ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3100/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3100/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor
de față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Pitești, secția penală și
pentru cauze cu minori și de familie, prin Sentința penală nr. 16/F din 3
februarie 2012, a condamnat pe inculpații:
- B.N.R., la 7 ani
închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit.
c) C. pen., pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1),
(2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), a art. 76 alin. (1) lit. a)
și alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei, din
complicitate, prev. de art. 26 C. pen. la aceeași infracțiune, prev. de art.
215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., la 1 an închisoare pentru infracțiunea de
fals material în acte sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea
art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a), art. 80 alin. (2) C. pen., prin
schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeași infracțiune și infracțiunea
de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. (două infracțiuni concurente) - infracțiunea mijloc
și infracțiunea scop -, la 1 an închisoare pentru infracțiunea de fals material
în acte sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41
alin. (2), a art. 74 lit. a) C. pen., art. 80 alin. (2) C. pen., la 4 ani
închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării
drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C.
pen., precum și la 6 luni închisoare pentru instigare, prev. de art. 25 C. pen.;
la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr.
241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a) și e) și art. 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit.
a), a art. 34 lit. b) și a art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea
pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 7 ani închisoare și 4 ani
pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64
alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.
S-a făcut aplicarea
art. 71 alin. (1), (2) și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și
c) C. pen.;
- V.M., la 6 luni
închisoare pentru infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din
Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.
Privind pe acest
inculpat, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea
de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., în
infracțiunea prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, s-a respins cererea
inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, din aceeași
infracțiune, în infracțiunea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și
în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu
referire la art. 122 lit. e) C. pen., combinat cu art. 124 același cod, s-a
dispus încetarea procesului penal pornit împotriva sa pentru infracțiunea prev.
de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 deoarece s-a împlinit termenul de
prescripție specială a răspunderii penale.
În baza art. 81 C.
pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni
închisoare pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit în
condițiile art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C.
proc. pen., sus-numitului inculpat i s-a atras atenția asupra disp. art. 83 C.
pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a făcut aplicarea
art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., cu referire la art. 64 alin. (1) lit. a) teza
a II-a lit. b) și c) C. pen., pedeapsă accesorie suspendată potrivit art. 71
alin. (5) C. pen.
S-a constatat că față
de ambii inculpați s-a luat și menținut măsura preventivă a obligării de a nu
părăsi țara până la judecarea definitivă a cauzei.
Pe latură civilă, în
baza art. 14, a art. 346 C. proc. pen. s-a admis acțiunea civilă exercitată de
Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de
Administrare Fiscală, inculpații, în solidar, fiind obligați la plata sumei de
2.953 RON (1.603 RON TVA și 1.350 RON impozit pe profit), la aceasta
adăugându-se dobânzile ce se vor datora de la constatarea creării prejudiciului
până la achitarea integrală.
Totodată, în baza
acelorași texte de procedură, s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea
civilă SC R.P. SRL Mioveni, Argeș, inculpatul B.N.R. fiind obligat să-i
plătească suma de 396.630,64 RON, despăgubiri materiale, la aceasta
adăugându-se dobânda aferentă.
În baza art. 14 alin.
(3) lit. a), raportat la art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea
înscrisurilor falsificate, individualizate la filele 95 - 100 dosar urmărire
penală, cererea din 27 octombrie 2006 și împuternicirea din 17 noiembrie 2006.
În baza art. 13 din
Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea către Oficiul Național al
Registrului Comerțului, a copiei de pe dispozitivul hotărârii la rămânerea
definitivă.
Pentru a pronunța
hotărârea, judecătorul fondului a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Dosar nr. 169/P/2008 din 29
decembrie 2010, inculpatul B.N.R. a fost trimis în judecată pentru complicitate
la infracțiunea de înșelăciune (art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin.
(1), (2), (3), (4) și (5) C. pen.); fals în înscrisuri sub semnătură privată
(art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 17 acte materiale);
fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune (art. 290 C. pen. și
art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. -
6 acte materiale); și complicitate la evaziune fiscală (art. 26 raportat la
art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, privind combaterea evaziunii fiscale),
în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a) C. pen., iar
inculpatul V.M., pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.
(1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. și pentru infracțiunea de evaziune fiscală,
prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.
