreptului la apărare neputând fi înlăturate decât prin desființarea actului.

Astfel, inculpatul a susținut că, în cauză, rechizitoriul verificat în procedura de cameră preliminară este întocmit cu nerespectarea exigențelor arătate în art. 328 alin. (1) C. proc. pen., întrucât, pe de o parte, acesta nu conturează o stare de fapt cert stabilită - care să fie proprie procurorului, și care să reflecte faptele imputate, respectiv, obiectul și limitele judecății, iar, pe de altă parte, în așa-zisa expunere a acestuia, prezentarea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 6, 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale), favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen. (4 infracțiuni) folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 (2 infracțiuni), situația de fapt pe care acestea o presupun, este lacunară, rezumată la "redarea/trimiterea mecanică" la conținutul unor convorbiri telefonice interceptate/activități de supraveghere tehnică, desfășurate potrivit art. 141 - 144 C. proc. pen., cât și la preluarea in corpore a unor declarații făcute de coinculpați/martori, considerate automat câștigate cauzei, ab initio temeinice, prezentare/descriere care nu reflectă dispozițiile prev. de art. 98, 99 alin. (2), art. 100 alin. (1), art. 103 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora, în latura penală a cauzei, trebuie demonstrate faptele și împrejurările care formează latura obiectivă, pe bază de probe, administrate atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului, dar și forma de vinovăție cu care se pretinde că s-au săvârșit, aceasta din urmă - la nivelul standardului în materie de probe, adică dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În opinia apărării, învinuirile încadrate în categoria infracțiunilor de corupție, sunt prezumate de procuror - din expunerea făcută în actul de sesizare rezultând, mai degrabă, că inculpatul și-a încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de legile organice ce stau la baza sistemului judiciar, fără ca rechizitoriul să demonstreze, dincolo de orice îndoială, faptele imputate, acțiunea element material, împrejurările în care acestea s-au consumat, raportul de cauzalitate între acțiune și urmări, forma de vinovăție specifică, aspecte relevante de loc, timp și mijloace, altfel spus, toate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă proprii infracțiunilor pentru care s-au formulat acuzații.

De exemplu, în privința infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 6, art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2008, modalitățile alternative de săvârșire/acțiunea element material, respectiv primirea și acceptarea pentru sine sau altul de foloase, nu sunt descrise corespunzător, sub aspectul realizării condițiilor de tipicitate, mai exact din expunerea actului de sesizare trebuia să rezulte că fapta are ca obiect foloase patrimoniale, acestea să fie necuvenite și primite/acceptate pentru sine sau pentru altul, iar primirea sau acceptarea foloaselor de către funcționarul public trebuie comisă în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

Or, această din urmă condiție, atașată elementului material, respectiv primirea/acceptarea foloaselor să fie în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale inculpatului, este doar afirmată de rechizitoriu, la nivelul unui raționament prezumtiv, iar nu descrisă convingător, cu referire la probe, cum astfel obligă art. 98 rap. la art. 328 C. proc. pen., pentru ca făptuitorul să înțeleagă ce i se impută de către autoritatea judiciară - procurorul de caz.

Nici forma de vinovăție specifică faptelor respective nu este descrisă/invocată de procuror, în sensul în care obligă art. 15, art. 16 C. pen. (chiar dacă termenul - scop nu se mai găsește în norma de incriminare, intenția directă calificată prin scop este proprie infracțiunilor), acesta mărginindu-se la a susține în termeni generici/impreciși că ... "se evidențiază o conivență infracțională între membri familiei Ilie și procurorul A., constând în menținerea/cultivarea unei relații apropiate generatoare de beneficii reciproce; în schimbul unor avantaje materiale constante, oferite procurorului, membrii familiei își asigurau protecția penală", astfel fiind rezumate în acuzare elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale celor cinci acte materiale din cuprinsul infracțiunii continuate, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 6, 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu art. 35 alin. (1) C. pen., ce fac obiectul judecății.

"Relația de prietenie" dintre inculpat și persoanele cercetate/urmărite penal în unele dosare aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, organ judiciar în cadrul căruia funcționa ca procuror inculpatul A., este invocată în actul de sesizare ca fiind suficientă și de natură să realizeze elementul material al infracțiunii de favorizare a făptuitorului (patru fapte), prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., acela constând în ajutorul dat făptuitorilor respectivi, pentru a împiedica/îngreuna cercetările, tragerea la răspundere penală a acestora, în cauzele instrumentate de instituția de parchet amintită.

