ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 1047/A/2022 din data de 17 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare declarată de către apelantul-inculpat A. față de condamnarea dispusă pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen.

În temeiul art. 432 din C. proc. pen. cu trimitere la art. 426 lit. b) din C. proc. pen. a fost admisă contestația în anulare promovată de apelantul-inculpat B., cu domiciliul procesual ales în Cluj Napoca, la cab. av. C., împotriva deciziei penale Nr. 419/A/24.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a desființat-o în parte, în latura penală, în ceea ce privește omisiunea reținerii incidenței cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (prescripția răspunderii penale) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din din C. pen. și complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. (de către inculpatul B.). Rejudecând în aceste limite:

În temeiul art. 396 alin. (6) cu trimitere la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B. pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. și a înlăturat consecințele penale ale condamnării, respectiv pedeapsa rezultantă de 2 ani și 11 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 1 an și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe durata executării pedepsei principale, ca efect a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În temeiul art. 432 din C. proc. pen. cu trimitere la art. 426 lit. b) din C. proc. pen. a admis contestația în anulare promovată de apelantul-inculpat D., cu domiciliul procesual ales în Cluj Napoca, la cab. av. C., împotriva deciziei penale Nr. 419/A/24.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a desființat-o în parte, în latura penală, în ceea ce privește omisiunea reținerii incidenței cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (prescripția răspunderii penale) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. (de către inculpatul D.). Rejudecând în aceste limite:

În temeiul art. 396 alin. (6) cu trimitere la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D. pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. și a înlăturat consecințele penale ale condamnării, respectiv pedeapsa rezultantă de 2 ani și 11 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 1 an și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe durata executării pedepsei principale, ca efect a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În temeiul art. 432 din C. proc. pen. cu trimitere la art. 426 lit. b) din C. proc. pen. a admis contestația în anulare promovată de apelantul-inculpat A., în București, deținut în Penitenciarul Jilava, împotriva deciziei penale Nr. 419/A/24.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a desființat-o în parte, în latura penală, numai în ceea ce privește omisiunea reținerii incidenței cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (prescripția răspunderii penale), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. (de către inculpatul A.). Rejudecând în aceste limite:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 1 lună închisoare la care a fost condamnat inculpatul A. în pedepsele componente, respectiv pedeapsa de 1 an închisoare, la care inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. și a înlăturat sporul, de 4 luni închisoare.

În temeiul art. 396 alin. (6) cu trimitere la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. și a înlăturat consecințele penale ale acestei condamnări, respectiv pedeapsa 1 an 9 luni închisoare, ca efect a intervenirii prescripției răspunderii penale.

A constatat că pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare aplicată inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. a fost înlăturată prin prezenta decizie ca efect a intervenirii prescripției răspunderii penale.

A dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 207/24.03.2022 emis în baza sentinței penale Nr. 167/20.05.2021 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2017 și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., care se va executa, conform deciziei penale Nr. 419/A/24.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, în regim de detenție.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen., a dedus din pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., durata executată, începând cu data de 24.03.2022 la zi.

În temeiul art. 432 din C. proc. pen. cu trimitere la art. 426 lit. b) din C. proc. pen. a admis contestația în anulare promovată de apelantul-inculpat E., domiciliul procesual ales în Cluj Napoca, la cab av. F., împotriva deciziei penale Nr. 419/A/24.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017, pe care a desființat-o în parte, în latura penală, în ceea ce privește omisiunea reținerii incidenței cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (prescripția răspunderii penale), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., fals informatic în formă continuată prev. de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată prev. de art. 360 alin. (1)- (3) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. art. 360 alin. (1)- (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. alterarea integrității datelor informatice prev. de art. 362 din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (de către inculpatul E.). Rejudecând în aceste limite:

În temeiul art. 396 alin. (6), cu trimitere la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului E. pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., fals informatic în formă continuată prev. de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată prev. de art. 360 alin. (1)- (3) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. art. 360 alin. (1)- (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. alterarea integrității datelor informatice prev. de art. 362 din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. și a înlăturat consecințele penale ale condamnării, respectiv pedeapsa rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 1 an și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe durata executării pedepsei principale, ca efect a intervenirii prescripției răspunderii penale.

A dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în sarcina inculpatului E. conform sentinței penale Nr. 167/20.05.2021 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2017

A menținut restul dispozițiilor deciziei penale Nr. 419/A/24.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2017.

Împotriva deciziei penale nr. 1047/A din data de 17 august 2022 a Curții de Apel Cluj – secția Penală și de Minori a declarat recurs în casație DIICOT – Structura Teritorială Cluj, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

În motivarea cererii a solicitat să se dispună casarea în parte a deciziei penale nr. 1047/A/2022 a Curții de Apel Cluj și înlăturarea greșitei aplicări a legii, respectiv a soluției prin care s-a constatat împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale și s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților B., D., A. și E. cu consecința menținerii în întregime a dispozițiilor deciziei penale nr. 419/A/24.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2017.

S-a menționat că, Curtea de Apel Cluj a dispus încetarea procesului penal deoarece a constatat împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale.

Parchetul a apreciat ca fiind nelegală această decizie penală, în speță fiind incident cazul de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., în condițiile în care, în mod greșit, s-a constat împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

În acest sens a arătat următoarele:

Infracțiunea prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. s-a epuizat în luna octombrie 2012 iar pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea acesteia este închisoarea de la unu la cinci ani. Raportat la limita maximă specială a pedepsei închisorii, termenul de prescripție generală este de 5 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., iar termenul de prescripție specială pentru această infracțiune este de 10 ani, potrivit art. 155 alin. (4) din C. pen.

Infracțiunea prev. de art. 250 alin. (2) din C. pen. s-a epuizat în luna octombrie 2012 iar pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea acesteia este închisoarea de la doi la șapte ani. Raportat la limita maximă specială a pedepsei închisorii, termenul de prescripție generală este de 8 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., iar termenul de prescripție specială pentru această infracțiune este de 16 ani, potrivit art. 155 alin. (4) din C. pen.

Infracțiunea prev. de art. 325 din C. pen. s-a epuizat în luna octombrie 2012 iar pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea acesteia este închisoarea de la unu la cinci ani. Raportat la limita maximă specială a pedepsei închisorii, termenul de prescripție generală este de 5 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., iar termenul de prescripție specială pentru această infracțiune este de 10 ani, potrivit art. 155 alin. (4) din C. pen.

Infracțiunea prev. de art. 360 alin. (1)- (3) din C. pen. s-a epuizat în luna octombrie 2012 iar pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea acesteia este închisoarea de la doi la șapte ani. Raportat la limita maximă specială a pedepsei închisorii, termenul de prescripție generală este de 8 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., iar termenul de prescripție specială pentru această infracțiune este de 16 ani, potrivit art. 155 alin. (4) din C. pen.

Infracțiunea prev. de art. 360 alin. (1)- (3) din C. pen. (comisă de E. separat de activitatea grupului infracțional organizat) a fost săvârșită în data de 28.10.2013 iar pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea acesteia este închisoarea de la doi la șapte ani. Raportat la limita maximă specială a pedepsei închisorii, termenul de prescripție generală este de 8 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., iar termenul de prescripție specială pentru această infracțiune este de 16 ani, potrivit art. 155 alin. (4) din C. pen.

Infracțiunea prev. de art. 362 din C. pen. (comisă de E. separat de activitatea grupului infracțional organizat) a fost săvârșită în data de 28.10.2013 iar pedeapsa prevăzută de lege pentru sancționarea acesteia este închisoarea de la unu la cinci ani. Raportat la limita maximă specială a pedepsei închisorii, termenul de prescripție generală este de 5 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., iar termenul de prescripție specială pentru această infracțiune este de 10 ani, potrivit art. 155 alin. (4) din C. pen.

Ținând cont de datele săvârșirii infracțiunilor sus-menționate, termenele de prescripție specială nu erau împlinite în data de 24.03.2022, când a fost pronunțată decizia penală nr. 419/A/24.03.2022.

S-a menționat că, în cauză, au fost îndeplinite acte întreruptive de procedură, astfel că, întrucât valabilitatea actului de procedură este guvernată de principiul tempus regit actum, ci nu de principiul aplicării legii penale mai favorabile, urmează a fi examinat în ce condiții aceste acte de procedură au avut efect întreruptiv de prescripție.