În rezumat, actul de
inculpare a reținut că la 2 decembrie 2006, inculpatul B.N.R. a emis fila CEC
seria AA nr. BB în valoare de 396.306,64 RON, fără a exista provizia necesară
în contul SC R.D. SRL Brașov, același inculpat, la data de 27 octombrie 2006,
personal, a cerut B. - Sucursala Brașov, la aceasta având cont SC R.D. SRL
Brașov, menționând, fals, că tatăl lui, numitul B.N. este delegat să ridice
carnetul CEC, totodată că același inculpat a falsificat fișa cu specimene de
semnătură pentru reprezentanții societății amintite, la "B.N."
adăugându-se prenumele său "R.", în numele societății a semnat, în
fals, 10 contracte de reparații ATV-uri și devize de calcul întocmite de SC
D.M. SRL Brașov pentru SC Z. SRL Brașov, a întocmit în fals, facturile din 17
mai 2007, din 18 mai 2007 și chitanțele din 17 mai 2007 și din 18 mai 2007.
S-a mai reținut că
inculpatul a completat, în fals, formulare de retragere, în 11 decembrie 2006,
22 decembrie 2006, 8 ianuarie 2007, 18 ianuarie 2007 și 13 februarie 2007,
astfel inducând în eroare personalul băncii, în numele SC R.D. SRL Brașov el
încasând suma de 20.900 RON, a scris, fals, o împuternicire "în numele
tatălui lui, B.N., prin acesta coinculpatul V.M. ridicând din contul firmei
amintite, 1.100 RON, la 14 octombrie 2006, a întocmit și semnat în fals
contractul de asistență juridică nr. 1 și, complice fiind, a contribuit la
neînregistrarea în evidențele contabile ale SC R.D. SRL Brașov, a facturilor de
aprovizionare cu ATV-uri de la SC R.P. SRL Mioveni.
Privind pe inculpatul
V.M., actul de inculpare a reținut că a semnat și emis fila CEC seria AA nr. BB
în valoare 396.306,64 RON, fără ca în contul bancar al firmei amintite să
existe provizie, și ca asociat și administrator, nu a înregistrat în
contabilitate facturile de achiziție ATV-uri de la SC R.P. SRL Mioveni, astfel
sustrăgându-se de la plata sumei de 2.953 RON, taxe datorate bugetului de stat.
Cercetarea
judecătorească a reținut următoarea situație de fapt:
La 1 septembrie 2005,
s-a cerut înmatricularea SC R.C.D. SRL Brașov, la 27 octombrie 2005 societatea
fiind înmatriculată sub nr. CC/2005, iar la 21 februarie 2006, s-a consemnat
înlocuirea ca administrator a lui B.N., în urma revocării lui B.R.I. La 21
septembrie 2006, prin contract de cesiune autentificat, asociații B.R.I. și
B.N. au transmis părțile sociale către V.M., la 4 octombrie 2006 efectuându-se
mențiunile necesare la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul
Brașov. Această instituție, cu Adresa nr. 52954 din 29 august 2007 a comunicat
că B.N.R. nu a avut calitate în cadrul SC R.C.D. SRL Brașov.
Inculpații s-au
cunoscut într-un bar al unui hotel din Poiana Brașov, aici inculpatul V.M.
fiind barman.
La 27 octombrie 2006,
inculpatul B.N.R. a cerut, în scris, în numele societății comerciale amintite,
eliberarea unui carnet de cecuri, pe formularul tipizat el înscriind că a fost
delegat B.N., legitimat cu BI seria BV nr. DD, eliberat de Poliția Brașov,
datele de identitate consemnate fiind ale acestuia. La 27 octombrie 2006,
inculpatul a ridicat carnetul cu CEC-uri seria EE nr. FF, sens în care a
declarat V.A.N., și atestă concluzia raportului de expertiză criminalistică,
semnătura sa, peste care se aplicase ștampila societății, fiind executată ca
atare, tatăl său, la acea dată, nemaiavând vreo calitate în firmă.