Forma de vinovăție cu care se presupune că se săvârșește fiecare dintre cele patru infracțiuni de favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 alin. (1) C. pen., nu este arătată/descrisă cu referire la existența unor probe certe, convingătoare, și din care să rezulte neîndoielnic că inculpatul a știut că cel căruia îi dă presupusul ajutor a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Or, concluzia desprinsă de procuror, în legătură cu acuzațiile aduse pentru favorizarea unor făptuitori, că presupusa relație de prietenie avută de procuror cu aceștia - împrejurare ce ar fi antrenat starea de incompatibilitate reglementată de art. 67 alin. (1) rap. la art. 64 lit. f) C. proc. pen., sugerează o suspiciune de imparțialitate, că aceasta ar fi suficientă să caracterizeze sub aspect subiectiv activitățile procurorului inculpat, în sensul că a prevăzut și urmărit să dea ajutor celor patru persoane cercetate pentru ca acestea să rămână în afara răspunderii penale, se încadrează într-un raționament preponderent speculativ/prezumtiv.

Dacă cu privire la situațiile de fapt, organul judiciar poate trage concluzii simple, cu privire la forma de vinovăție în actul de sesizare trebuie invocate probele necesare susținerii acuzațiilor, în raport de care făptuitorul să-și organizeze apărarea.

Mai mult, tot ca o critică adusă expunerii făcută rechizitoriului, s-a apreciat că acesta trebuia să demonstreze pentru existența acuzațiilor de favorizare a făptuitorului împrejurarea esențială că între favorizator și făptuitorul favorizat nu a existat nicio înțelegere anterioară în acest sens, în schimb, acuzarea susține că tocmai "conivența dintre aceștia, cât și relația de prietenie" ar realiza elementele constitutive ale faptelor imputate, prezentare insuficientă pentru a sta la baza acuzațiilor.

Tot astfel, infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, constând în folosirea de informații ce nu sunt date publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea (două fapte), nu sunt nici ele corespunzător descrise, conform art. 327, art. 328 C. proc. pen., procurorul de caz fără să arate/să caracterizeze în cadrul expunerii ce fel de informații au conținut actele date publicității/la care au avut acces persoanele neautorizate, au fost clasificate sau confidențiale, iar dacă au fost doar cu acest din urmă caracter (au vizat secrete de serviciu), trebuia demonstrat ce fel de prejudiciu a adus instituției de drept public, prin diseminarea neautorizată a informațiilor cuprinse în actele copiate din dosarele nr. x/2012 și nr. y/2021, ambele aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, asta pentru a înțelege în ce constă latura obiectivă a faptelor imputate a acțiunilor concrete atribuite inculpatul.

Mai mult, sub aspectul formei de vinovăție, expunerea acestor infracțiuni în actul de sesizare trebuia să vizeze și descrierea eventualelor foloase necuvenite, primite/cerute de inculpat pentru sine, ori altul, infracțiunile respective săvârșindu-se cu intenție directă, calificată prin scop.

Ca atare, s-a concluzionat că rechizitoriul nu îndeplinește exigențele cuprinse în art. 327, art. 328 C. proc. pen., în sensul că descrierea insuficientă a faptelor face imposibilă stabilirea obiectului și limitelor judecății; pe de altă parte, din perspectiva separației funcțiilor judiciare, consacrată de art. 3 C. proc. pen., s-a susținut că procurorul este cel care trebuie să arate în rechizitoriu toate elementele legate de faptele reținute și de încadrarea juridică a acestora, și, astfel, să își exprime voința cu privire la limitele sesizării, iar nu instanța de judecată să fie cea care să deducă ce acuzații se aduc unei persoane, rolul acesteia fiind, potrivit art. 349 alin. (1) C. proc. pen., acela de a soluționa cauza, asigurând administrarea probelor pentru aflarea adevărului, cu garantarea drepturilor părților.

