ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 810/2021

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 53 din data de 04 mai 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a admis contestația la executare declarată de către persoana condamnată A., deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 16 C. civ. din data de 15.05.2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, pe care a desființat-o, în parte, și rejudecând,

A dedus din durata pedepsei de 3.287 zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. T20177380 din data de 25 mai 2017, pronunțată de B. din Marea Britanie, definitivă la data de 25 mai 2018, un număr de 6 zile închisoare, considerate ca executate drept măsură compensatorie în conformitate cu art. 55

1

din Legea nr. 254/2013.

A menținut restul dispozițiilor sentinței contestate, astfel cum a fost aceasta modificată prin sentința penală nr. 157 din data de 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin necontestare la data de 18 decembrie 2019, care nu contravin sentinței.

A anulat mandatul de executare nr. x din data de 10 ianuarie 2020, emis de Curtea de Apel Ploiești, și a dispus emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu dispozițiile sentinței.

Pentru a se pronunța această soluție, s-au avut în vedere următoarele considerente:

Prin sentința penală nr. 16 C. civ. din data de 15.05.2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în urma verificărilor efectuate conform art. 153 alin. (2) din Legea 302/2004 și în consecință:

În baza art. 150 și urm. din Legea 302/2004 și art. 8 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, s-a recunoscut sentința penală nr. T 20177380 din data de 25.05.2017, pronunțată de B. - Marea Britanie, devenită definitivă la data de 25.05.2018, prin care i s-a aplicat persoanei condamnate A., aflată în penitenciar în Marea Britanie, o pedeapsă de 3287 de zile închisoare, pentru săvârșirea a patru infracțiuni, respectiv:

- conspirație la traficul de persoane în Regatul Unit al Marii Britanii în scopul exploatării sexuale, prev. de secțiunea 1 (1) din Legea Justiției penale din 1977;

- conspirație la controlul prostituției în scopul obținerii de câștiguri, prev. de secțiunea 1 (1) din Legea Justiției penale din 1977;

- obținerea de venituri rezultate din activități infracționale, prev. de secțiunea 329 (1) (a) din Legea britanică privind veniturile obținute din infracțiuni, din 2002;

- controlul prostituției în scopul obținerii de câștiguri, prev. de secțiunea 53 din Legea britanică privind viața sexuală din 2003, fapte ce au corespondent în art. 367 (constituirea unui grup infracțional organizat), art. 210 alin. (1) și (2) lit. b) (trafic de persoane), art. 213 alin. (1) (proxenetism), toate din C. pen. român și art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (spălare de bani).

S-a luat act că persoana transferabilă A. și-a exprimat acordul de a executa pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare din Marea Britanie (Tribunalul Penal Southwark), într-un penitenciar din România.

În baza art. 154 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., aflată în penitenciar în Marea Britanie, în vederea executării pedepsei totale de 3287 zile închisoare, într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 3287 de zile închisoare, conform C. proc. pen. român.

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii de 3287 zile, pe numele persoanei condamnate A., pentru infracțiunile prevăzute de art. 367 (constituirea unui grup infracțional organizat), art. 210 alin. (1) și (2) lit. b) (trafic de persoane), art. 213 alin. (1) (proxenetism), toate din C. pen. român, și art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (spălare de bani), la data rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dedus din durata pedepsei durata executată de la 20.10.2017 la 06.03.2019 și de la această dată la zi.

Prin sentința penală nr. 157/11.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în baza disp. art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a admis contestația la executare declarată de condamnatul A., în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 16 C. civ./15.05.2019 a Curții de Apel Ploiești.

S-a desființat, în parte, sentința atacată, în sensul că, în baza art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 rep., s-a dedus din durata pedepsei de 3287 zile închisoare aplicată de către autoritățile judiciare din Marea Britanie, perioada reținerii și arestării preventive de la 12.10.2017 la 06.03.2019 și de la această dată la zi.

S-a menținut restul dispozițiilor sentinței contestate.

S-a anulat mandatul de executare emis în baza sentinței contestate și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.

Tot împotriva sentinței penale nr. 16 C. civ. din data de 15.05.2019 a Curții de Apel Ploiești a formulat contestație la executare persoana condamnată A., care a criticat-o, de data aceasta, pentru motivul că nu i s-a dedus un număr de 6 zile de închisoare considerate ca fiind executate ca urmare a dispozițiilor privind recursul compensatoriu.