În legătură cu
aspectul reținut, inculpatul prevalându-se, în apărarea sa, de existența, la
acea dată, a unui contract de asistență juridică (din 14 octombrie 2006),
analizându-se clauzele acestuia comparativ celor menționate, se constată că
acela era pentru întocmirea, verificarea, avizarea contractelor, asistență la
încheierea documentelor, participarea la negocieri, servicii în vederea
modificării, completării actelor constitutive, consultanță, asistență privind
derularea procedurilor de convocare, organizare desfășurare a adunărilor
generale ale acționarilor, asociați, atestarea actelor, consultanță juridică,
fiscală, asistență, reprezentare în fața instanțelor de judecată, ca atare,
inculpatul nu era abilitat de a reprezenta firma în fața altor autorități sau
alte persoane juridice, o împuternicire autentică nefiindu-i acordată.
La data cererii, 27
octombrie 2006, la Sucursala Brașov a B. se afla "fișa cu specimene de
semnături" pentru SC R.C.D. SRL Brașov, acestea aparțineau asociaților
B.R.I. și B.N., ei având această calitate în perioada 1 septembrie 2005 - 4
octombrie 2006. Activitatea inculpatului a fost posibilă și datorită neatenției
personalului băncii, astfel el adăugând la numele "B.N." prenumele
său, "R.". Raportul de expertiză criminalistică nr. 25 din 21 iulie
2010 a reținut, în concluzii, că prenumele "R." a fost scris de
inculpat.
În continuare, la 18
noiembrie 2006, inculpatul, însoțit de A.C., la sediul SC R.P. SRL Mioveni, a
luat legătura cu asociații acesteia, T.Y.P. și F.B., el prezentându-se ca fiind
patronul lui SC R.C.D. SRL Brașov, sens în care a remis o carte de vizită cu
antetul acesteia și a expus că ar dori să aibă relații comerciale.
În ideea că
reprezintă o firmă serioasă, cu bună reputație în afaceri, la 2 decembrie 2006,
inculpatul i-a invitat pe cei doi la Brașov, aici spunându-le că le va prezenta
magazinul său. În realitate, inculpatul i-a dus într-un magazin SC T.M. SRL
administrată de B.R.M. și i-a asigurat că ATV-urile pe care vrea să le cumpere
vor fi plătite pentru că dispune de suficiente disponibilități bănești. Cu
ocazia aceleiași invitații, de această dată însă cei trei aflându-se în
Restaurantul A. din Brașov, inculpatul le-a dat fila CEC seria AA nr. BB pe care
a aplicat ștampila societății SC R.C.D. SRL Brașov.
Contractul s-a
încheiat la 4 decembrie 2006, SC R.P. SRL Mioveni livrând 10 ATV-uri marca L.
în valoare de 155.610,08 RON - factura fiscală nr. GG, al doilea transport - 3
ATV-uri, având loc la 7 decembrie 2006, valoare 41.397,60 RON, factura nr. HH.
Contractul conține ca
fiind administrator și reprezentant al SC R.C.D. SRL Brașov numele
inculpatului. Până la 18 decembrie 2006, societatea, în baza acestui contract,
a primit 24 ATV-uri și 4 anvelope, valoare totală 396.630,64 RON, facturi nr.
GG din 4 decembrie 2006, nr. HH din 7 decembrie 2006, II din 13 decembrie 2006,
nr. JJ din 14 decembrie 2006, nr. KK - LL, ambele din 18 decembrie 2006.
În ce privește modul
de plată, se stipulase că SC R.C.D. SRL Brașov, ca distribuitor, va plăti către
furnizor, în baza facturilor fiscale, în monedă leu, TVA inclus, fiecare
factură în două tranșe fiecare de câte 50% la 20 de zile de la data facturării
prima tranșă, iar a doua, în 45 de zile din ziua facturării, precizându-se și
că modalitatea de plată era garantată de fila CEC anexată.
După scurgerea
termenelor de plată, SC R.P. SRL Mioveni a completat fila CEC seria AA nr. MM,
la 6 februarie 2007 introducând-o spre decontarea sumei de 396.630,04 RON.
La 19 februarie 2007,
Sucursala Brașov a B. a comunicat că în contul SC R.C.D. SRL Brașov exista
numai suma de 35,03 RON, pe aceasta a acceptat-o, iar pentru restul, 396.595,61
RON, a transmis că este lipsă de disponibil.