Făcând referire la Decizia CCR nr. 473/2018, s-a arătat că examinarea efectelor neconstituționalității art. 155 alin. (1) din C. pen. nu antrenează principiul legii penale mai favorabile iar actele de procedură îndeplinite înainte de 25.06.2018 și-au produs efectele de întrerupere a cursului termenului de prescripție, valabilitatea lor fiind guvernată de principiul tempus regit actum. Ulterior emiterii rechizitoriului (în scurt timp, inculpații aflând că au fost trimiși în judecată), a început să curgă un nou termen general de prescripție de 5 ani, 8 ani, după caz, care nu era împlinit la 24.03.2022, data soluționării definitive a cauzei.

În cuprinsul Deciziei CCR nr. 358/2022, s-a arătat că, între 26 aprilie 2018 și 30 mai 2022, "fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale". Totuși, în opinia parchetului, întrucât întreruperea cursului prescripției este o instituție de drept procesual, pretinsa inexistență a vreunui caz de întrerupere în perioada mai 2018 și mai 2022 nu are vreo consecință asupra actelor întreruptive de prescripție îndeplinite în perioada 2014-2018, întrucât nu se aplică principiul legii penale mai favorabile.

În cauză, termenul de prescripție generală a fost întrerupt în mod repetat, atât prin acte de procedură efectuate anterior datei de 25.06.2018, cât și prin acte de procedură îndeplinite ulterior acestei date.

S-a considerat că actele de procedură îndeplinite în intervalul 25.06.2018 (data publicării Deciziei CCR nr. 297/2018) si 30.05.2022 (data publicării O.U.G. nr. 71/2022) și-au produs efectele întreruptive de prescripție în condițiile stabilite de Decizia nr. 297/2018 a CCR

Efectul Deciziei nr. CCR nr. 358/2022 se produce pentru viitor, iar legiuitorul a remediat (a pus în conformitate) textul declarat neconstituțional prin O.U.G. nr. 71/2022. Astfel, întrucât înainte de publicarea deciziei Curții Constituționale, legiuitorul delegat a intervenit și a corectat dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. în sensul celor reținute în Decizia nr. 297/2018, lipsind de efecte dispozitivul Deciziei nr. 358/2022 prin intervenția legislativă, nu se poate avea în vedere un efect independent și retroactiv al considerentelor aceleiași decizii.

După îndeplinirea procedurii de comunicare a recursului în casație, dosarul de recurs a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția penală, la data de 31 octombrie 2022, când s-a stabilit termen pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 08 decembrie 2022, dată până la care, de asemenea, s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză.

Prin încheierea din data de 08 decembrie 2022, constatând că cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 1047/A din data de 17 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția penală și de minori a fost introdusă în termenul prevăzut de lege și respectă condițiile prevăzute de art. 434, art. 436 alin. (1) și (6) din C. proc. pen. și pe cele prev. de art. 437 alin. (1) lit. a), b), c) și d) din C. proc. pen. raportat la art. 438 din C. proc. pen., Înalta Curte, judecătorul de filtru, în temeiul art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., a admis-o, în principiu, și a dispus trimiterea cauzei la completul de 3 judecători, în vederea judecării pe fond a căii de atac.

Cauza a fost repartizată ciclic completului de judecată nr. 2 în urma desființării completului de judecată nr. 9 conform Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 21 decembrie 2022.

La termenul fixat, 17 ianuarie 2023, s-au luat concluziile reprezentantului Ministerului Public și ale apărătorilor inculpaților, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei decizii.

Analizând recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul teritorial Cluj în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, constată că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiul legalității, pe de o parte, și principiul respectării autorității de lucru judecat, pe de altă parte, recursul în casație permite cenzurarea legalității unei categorii limitate de hotărâri definitive și numai pentru motive expres prevăzute de legea procesual penală.

În acest sens, dispozițiile art. 433 din C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că acest mecanism urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Analiza de legalitate a instanței de recurs nu este, însă, una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor și reglementate ca atare, în mod expres și limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În fine, recursul în casație nu permite reevaluarea unor elemente sau împrejurări factuale stabilite cu autoritate de lucru judecat de către instanțele de fond, Înalta Curte de Casație și Justiție nefiind abilitată, în procedura extraordinară supusă analizei, să dea o nouă interpretare materialului probator și să rețină o stare de fapt diferită de cea descrisă și valorificată ca atare în hotărârea atacată. Aceasta deoarece instanța de casație nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă numai dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Aceste considerații sunt valabile și cu privire la cazul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării dacă "în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal".