Pentru aceste motive, inculpatul a apreciat că descrierea neconvingătoare/insuficientă/lacunară a faptelor imputate, suprimă efectul de trimitere în judecată al rechizitoriului, îl fac inapt să investească instanța în mod valabil, acesta antrenând restrângeri importante privind exercițiul dreptului la apărare avut de inculpat, cum astfel acesta decurge din 6 parag. 3 lit. a), b) din Convenție, art. 10 C. proc. pen., considerente pentru care se impune refacerea actului respectiv, întrucât este emis cu încălcarea dispozițiilor prev. de art. 327, art. 328, art. 371 C. proc. pen., prin urmare, afectat de nulitate, în condițiile prev. de art. 282 alin. (1), (4) C. proc. pen.

Prin memoriul depus la data de 20 februarie 2025, inculpatul A., potrivit art. 342, 344 alin. (2) C. proc. pen. a suplimentat cererile și excepțiile formulate anterior în procedura de cameră preliminară, invocând neregularități ale actului de sesizare, caracterul nelegal al unor probe și acte desfășurate la urmărirea penală. astfel:

Astfel, s-a solicitat să se constate:

La data de 09 ianuarie 2025, inculpatul A. a formulat cereri și excepții, solicitând să se constate:

Potrivit Opisului materialului de urmărire penală, întocmit de procurorul semnatar al actului de trimitere în judecată, în cele XVII volume ale dosarului acuzării se regăsesc:

- în volumul V, încheierile Curții de Apel Craiova nr. 7/13 noiembrie 2023, nr. 9/12 decembrie 2023 - greșit ca fiind notată nr. 1 - și nr. 1/11 ianuarie 2024 prin care, între 13 noiembrie 2023 - 10 februarie 2024, s-au autorizat "1. interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță efectuate de la postul telefonic folosit de A.; 2. localizarea/urmărirea prin mijloace tehnice a lui A.; 3. supravegherea video, audio sau prin fotografiere a lui A., inclusiv în incinta Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, camera 26, unde acesta își desfășura singur activitatea de procuror, cu autorizarea pătrunderii în spații private pentru a instala/activa/dezinstala/dezactiva mijloacele tehnice aferente aplicării acestei măsuri de supraveghere tehnică";

- în volumele I, II, V, VIII toate Ordonanțele procurorului de delegare a unor polițiști în vederea efectuării unor activități de urmărire penală, cu mențiunea că acelea legate de punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică autorizate de judecător prin încheierile 7/2023, 9/2023 și 1/2024 se regăsesc în volumul V;

- consemnarea activităților de supraveghere tehnică pentru întreaga perioadă de timp autorizată de judecător s-a făcut exclusiv prin procesele-verbale întocmite de polițiștii de la Direcția Operațiuni Speciale, de la secția regională de Poliție Transporturi Craiova ori de la Direcția Generală Anticorupție Dolj și se află în volumele II, III, IV, V, VI, VIII, X, XIII, fără dovada calității fiecăruia de polițiști judiciari și fără a avea/a mai avea mandat din partea procurorului;

- din consultarea încheierilor de autorizare a măsurilor de supraveghere tehnică, a Ordonanțelor procurorului de delegare a polițiștilor din structurile DOS, SRPT Craiova, DGA de mai sus, a proceselor-verbale întocmite de ofițerii judiciari ai DOS și a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice și ambientale purtate de inculpatul A., aflate în volumele dosarului de urmărire penală, se desprind următoarele constatări.

a) doar polițiștilor din cadrul Direcției Operațiuni Speciale li s-a încredințat la 13 noiembrie 2023 și 08 ianuarie 2024 punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (interceptarea și înregistrarea comunicațiilor), accesul în incinta spațiilor unde să se instaleze tehnica de ascultare, inclusiv consemnarea rezultatului acestor activități autorizate de către judecător pentru perioade de câte 30 de zile (13 noiembrie - 12 decembrie 2023, 12 decembrie 2023 - 11 ianuarie 2024, ajungându-se, de aceea, ca Ordonanța procurorului din 08 ianuarie 2024 să nu mai acopere efectiv decât 4 zile (08 ianuarie 2024 - 11 ianuarie 2024)