La termenul de
judecată 24 noiembrie 2011, instanța de fond a pus în discuție schimbarea
încadrării juridice a faptei, din complicitate la infracțiunea de înșelăciune
cu consecințe grave, în autorat la aceeași infracțiune.
După livrarea
ATV-urilor, inculpatul le-a transportat la SC D.M. SRL Brașov pentru asamblare
și punere în funcțiune, el semnând la rubrica "accept client" cu
numele său, de fapt acestuia fiindu-i livrate, pe convențiile încheiate cu
prestatorul nefiind trecută SC R.C.D. SRL Brașov, ulterior inculpatul vânzând
parte din vehicule sau închiriindu-le (lui B.N.L., administrator al SC B.T. SRL
Predeal - 5 bucăți, acestuia inculpatul prezentându-i-se a fi administrator al
SC R.C.D. SRL Brașov, lui B.R.C., SC W.C. SRL Brașov, SC Z. SRL Brașov și
tatălui lui, B.N., închirierea făcând-o în numele lui, cu SC B.T. SRL Predeal
(la 21 decembrie 2006), tranzacția cu SC Z. SRL Brașov fiind reală, banii au
fost retrași din bancă de către el.
Privind contractul de
asistență juridică din 14 octombrie 2006, judecătorul fondului a reținut în
raporturile cu terții, în pofida naturii consensuale, acesta trebuia să existe,
inculpatul însă, cum se înțelesese cu coinculpatul V.M., la datele contractului
de furnizare, nu-l avea, el fiind încheiat în formă scrisă abia la 17
septembrie 2007, raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică nr.
4/2010 evidențiind această concluzie, dar în ce privește toate actele firmei,
acestea au fost încheiate de către el.
În ce privește
ridicarea, de către inculpatul B.N.R., repetat și în baza aceleiași rezoluții
infracționale, de sume de bani din contul SC R.C.D. SRL Brașov, pe care și le-a
însușit, probatoriul a evidențiat că la 11 decembrie 2006 a intrat în posesia
sumei de 5.000 RON prin completarea, în fals, a formularului de retragere
numerar delegat B.N., adăugând datele lui de identificare, la fel, la 22
decembrie 2006 (suma de 4.250 RON), la 8 ianuarie 2007 (suma de 3.600 RON), la
11 ianuarie 2007 (suma de 1.000 RON), la 18 ianuarie 2007 (suma de 4.950 RON)
și la 13 februarie 2007 (suma de 2.100 RON).
Din expertiza grafică
întocmită s-a reținut că inculpatul a redactat personal formularele bancare de
retragere de numerar, sens în care sunt și declarațiile martorilor V.A., C.C.,
M.L., P.A.
În continuare,
același inculpat, la 17 noiembrie 2006, personal, dar în numele tatălui lui,
B.N., a redactat o împuternicire, ca reprezentant al SC R.C.D. SRL Brașov,
delegându-l pe coinculpatul V.M. să ridice din bancă suma de 1.100 RON, la acea
dată însă, tatăl lui nu avea nicio calitate vizând firma, inculpatul neavând
specimen de semnătură valabil pentru banca unde societatea avea deschis cont.
Expertiza contabilă
efectuată asupra achiziționării de către SC R.C.D. SRL Brașov, a 24 ATV-uri și
a 4 anvelope de la SC R.P. SRL Mioveni, a relevat că întreaga contravaloare a
achiziției (396.630,64 RON) nu a fost înregistrată în actele beneficiarei; sub
acest aspect, probatoriul relevând că inculpatul V.M., la acele date, era
administrator unic al societății, coinculpatul B.N.R. l-a instigat, moral, la
săvârșirea evaziunii fiscale în modalitatea prev. de art. 9 lit. b) din Legea
nr. 241/2005 (omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele
contabile sau în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate
sau a veniturilor realizate).
Referitor activității
infracționale a inculpatului V.M., cum s-a mai arătat, acesta, la 4 octombrie
2006 a devenit asociat unic și administrator al SC R.C.D. SRL Brașov, iar
conform înțelegerii cu coinculpatul B.N.R., ca acesta din urmă să se ocupe cu
încheierea tuturor actelor, lui nu i s-a predat niciun document și nici
ștampila societății, din înțelegerea amintită reținându-se că avea îndatorirea
de a semna, situație întâmplată și în ce privește fila CEC seria AA nr. MM,
expertiza tehnico-judiciară atestând-o. Inculpatul însă nu a falsificat fila
CEC, coinculpatul B.N.R. fiind cel care a prezentat-o reprezentanților SC R.P.