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, în condițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, în situațiile în care s-a dispus în mod greșit încetarea procesului penal pentru oricare dintre motivele prevăzute în art. 16 alin. (1) lit. e) - j) din C. proc. pen., respectiv lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale; a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică; a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii; există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege; există autoritate de lucru judecat; a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

În vederea stabilirii incidenței acestui motiv de nelegalitate, aprecierea instanței asupra existenței/inexistenței cauzei de încetare a procesului penal trebuie realizată prin raportare la situația concretă și datele existente la momentul pronunțării hotărârii definitive atacate.

În speță, în limitele procesuale menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că argumentele invocate de parchet în susținerea cererii sale de recurs în casație vizând faptul că, raportat la perioada în care au fost săvârșite faptele, termenul de prescripție specială nu era împlinit la data de 24.03.2022, când a fost pronunțată decizia nr. 419/A, avându-se în vedere întreruperea termenului de prescripție generală în mod repetat, atât prin acte de procedură efectuate anterior datei de 25.06.2018, cât și prin acte de procedură îndeplinite ulterior acestei date, sunt nefondate pentru considerentele ce se vor prezenta în continuare.

Verificând din această perspectivă hotărârea atacată, Înalta Curte constată că acuzațiile aduse inculpaților au constat în aceea că, la nivelul anilor 2009-2010, inculpatul E. a cooptat ca membri constituenți pe inculpații D. și A., concepând o schemă complexă, perfecționată la nivelul anului 2012 (în forma în care s-au comis infracțiunile în dauna La Banque Postale), de fraudare a unităților ce gestionează și realizează transferuri sume de bani. Ulterior, a aderat la activitatea grupului infracțional inculpatul B.. Ultimele infracțiuni au fost comise în cadrul în luna octombrie 2012, mai exact la data de 18.10.2012

De asemenea, inculpatul E. a mai fost acuzat de comiterea, în cadrul grupului infracțional organizat, a infracțiunii de fals informatic în formă continuată prev. de art. 325 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată prev. de art. 360 alin. (1)-(3) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.. Concret, în perioada februarie- octombrie 2012, în baza unei rezoluții infracționale unice, prin acte materiale infracționale repetate, inculpatul E. a săvârșit, anterior transferurilor propriu-zise, mai multe acte materiale infracționale de fals informatic, constând în întocmirea și postarea de pagini false ale La Banque Postale, urmate de acces ilegal la conturile de internet banking ale persoanelor vătămate, prin utilizarea frauduloasă a datelor privind user-ul, parola, codul de operațiune și altele, date obținute prin phishing.

Distinct de activitatea grupului infracțional, inculpatul E. a mai fost acuzat de aceea că, la data de 28.10.2013, între orele 02:54 - 06,00, s-a logat de la adresa de IP 79.119.109.86 administrată de G., după care, pentru a nu fi identificat, a solicitat folosirea unor IP-uri tip VPN diverșilor furnizori printre care și H. S.R.L. București, iar de la aceste IP-uri a accesat fără drept adresa de e-mail x@x.ro, aparținând I. Bistrița, firmă la care fusese asociat faptic o perioadă de timp. Ulterior, începând cu ora 02:54 J. București a fost contactată, prin intermediul adresei de e-mail respective, ca și cum ar fi continuat o convorbire anterioară dintre J. și I., cerându-se efectuarea unor operațiuni asupra serverelor deținute de I. Bistrița și găzduite de J.. În acest sens, inculpatul E. a fost acuzat că a solicitat instalarea unor dispozitive care permiteau accesul de la distanță la tastatura și monitorul serverelor aparținând societății menționate (respectiv a unei console K. și a unui DVD extern cu sistem de operare L., prin care pot fi accesate serverele M. de la distanță). După ce a primit accesul la consola K., inculpatul a încercat să obțină acces și la serverul pe care erau stocate datele cu caracter personal, însă nu a reușit acest lucru, fiind un server special. Ulterior, a modificat name serverele (DSN) la domeniul rotld, după care a postat pe site-ul I. Bistrița o pagină cu Roșia Montană, iar apoi a accesat pe rând cinci dintre serverele firmei în următoarea ordine: S3, S1, S2, VI și C. civ. (control center). Ca urmare a faptului că a obținut control total asupra celor cinci servere, inculpatul E. a disimulat inițial o reinstalare, dar în fapt a șters de pe harddisk-ul serverelor toate datele informatice, ceea ce a condus la pierderea definitivă a datelor respective și, implicit, la blocarea activității firmei I.. În legătură cu aceste fapte, inculpatul a fost acuzat de comiterea a două infracțiuni de acces ilegal la un sistem informatic și a unei infracțiuni de alterare a integrității datelor informatice.