b) polițiștilor din cadrul S.R.P.T. Craiova - Q., R. și lucrătorilor D.G.A. - S.J.A Dolj - S., T., U. li s-a încredințat numai oferirea suportului operativ pe linie de informații și investigații pentru lucrătorii de la D.O.S., pentru 30 de zile (13 noiembrie- 12 decembrie 2023);

c) raportat la întreaga perioadă de supraveghere tehnică autorizată, 13 noiembrie 2023 - 10 februarie 2024, au existat două segmente temporale, între 12 decembrie 2023 - 07 ianuarie 2024 (aferent încheierii Curții de Apel Craiova nr. 9/12 decembrie 2023) și între 11 ianuarie 2024 - 10 februarie 2024 (aferent încheierii Curții de Apel Craiova nr. 1/11 ianuarie 2024), fără acoperire printr-o ordonanță de delegare din partea procurorului pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică autorizate, pentru consemnarea rezultatelor acestor activități ori pentru oferirea suportului operativ, având în vedere că delegarea dată prin Ordonanța procurorului din 13 noiembrie 2023 s-a dat pentru 30 de zile, în limitele încheierii nr. 7/13 noiembrie 2023, că următoarea Ordonanță a fost emisă de procuror la 08 ianuarie 2024, deși a doua încheiere a Curții de Apel era din 12 decembrie 2023 cu valabilitate până în 11 ianuarie 2024, și că, aferent încheierii Curții din 11 ianuarie 2024, nu s-a mai emis nicio Ordonanță de delegare din partea procurorului, situație în care activitatea de supraveghere tehnică, pentru convorbirile purtate în acele perioade, nu putea fi realizată de organele de cercetare penală ale poliției judiciare, ci numai de către procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, având în vedere obiectul cauzei- infracțiuni pretins săvârșite de un magistrat, așa cum nici consemnarea rezultatelor în procese-verbale, conform art. 143 C. proc. pen., pentru convorbiri purtate în acele perioade, nu revenea, de asemenea, decât procurorului;

d) instalarea tehnicii de ascultare de către agenții D.O.S. - consemnată în volumul V dosar u.p. ca operațiuni distincte, prin procesele-verbale ale lucrătorului D.O.S. - B.O.S. Craiova cu codul 6767 la 20 decembrie 2023 (echipamentele cu codurile 71 și 81 fiind pornite la 20 decembrie 2023 și dezinstalate la 12 ianuarie 2024), respectiv în procesele-verbale din 12 ianuarie 2024- instalarea dispozitivului cu codul 94, pornit la 12 ianuarie 2024 și oprit la 08 februarie 2024 și efectuarea transferării conversațiilor înregistrate pe unități HDD externe la 12 ianuarie și 13 februarie 2024, sunt toate realizate în afara delegării date de procuror în 13 noiembrie 2023 (pentru convorbirile purtate din acel moment de inculpat timp de 30 de zile); raportat la Ordonanța din 08 ianuarie 2024, având în vedere că autorizarea judecătorului se primise pentru convorbirile ce urmau a fi supravegheate până la finalul unei noi perioade de 30 de zile, perioadă cuprinsă limitativ în autorizarea judecătorului dată prin încheierea Curții nr. 9/12 decembrie 2023, respectiv până la data de 11 ianuarie 2024, rezultă o acoperire legală limitată doar pentru perioada 08- 11 ianuarie 2024; pe deasupra, la instalarea echipamentelor de către agenții D.O.S. s-a depășit limita spațială a autorizării date de judecător, dispozitivele apărând ca fiind amplasate în incinta Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, nu doar în biroul procurorului Negrilă- camera 26 de la etajul 1;

e) în procesele-verbale de consemnare a rezultatelor supravegherii tehnice întocmite de către polițiști, doar unii și-au declinat calitatea de polițiști judiciari, rezultând, per a contrariu, că nu aveau această calitate polițiștii de la D.G.A. - S.J.A. Dolj - T., U., nici polițiștii de la S.R.T.P. Craiova - R., V.;

f) la data de 28 februarie 2024, fără a fi fost delegat de procuror, polițistul judiciar Q. a făcut o selecție a fișierelor audio conținând înregistrări ale discuțiilor din biroul procurorului Negrilă, pe criteriul interesului operativ, copiindu-le pe 12 DVD-R, procesul-verbal fiind întocmit cu acel prilej, regăsindu-se în volumul V dosar u.p. la fila x.