SRL Mioveni. În aceste condiții, văzând prevederile art. 2 din Legea nr.
59/1934 potrivit cărora titlul căruia îi lipsește una dintre condițiile arătate
în art. 1, nu este socotit CEC, afară de cazurile arătate în alineatele (2),
(3), (4), (5) referirile făcându-se la lipsa locului emiterii CEC-ului și la
cel al plății, iar potrivit art. 1 și art. 2 alin. (1) celelalte rubrici se cer
a fi completate în momentul emiterii.
Incriminarea prev. de
art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 comportă asupra emiterii unui
instrument de plată căruia îi lipsește unul din elementele esențiale, respectiv
numele plătitorului, menționarea sumei ce se plătește, data, locul emiterii, numele,
prenumele sau firma celui ce se obligă și semnătura olografă.
Inculpatul V.M. a
semnat CEC-ul, restul mențiunilor fiind completate de către beneficiarul
plății.
Privind infracțiunea
de evaziune fiscală, expertiza contabilă a reținut că facturile ce au însoțit
achiziționarea celor 24 ATV-uri și a 4 anvelope, valoare totală 396.630,64 RON,
nu au fost înregistrate în contabilitatea SC R.C.D. SRL Brașov, răspunderea
pentru organizarea și conducerea contabilității revenind administratorului,
acesta răspunzând și de corecta ținere a documentelor firmei, el purtând
răspunderea și pentru întocmirea bilanțului anual.
Chiar dacă o
răspundere în sensul celor de mai sus aparține și persoanei care asigură
contabilitatea, martorul M.I.V., fost contabil al firmei, a reziliat contractul
cu aceea în iunie 2006, înainte deci ca inculpatul V.M. să devină asociat și
administrator.
Împotriva sentinței,
în termenul legal, inculpații au declarat recursuri, motivarea căii de atac și
cazurile de casare fiind detaliate în prezenta.
Curtea, înainte de a
proceda la verificarea sentinței potrivit cazurilor de casare susținute de
recurenți, în baza disp. art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. are
obligația de a examina întreaga cauză sub toate aspectele, având în vedere că
sentința, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel întrucât competența
curții de apel, ca instanță de fond, a fost atrasă de calitatea inculpatului
B.N.R., avocat.
Pornind de la acest
text de procedură, în ce privește cererea apărătorului inculpatului
sus-menționat, de efectuare a unei expertize contabile care să stabilească
întinderea prejudiciului, aceasta nu este fondată în cauză fiind vorba de o
singură filă CEC, seria AA nr. MM, în valoare 396.630,64 RON, și de suma de
2.953 RON, compusă din 1.603 RON TVA și 1.350 RON impozit pe profit. La
urmărirea penală, o asemenea expertiză fiind realizată (Dosar nr. 169/P/2008),
din parcurgerea acesteia rezultând și că inculpatul, deși inițial a recomandat
și participarea, ca expert parte, a expertei B.E., aceasta nu a mai fost
contactată, deși persoana l-a apelat telefonic pe inculpat de 10 ori, acesta
însă nu i-a răspuns, motiv pentru care experta s-a retras.
În ce privește
cererea apărătorului inculpatului, de restituire a cauzei la parchet pentru că
urmărirea penală este nulă absolut, întrucât prin Ordonanța din 13 decembrie
2010 procurorul a extins-o și pentru alte fapte, aceasta fiindu-i adusă la
cunoștință inculpatului abia odată cu prezentarea materialului de urmărire
penală, toate acestea însemnând încălcarea dreptului la apărare, sunt de
relevat următoarele: urmărirea penală în cauză a fost începută prin Rezoluția
din 16 octombrie 2009. La 13 decembrie 2010, după administrarea probei cu
martori, înscrisuri noi, expertiza criminalistică a scrisului, constatare
tehnico-științifică grafică și expertiză financiar-contabilă, constatându-se
împrejurări de fapt noi, ce conduc la schimbarea încadrării juridice și la
extinderea cercetărilor, în baza art. 238 C. proc. pen., prin ordonanță, în
ce-l privește pe B.N.R. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din
infracțiunea de înșelăciune cu consecințe grave, prev. de art. 215 alin. (1),
(2), (3), (5) C. pen., în complicitate, prev. de art. 26 C. pen., la aceeași
infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. și
extinderea pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (17 acte
materiale), infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3)
C. pen. și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de
art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale),
precum și pentru complicitate, prev. de art. 26 C. pen., la infracțiunea de
evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.