Curtea de Apel Cluj a reținut că, potrivit art. 154 alin. (2) din C. pen., termenul de prescripție a răspunderii penale curge, în cazul infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., de la momentul epuizării infracțiunii, respectiv de la data săvârșirii ultimei infracțiuni în cadrul grupului organizat, când a încetat activitatea infracțională, în cazul concret de la data de 18 octombrie 2012 și s-a împlinit la data de 18 octombrie 2017, nefiind întrerupt prin actele de procedură efectuate în cauză, de vreme ce, ca efect a inactivității legiuitorului față de Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018, dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. nu mai puteau produce efecte juridice la momentul soluționării dosarului nr. x/2017, în apel.

Apoi, cu referire la săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, Curtea a reținut că data de început a termenului de prescripție generală a răspunderii penale este data ultimei acțiuni din cadrul infracțiunii continuate, mai exact din data de 18.10.2012, când s-au efectuat, pe numele "N.", "O." și "P." ultimele operațiuni de transfer fraudulos de fonduri, și s-a împlinit la data de 18 octombrie 2020, așa cum s-a arătat anterior.

Similar, în cazul infracțiunilor de fals informatic și acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, imputate inculpatului E., ca fiind comise în cadrul grupului infracțional organizat, Curtea a reținut că data de început a termenului de prescripție generală a răspunderii penale este data ultimei acțiuni a infracțiunilor săvârșite în formă continuată, și anume luna octombrie 2012, și s-a împlinit, în luna octombrie a anului 2017, respectiv în luna octombrie a anului 2020.

Nu în ultimul rând, cu privire la infracțiunile de acces ilegal la un sistem informatic și alterarea integrității datelor informatice, de care este acuzat inculpatul E. distinct de activitatea grupului infracțional, Curtea a reținut că data de început a termenului de prescripție generală a răspunderii penale este data comiterii faptei, 28 octombrie 2013 și s-a împlinit la data de 28 octombrie 2021, respectiv la data de 28 octombrie 2018.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte subliniază că, în calea extraordinară de atac a recursului în casație, nu se analizează corectitudinea reținerii prin hotărârea recurată a legii penale mai favorabile, în același sens fiind și jurisprudența instanței supreme "(...) stabilirea legii penale mai favorabile este atributul exclusiv al instanței învestite cu judecarea cauzei (de fond sau de apel, ambele competente să cenzureze integral fondul cauzei, în fapt și în drept), iar nu al instanței învestite într-o cale extraordinară de atac, respectiv recursul în casație, necircumscriindu-se vreunuia dintre cazurile de recurs în casație prevăzute în art. 438 C. proc. pen.." (decizia nr. 98/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, publicată pe www.x.ro).

Prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., instanța analizează dacă a fost sau nu împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prin raportare la legea mai favorabilă reținută prin hotărârea definitivă pronunțată de instanța de apel.

Astfel, Înalta Curte reține că, prin decizia nr. 67/25 octombrie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial nr. 1141 din 28 noiembrie 2022), s-a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din C. pen.

În considerentele acestei decizii s-a reținut că "în egală măsură, în contextul examinării instituției prescripției răspunderii penale nu pot fi combinate prevederi cuprinse în două legi distincte, una aparținând dreptului procesual aplicabilă cauzei (actului întreruptiv) și una aparținând dreptului material, aplicabilă efectului (întreruperea cursului prescripției), întrucât ar echivala cu crearea unei lex tertia.