În aceste condiții, inculpatul a invocat nulitatea absolută a actelor de urmărire penată indicate, în temeiul dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b)

1

din C. proc. pen., pentru necompetența materială și după calitatea persoanei a organelor de urmărire penală.

Ca atare, s-a solicitat ca, în temeiul art. 102 alin. (2) din C. proc. pen., să fie eliminate probele obținute nelegal în modalitățile semnalate mai sus.

Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară a constatat că sunt nefondate, criticile formulate de inculpatul A., reținând, în esență, următoarele:

Cu privire la neregularitatea actului de sesizare a instanței, invocându-se incidența nulității relative a rechizitoriului prin care inculpatul a fost trimis în judecată, prevăzută de art. 282 alin. (4) C. proc. pen., prin actul respectiv fiindu-i adusă o vătămare importantă cu privire la dreptul său la apărare, susținându-se că rechizitoriul nu este apt să învestească în mod valabil instanța de judecată pentru că nu descrie suficient infracțiunile pentru care s-au formulat acuzații, în sensul că expunerea făcută de procuror în rechizitoriu face imposibilă stabilirea obiectului și limitelor judecății, nefiind conturată o stare de fapt certă care să reflecte faptele imputate

În dezacord cu susținerile inculpatului A., judecătorul de cameră preliminară a constatat că faptele reținute în sarcina celor trei inculpați trimiși în judecată în cauză sunt descrise într-o manieră clară, precisă, rechizitoriul este structurat pe secțiuni și a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 328 C. proc. pen., în sensul că acesta cuprinde datele referitoare la fapte, la încadrarea juridică a faptelor, la persoana inculpaților, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare, rechizitoriul fiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior, apreciindu-se că actul de sesizare a instanței satisface exigențele prescrise de legea procesual penală sub aspectul îndeplinirii condițiilor de formă și de fond.

În acest sens, s-a apreciat că acuzarea a oferit coordonatele tempo-spațiale ale presupuselor fapte de o manieră care le permite inculpaților să formuleze apărări, că procurorul de caz a indicat mijloacele de probă cu care a fost probată situația de fapt cu care a sesizat instanța, neputându-se susține că inculpații nu cunosc materialul probator avut în vedere pentru a se dispune trimiterea lor în judecată, existând o concordanță deplină între baza factuală a acuzației și elementele de conținut legal al infracțiunilor, astfel cum se desprind din normele de incriminare, fiind indicate aspectele care privesc acțiunile imputate inculpaților, detalii despre data și locul presupuselor fapte, inclusiv pentru faptele reținute a fi fost comise în forma continuată, dar și contribuția fiecăruia dintre cei trei inculpați la presupusa activitate ilicită imputată, toate acestea prin trimitere punctuală la mijloacele de probă apreciate ca fiind relevante în dovedirea situației de fapt astfel că inculpații din cauză dispun de toate datele pentru a-și pregăti o apărare eficientă, dreptul la apărare și, implicit, dreptul la un proces echitabil al acestora nefiind prejudiciate în vreun fel.

Referitor la criticile privind întrunirea elementelor constitutive a infracțiunilor, realizarea condițiilor de tipicitate, analiza probelor, forma de vinovăție, judecătorul de cameră preliminară a reținut că acestea sunt aspecte care excedează procedurii de cameră preliminară, urmând a fi analizate în etapa judecății prin raportare la materialul probator administrat în cauză, în condițiile în care în procedura de cameră preliminară nu se analizează temeinicia acuzației ori substanța probelor, ci se efectuează verificări privind aspecte exclusiv de legalitate asupra cauzei penale.