În aceeași zi, 13
decembrie 2010, B.N.R. a fost citat pentru a se prezenta, la 14 decembrie 2010
ora 9:00, la parchet, la această dată neprezentându-se nici cel citat, nici
avocatul său ales.
Prin Procesul-verbal
încheiat la 13 decembrie 2010 se relevă că în perioada 10 - 13 decembrie 2010,
B.N.R. a fost apelat telefonic, dar nu a răspuns, apărătorul său ales, în
aceeași zi, după orele 15:30, obligându-se să se prezinte la 20 decembrie 2010,
ora 14:00.
La 15 decembrie 2010
s-a dispus mandat de aducere pentru data de 20 decembrie 2010. Din actele
existente la dosar se constată că mandatul de aducere nu s-a executat pentru că
la adresa de domiciliu, respectiv municipiul Brașov, jud.Brașov, B.N.R. nu a
fost găsit, de asemenea, nu a fost găsită nicio altă persoană și nu s-a putut
afla data când cel căutat ar putea fi găsit.
La 20 decembrie 2010,
procesul-verbal întocmit de procuror relevă că între orele 10:27 și 12:35,
B.N.R. a fost apelat telefonic, dar nu a răspuns, iar la ora 14:10 avocatul ales
al inculpatului a comunicat neprezentarea, motivând că cel apărat a căzut pe
gheață și are piciorul luxat. După această convorbire procurorul l-a apelat
telefonic pe B.N.R., acesta afirmând că în următoarele două zile se va prezenta
la parchet.
Apelându-l, la ora
14:20 pe avocatul ales, acesta a comunicat că este supărat pe clientul său și
că nu va veni la parchet, pentru că trebuie să taie porcul.
La 21 decembrie 2010,
avocatul ales al lui B.N.R., a fost încunoștințat că la 22 decembrie 2010,
orele 12:00, este necesar să se prezinte la parchet pentru a i se aduce la
cunoștință schimbarea încadrării juridice a faptei, extinderea materialului de
urmărire penală, B.N.R. fiind citat.
La 22 decembrie 2010,
orele 10:40, B.N.R., în numele său și prin avocat, comunică procurorului că nu
se poate prezenta în fața organului de urmărire penală și cere fixarea unui nou
termen.
Tot la 12 decembrie
2010, procurorul dispune mandat de aducere a lui B.N.R. pentru data de 27
decembrie 2010, ora 13:00.
La 27 decembrie 2010,
organul de poliție însărcinat cu executarea mandatului de aducere comunică
faptul că B.N.R. nu se află la domiciliu.
La 28 decembrie 2010
inculpatului, secondat de avocatul ales, i s-a adus la cunoștință Ordonanța din
13 decembrie 2010, de schimbare a încadrării juridice și extindere a
cercetărilor penale pentru infracțiunile menționate, B.N.R. semnând personal
procesul-verbal.
La aceeași dată,
inculpatul a semnat procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire
penală, el menționând că a luat cunoștință de întregul material și de
încadrarea juridică a faptelor, dar nu le recunoaște.
Ca atare, urmărirea
penală a respectat dreptul inculpatului la apărare, nu s-a încălcat nicio normă
procedural-penală proprie fazei urmăririi penale, nefiind deci, incident art.