Consecutiv, sub aceeași interdicție intră și combinarea în cauzele pendinte a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. în forma anterioară Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, prin considerarea că actul de procedură a produs un efect întreruptiv al cursului prescripției, cu dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen. ulterioare publicării deciziei menționate, care înlătură un asemenea efect după cum s-a arătat prin Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022, întrucât ar însemna ca organele judiciare să aplice două acte normative referitoare la aceeași instituție juridică, exercitând un atribut care nu le revine și intrând în sfera de competență constituțională a legiuitorului.

Cu alte cuvinte, existența caracterului întreruptiv al cursului prescripției în cazul îndeplinirii unui act de procedură în cauză poate fi examinată prin raportare la o singură normă legală, apreciată ca fiind mai favorabilă persoanei acuzate, iar nu prin combinarea unor dispoziții legale succesive.

Revine fiecărei instanțe de judecată învestită cu soluționarea cauzelor pendinte să determine caracterul mai favorabil sau nu al dispozițiilor legale incidente în raport cu particularitățile fiecărei situații în parte, respectând însă cerințele ce decurg din interdicția generării unei lex tertia."

Dezlegarea obligatorie a problemei de drept astfel enunțate, referitoare la natura dispozițiilor art. 155 alin. (1) C. pen., în general, și a întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, în special, este incidentă și în speța de față.

Subsecvent admiterii contestației în anulare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen. – soluție ce nu poate face, în sine, obiect de cenzură în recurs în casație – Curtea de Apel Cluj a rejudecat apelul declarat de inculpații A., B., D. și E., valorificând, în acest cadru procesual, prescripția generală a răspunderii penale ca efect al adoptării Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022. Modalitatea de interpretare și aplicare, în apel, a normelor de drept penal pertinente sub acest aspect este cea regăsită ulterior și în hotărârea prealabilă anterior menționată.

În acest context jurisprudențial obligatoriu, rezultă că, raportat la aspectele factuale definitiv reținute prin hotărârea instanței de apel și care nu pot fi cenzurate de instanța de casație, termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile deduse judecății, și anume infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani și a început să curgă la data de 18 octombrie 2012, data epuizării infracțiunilor; infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani și a început să curgă la data de 18 octombrie 2012, data epuizării infracțiunilor; infracțiunea de fals informatic, prev. de art. 325 din C. pen. este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani și a început să curgă în luna octombrie 2012, data ultimei acțiuni a infracțiunilor săvârșite în formă continuată; infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, prev. de art. 360 alin. (1)-(3) din C. pen. este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani și a început să curgă în luna octombrie 2012, data ultimei acțiuni a infracțiunilor săvârșite în formă continuată; infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. art. 360 alin. (1)-(3) din C. pen. este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani și a început să curgă la data de 28 octombrie 2013, data săvârșirii faptei, și infracțiunea de alterarea integrității datelor informatice, prev. de art. 362 din C. pen., este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., de 8 ani și a început să curgă la data de 28 octombrie 2013, data săvârșirii faptei.

De vreme ce, subsecvent deciziilor luate în contenciosul constituțional, legea penală în ansamblu mai favorabilă, astfel cum a fost identificată de instanța de apel (respectiv, C. pen. în vigoare în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022), nu a prevăzut cazuri de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, termenul de prescripție generală s-a împlinit, în speță, la următoarele date: 18 octombrie 2017; 18 octombrie 2020; în luna octombrie a anului 2017, respectiv în luna octombrie a anului 2020, 28 octombrie 2021 și 28 octombrie 2018.

Pe cale de consecință, se constată că, în mod corect, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților A. pentru comiterea infracțiunii de complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. B. pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. și complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. D. pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. și complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen. și E. pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prev. de art. 250 alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., fals informatic în formă continuată prev. de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată prev. de art. 360 alin. (1)-(3) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. art. 360 alin. (1)-(3) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., alterarea integrității datelor informatice prev. de art. 362 din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 1047/A din data de 17 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția penală și de minori.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea recursului în casație vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru pentru intimații inculpați B., D. și E., în sumă de câte 680 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 1047/A din data de 17 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția penală și de minori.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea recursului în casație rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimații inculpați B., D. și E., în sumă de câte 680 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2023.

GGC - MM