Asupra criticii privind conținutul interceptărilor telefonice dispuse la urmărirea penală, respectiv stocarea într-un format ce nu poate fi accesat în mod uzual de un justițiabil sau apărător ce are cunoștințe medii de utilizare a tehnicii P.C., format care necesită cunoștințe de specialitate aprofundate, în acest fel fiindu-i în mod grav și iremediabil afectat dreptul la apărare prev. de art. 10 C. proc. pen. rap. la art. 6 din Convenție - mai ales sub aspectul elementului egalității armelor, vătămarea adusă neputând fi înlăturată decât prin refacerea actului de sesizare, în urma trimiterii lui la procuror, judecătorul de cameră preliminară a reamintit că inculpaților din cauză li s-a acordat acces deplin la întregul material probator administrat în cauză (scriptic și informatic), în cursul procedurii de cameră preliminară s-a stabilit un termen total de 60 de zile de la comunicarea rechizitoriului pentru a se putea formula cereri și excepții, astfel încât inculpații și apărătorii acestora să aibă posibilitatea să studieze temeinic actele și lucrările dosarului și să-și pregătească o apărare adecvată, neputându-se reține că a fost încălcat în vreun fel dreptul la apărare al vreunuia dintre participanții la prezenta procedură judiciară.

Referitor la susținerea că rechizitoriul redă în mod abuziv aspecte din viața privată a inculpatului, respectiv o serie de convorbiri telefonice avute cu fiica sa G., al căror conținut este exclusiv de familie/privat, fără nicio legătură cu presupusele acuzații aduse, total nerelevante din punct de vedere al răspunderii penale, neregularitatea aceasta cuprinsă în actul de sesizare aducându-i vătămări în privința dreptului la viață privată și de familie, consacrat de art. 26 din Constituție și art. 8 parag. 1, 2 din Convenție, impunându-se astfel, pe de o parte, trimiterea la procuror a actului pentru refacere, iar pe de altă parte, excluderea din ansamblu a așa-ziselor probe - interceptările discuțiilor telefonice avute cu fiica sa, pe aspectele respective, nerelevante din punct de vedere penal

Judecătorul de cameră preliminară a reținut că, pe lângă drepturile intangibile, tratatele internaționale reglementează drepturi ale omului al căror exercițiu poate fi limitat de state, în scopul protejării securității colective, a ordinii, sănătății sau moralei publice sau a drepturilor și libertăților altor persoane, asemenea restricții putând viza atât drepturi civile și politice, cât și unele drepturi sociale, precum dreptul la viață privată și familială, la domiciliu și la corespondență, dreptul la libertatea de manifestare a religiei și a convingerilor sale, libertatea de exprimare, libertatea de reuniune, libertatea de asociere și libertatea sindicală, dreptul de proprietate și altele.

În acest sens, a constatat că limitele exercițiului acestor drepturi sunt supuse îndeplinirii cumulative a trei condiții esențiale, prevăzute expres de textele tratatelor care le reglementează, și anume: să fie prevăzute de legea națională în materie care, la rându-i trebuie să prezinte anumite calități, adică să fie accesibilă tuturor și previzibilă, în sensul posibilității ordonării comportamentului destinatarilor normelor de drept; să urmărească un scop legitim, adică fie să urmărească protejarea unor interese de ordin general ce țin de asigurarea integrității teritoriale a statului, a securității publice, bunăstării economice a țării, fie protejarea vieții sociale prin apărarea ordinii publice, prevenirea săvârșirii unor infracțiuni, protejarea sănătății sau moralei publice, fie apărarea drepturilor și libertăților altor persoane; să fie necesare într-o societate democratică, jurisprudența organelor jurisdicționale ce controlează aplicarea de către state a dispozițiilor tratatelor ce consacră aceste drepturi impunând o condiție subsecventă, anume limitarea recunoscută și aplicată să fie proporțională cu scopul legitim urmărit prin instituirea ei.

Reținând conținutul dispozițiilor art. 138 - art. 139 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a învederat că măsura supravegherii tehnice trebuie să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, în funcție de particularitățile cauzei, importanța informațiilor ori a probelor ce urmează a fi obținute sau gravitatea infracțiunii, fiind reglementat principiul proporționalității măsurii supravegherii tehnice cu restrângerea dreptului la viață privată, prin raportare la particularitățile cauzei, importanța informațiilor sau a probelor ce urmează a fi obținute sau gravitatea infracțiunii.