Prin urmare, a solicitat, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., admiterea căii sale de atac, cu consecința desființării, în parte, a sentinței contestate în sensul mai sus menționat.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor invocate, în conformitate cu disp. art. 598 și 599 C. proc. pen.., a constatat că este întemeiată contestația la executare.

A arătat că, într-adevăr, astfel cum rezultă din Fișa de evidență nr. x din data de 3.10.2009 a zilelor considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive/pedepse/măsurii educative în condiții necorespunzătoare, eliberată pe numele A., de către Administrația Națională a Penitenciarelor, deținutul a fost condamnat la 3287 zile pentru infracțiunea de trafic de persoane începând de la data de 07.03.2019 și până la data de 19.10.2026, inclusiv.

Potrivit art. 55

1

din Legea nr. 254/2013 "(1) la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

(2) În sensul prezentului articol se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene.

(3) În sensul prezentului articol se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:

a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;

b) lipsa accesului la activități în aer liber;

c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;

d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;

e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;

f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și la calcularea pedepsei executate efectiv ca măsură preventivă/pedeapsă în centrul de reținere și arestare preventivă în condiții necorespunzătoare.

(5) În sensul prezentului articol nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost:

a) internată în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică;

b) în tranzit.

(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri și a fost transferată sau mutată într-un spațiu de detenție având condiții necorespunzătoare.

(7) Beneficiul aplicării dispozițiilor alin. (1) nu poate fi revocat.

(8) Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012."

Din fișa individuală de cazare a persoanei privată de libertate, aflată la dosar, rezultă că acesteia nu i s-au calculat, conform Legii nr. 169/2017, zilele considerate ca executate pentru perioada 6.11.2019 - 20.12.2019, dată la care legea respectivă a fost abrogată prin Legea nr. 240/2019.

Față de cele astfel reținute, Curtea, în baza art. 599 C. proc. pen.. raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., a admis contestația la executare declarată de către persoana condamnată A., a dedus din durata pedepsei de 3.287 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. T20177380 din data de 25 mai 2017, pronunțată de B. din Marea Britanie, definitivă la data de 25 mai 2018, un număr de 6 zile închisoare considerate ca executate drept măsură compensatorie în conformitate cu art. 55

1

din Legea nr. 254/2013.

A menținut restul dispozițiilor sentinței care nu contravin sentinței atacate, a anulat mandatul de executare nr. x din data de 10 ianuarie 2020, emis de Curtea de Apel Ploiești, și a dispus emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu sentința pronunțată.

Împotriva acestei sentințe a declarat prezenta contestație persoana condamnată A., care nu a invocat niciun motiv în susținerea contestației formulate.

Înalta Curte, examinând contestația declarată, constată că aceasta este nefondată, având în vedere următoarele considerente:

Persoana condamnată A. a formulat contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 16 C. civ. din data de 15.05.2019 a Curții de Apel Ploiești, pe care a criticat-o pentru motivul că nu i s-a dedus un număr de 6 zile de închisoare considerate ca fiind executate ca urmare a dispozițiilor privind recursul compensatoriu.

Prin sentința penală nr. 53 din data de 4 mai 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, împotriva căreia a declarat contestația care face obiectul prezentei cauze persoana condamnată, Curtea de Apel Ploiești a admis contestația la executare declarată de către persoana condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 16 C. civ. din data de 15.05.2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, pe care a desființat-o, în parte, și rejudecând, a dedus din durata pedepsei de 3.287 zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. T20177380 din data de 25 mai 2017, pronunțată de B. din Marea Britanie, definitivă la data de 25 mai 2018, un număr de 6 zile închisoare, considerate ca executate drept măsură compensatorie în conformitate cu art. 55

1

din Legea nr. 254/2013.

Prin urmare, prima instanță a admis contestația la executare formulată de persoana condamnată și a scăzut un număr de 6 zile închisoare, așa cum a și solicitat persoana condamnată.

Așadar, având în vedere soluția pronunțată prin hotărârea atacată și faptul că persoana condamnată nu a invocat niciun alt motiv de contestație din care să rezulte care este nemulțumirea sa și ce critici aduce acestei hotărâri, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 53 din data de 4 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-condamnat A., în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 53 din data de 4 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul-condamnat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-condamnat A., în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 octombrie 2021.

GGC - MM