332 C. proc. pen. și nici art. 197 același cod.
Inculpatul, în faza
judecării fondului, respectiv la termenul de judecată 24 martie 2011, a cerut
restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, cerere
motivată pe nelegala extindere a urmăririi penale și schimbare a încadrării
juridice a faptei cu referire la Ordonanța din 13 decembrie 2010, judecătorul,
motivat, a considerat că urmărirea penală a fost legal efectuată, actul de
sesizare îndeplinește condițiile prev. de art. 263 și art. 264 C. proc. pen.,
eventualele cereri, excepții, nulități vizând acea fază putând fi analizate la
cercetarea judecătorească astfel încât inculpatul să beneficieze de proces
echitabil. Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul a susținut că toate
faptele presupus penale reținute în sarcina lui au fost descoperite încă din
cursul urmăririi penale, aceasta însemnând că urmărirea penală a fost completă
și nu s-a încălcat nicio normă procedurală.
În ce privește
cererea aceluiași inculpat, de trimitere a cauzei pentru rejudecarea fondului
întrucât acesta nu s-a pronunțat cu privire la toate faptele pentru care se
dispusese trimiterea în judecată, cu referire la infracțiunea prev. de art. 290
C. pen. sau nelămurirea întinderii prejudiciului, nici aceasta nu este fondată,
la termenul de judecată 15 decembrie 2011 constatându-se că cercetarea
judecătorească a evidențiat schimbarea încadrării juridice a unor fapte, la
termenul următor, 20 ianuarie 2012, s-au pus în discuție toate cererile
parchetului și ale inculpaților ce vizau această problemă de drept, nefiind
vorba în ce privește infracțiunea prev. de art. 290 C. pen., de o extindere a
procesului penal. Cu referire la întinderea prejudiciului, acesta a fost legal
stabilit, astfel că nu sunt temeiuri care să conducă la rejudecarea cauzei.
În ce privește
apărarea inculpatului, că nu s-a dovedit vinovăția acestuia pentru niciuna din
infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat în primă
instanță, impunându-se deci, achitarea lui, din verificarea probatoriului și a
lucrărilor cauzei, se reține că, dimpotrivă, inculpatul, la 2 decembrie 2006,
pretinzând că este reprezentantul SC R.C.D. SRL Brașov, i-a determinat pe
împuterniciții SC R.P. SRL Mioveni să încheie contractul de livrare a unor ATV-uri
și anvelope, valoare 396.306,64 RON, tot el dându-le fila CEC seria AA nr. BB,
aceasta constituind mijloc fraudulos, în cauză fiind întrunite elementele
constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave
(art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.).
La 27 octombrie 2006,
același inculpat a cerut B. - Sucursala Brașov, bancă la care avea deschis cont
SC R.C.D. SRL Brașov, ca în numele tatălui lui, la acea dată acesta neavând
calitate în societatea amintită, să ridice carnetul de cecuri, a întocmit,
fals, la 17 noiembrie 2006, împuternicire, coinculpatul V.M. retrăgând suma de
1.100 RON, a falsificat fișa cu specimene de semnături prin adăugarea
prenumelui său alături de numele B.N. Ca atare, există infracțiunea de fals
material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., același inculpat, la 11 decembrie 2006,
completând, fals, formulare de retragere de numerar, la fel, la 22 decembrie
2006, la 8 ianuarie 2007, la 11 ianuarie 2007, la 18 ianuarie 2007 și la 13
februarie 2007, încasând suma de 20.900 RON, realizează elementele constitutive
ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290
C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (aceasta fiind infracțiune
mijloc) și ale celei de înșelăciune, prev. de de art. 215 alin. (1), (2) și (3)
C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (infracțiune scop), inculpatul
neavând nicio calitate în SC R.C.D. SRL Brașov, pe care a prejudiciat-o în acest
mod.
În continuare, s-a
probat și fapta aceluiași inculpat de a-l determina pe coinculpatul V.M.,
asociat și administrator al SC R.C.D. SRL Brașov, să nu înregistreze în
contabilitatea firmei achiziționarea celor 24 ATV-uri și a celor 4 anvelope de
la furnizorul SC R.P. SRL Mioveni, cu intenția de a eluda taxele datorate
bugetului de stat (TVA și impozit pe profit), existând, astfel, instigare,
prev. de art. 25 C. pen., la infracțiunea de evaziune fiscală; prev. de art. 9
lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Ca atare, fiind
stabilit, fără dubiu, că inculpatul a îndeplinit toate acțiunile infracționale
fără a fi avut calitate în societatea comercială, apărarea acestuia, că le-ar
fi realizat pentru că era avocat și asigura asistență juridică firmei conform
contractului de asistență juridică susținut a fi fost încheiat la 14 octombrie
2006, amplul material probator administrat a evidențiat că acel contract s-a
încheiat la 17 septembrie 2007, deci pro causa, nu a fost înregistrat în
evidențele biroului de avocatură în care activa inculpatul, iar din parcurgerea
clauzelor acestuia, el nu avea dreptul de a reprezenta firma, ci de
consultanță, reprezentarea fiindu-i atribuită numai pentru instanțe, nu alte
autorități sau alte persoane juridice, de asemenea, neprobându-se nici că ar fi
fost împuternicit, autentic, să semneze acte sau să reprezinte societatea
comercială.