În acest sens, a făcut referire și la art. 5 din Recomandarea (2005) 10 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind "tehnicile speciale de investigare" în legătură cu infracțiuni grave, care prevede că, în vederea garantării principiului proporționalității, la data la care se dispune utilizarea supravegherii, aceasta trebuie evaluată în funcție de gravitatea infracțiunilor și ținând cont de caracterul intruziv al tehnicii utilizate, lucru avut în vedere și de judecătorul de drepturi și libertăți din cauză.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere caracterul de excepție al ingerinței în dreptul la viață privată la care face referire inculpatul A. însă, în același timp, a avut în vedere și că, pe de o parte, probele nu ar putut fi obținute în altă modalitate, iar, pe de altă parte, obținerea lor ar fi presupus dificultăți majore care ar fi putut prejudicia ancheta penală derulată. Astfel, s-a apreciat că, în cursul urmăririi penale, s-a impus dispunerea de măsuri de supraveghere tehnică, în condițiile în care alte procedee probatorii a căror administrare nu presupunea o ingerință atât de importantă în viața privată, nu ar fi fost de natură să contribuie la stabilirea situației de fapt, iar C. proc. pen. nu prevede nicio limitare cu privire la persoanele care pot fi supuse supravegherii tehnice.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară a reținut că interceptarea convorbirilor privind pe inculpații din cauză a fost efectuată în condiții de legalitate cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți care a încuviințat supravegherea tehnică solicitată de procuror potrivit prevederilor legale, fiind îndeplinite condițiile esențiale pentru limitarea exercițiului dreptului la viață privată (să fie prevăzute de legea națională în materie; să urmărească un scop legitim; să fie necesare într-o societate democratică).

De asemenea, referitor la convorbirile dintre inculpatul A. și fiica sa, la care acesta face referire, s-a reținut că, în rechizitoriu, chiar procurorul de caz a menționat că, deși aspectele respective nu prezintă relevanță din punct de vedere penal, acestea ar fi de natură a caracteriza persoana inculpatului A. și ar evidenția modalitatea în care acesta ar fi înțeles să exercite profesia de procuror.

Critica în sensul că dosarul de urmărire penală este în procent mic lucrat de procuror, fiind preponderent instrumentat de polițiștii delegați, deși activitatea de delegare trebuie, în astfel de cazuri, să fie excepțională, iar nu uzuală, ordonanțele de delegare, potrivit art. 200 rap. la art. 201 C. proc. pen., neîndeplinind toate exigențele legale

Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară a învederat că art. 324 C. proc. pen. - Efectuarea urmăririi penale de către procuror - prevede: (1) Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege. (2) Procurorul poate dispune preluarea oricărei cauze în care exercită supravegherea, indiferent de stadiul acesteia, pentru a efectua urmărirea penală. (3) În cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală, poate delega, prin ordonanță, organelor de cercetare penală efectuarea unor acte de urmărire penală. (4) Punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea sau propunerea măsurilor restrictive de drepturi și libertăți, încuviințarea de probatorii ori dispunerea celorlalte acte sau măsuri procesuale nu pot forma obiectul delegării prevăzute la alin. (3).

Conform art. 142 alin. (1) C. proc. pen., procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției.

Conform art. 143 alin. (1) C. proc. pen., procurorul sau organul de cercetare penală întocmește un proces-verbal pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică, în care sunt consemnate rezultatele activităților efectuate care privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, datele de identificare ale suportului care conține rezultatul activităților de supraveghere tehnică, numele persoanelor la care se referă, dacă sunt cunoscute, sau alte date de identificare, precum și, după caz, data și ora la care a început activitatea de supraveghere și data și ora la care s-a încheiat.

Potrivit art. 201 C. proc. pen. - Delegarea. (1) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune, în condițiile arătate la art. 200 alin. (1) și (2), efectuarea unui act de procedură și prin delegare. Delegarea poate fi dată numai unui organ sau unei instanțe de judecată ierarhic inferioare. (2) Dispozițiile privitoare la comisia rogatorie se aplică în mod corespunzător și în caz de delegare.

Potrivit art. 56 alin. (3) C. proc. pen., urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror: a) în cazul infracțiunilor pentru care competența de judecată în primă instanță aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție sau curții de apel; b) în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 188 - 191, art. 257, 277, art. 279 - 283 și art. 289 - 294 din C. pen. c) în cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție depășită, care au avut ca urmare moartea unei persoane; d) în cazul infracțiunilor pentru care competența de a efectua urmărirea penală aparține Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcției Naționale Anticorupție; e) în alte cazuri prevăzute de lege.

Astfel, judecăt