În ce privește
motivul de recurs ce vizează netemeinicia pedepsei aplicate, atât sub aspectul
întinderii acesteia, cât și al modalității de executare, judecătorul fondului,
orientându-se la pedeapsa de 7 ani închisoare, a avut în vedere și a detaliat
componentele criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen., faptele
infracționale fiind de pericol grav, ele au adus prejudiciu important părții civile
înșelate, au fost săvârșite în condițiile concursului prev. de art. 33 lit. a)
C. pen., iar în ce privește persoana inculpatului, s-a reținut circumstanța
atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., cu consecința aplicării, pentru
toate infracțiunile concurente, a unor limite de pedeapsă micșorate față de
cele stabilite în textele incriminatoare.
Totodată, în ce-l
privește pe inculpatul B.N.R., executarea pedepsei prin privare de libertate
răspunde și scopului acesteia, acela al prevenției generale și speciale, astfel
cum este stipulat în art. 52 C. pen.
Inculpatul V.M. a
criticat sentința în baza cazului de casare prev. de art. 385
9
pct.
12 C. proc. pen., în cadrul acestuia susținându-se că pentru infracțiunea de
evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, el nu avea
atribuții financiar-contabile în firmă, ci a fost, la cererea coinculpatului,
administrator formal, deci se impune achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a)
raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și, ca o consecință, înlăturarea
obligării sale de la plata către partea civilă A.N.A.F. - Direcția Generală a
Finanțelor Publice Argeș, a sumelor ce au reprezentat TVA și impozit pe profit.
Recursul nu este
fondat.
Lucrările cauzei au
probat că V.M., la 21 septembrie 2006, prin contractul de cesiune autentificat
notarial sub nr. NN, a devenit asociat unic și administrator la 4 octombrie
2006 efectuându-se mențiuni la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă
Tribunalul Brașov (cerere nr. 54947).
În această calitate,
chiar dacă inculpatul, cum s-a reținut, nu a preluat niciun document și nu i
s-a predat nici ștampila firmei, conform și înțelegerii cu coinculpatul B.N.R.,
expertiza contabilă și Legea nr. 81/1991 îl obligau să semneze bilanțul, să îl
depună la organul financiar abilitat, să organizeze registrele, să le țină,
sens în care toate actele vizând aceste activități trebuia înregistrate. Or, în
cauză, inculpatul nu a înregistrat facturile ce au însoțit livrarea celor 24
ATV-uri și 4 anvelope, astfel săvârșind infracțiunea de evaziune fiscală în
forma neevidențierii, în actele contabile, a operațiunii comerciale amintite și
nici veniturilor realizate (art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea și combaterea evaziunii fiscale), firma fiind contribuabil, în sensul
art. 2 lit. b) din lege, ca datorând impozite, taxe la bugetul general
consolidat al statului, în cauză acestea ridicându-se la suma de 2.953 RON și
potrivit art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen., inculpatul răspunde
material pentru prejudicierea bugetului.
Pentru considerentele
expuse, recursurile declarate de inculpați nefiind fondate, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. vor fi respinse.
Potrivit art. 192 cu
referire la art. 189 alin. (1) același cod, inculpații-recurenți vor fi obligați
la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondate, recursurile declarate de inculpații B.N.R. și V.M. împotriva
Sentinței penale nr. 16/F din 3 februarie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția
penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă
recurenții-inculpați la plata sumei de câte 475 RON, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile
apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși ai
inculpaților, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 2 octombrie 2012.
Procesat
de GGC - AZ