ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație declarat, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 191/A/2019 din 20.02.2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost desființată în întregime Sentința penală nr. 475/2018 din 18.10.2018, pronunțată de Judecătoria Dej în Dosarul nr. x/2016 și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Dej.

Prin Sentința penală nr. 95 din data de 22.02.2021, pronunțată de Judecătoria Dej în Dosarul nr. x/2016, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, conform art. 84 alin. (1) C. pen.

Pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatei să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., respectiv:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea;

- să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În baza art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. s-a dispus că se vor comunica Serviciului de Probațiune Cluj.

S-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere care pot atrage revocarea conform art. 88 C. pen.

În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, conform art. 84 alin. (1) C. pen.

Pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., respectiv:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea;

- să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se vor comunica Serviciului de Probațiune Cluj.

S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere care pot atrage revocarea conform art. 88 C. pen.

S-a dispus desființarea în întregime a contractului de împrumut fără garanție autentificat sub nr. x din 23.06.2015 de Biroul Individual Notarial "C.".

În temeiul art. 274 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 1.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, în esență, s-a reținut că, faptele inculpaților A. și B. care, la data de 23 iunie 2015, au declarat necorespunzător adevărului în fața notarului public C., din cadrul Biroului Individual Notarial Bistrița, că în perioada 28 ianuarie 2013 - 15 august 2013, în trei tranșe, A. l-a împrumutat pe B. cu suma de 500.000 euro, echivalentul sumei de 2.240.350 RON, la data de 23 iunie 2015, cu obligația restituirii creditului până cel târziu la data de 26 iunie 2015, în monedă euro și recuperarea sumei împrumutate prin valorificarea bunurilor inculpatului B., prin executare silită, în cazul nerestituirii împrumutului, stăruind în consemnarea acestei împrejurări în conținutul unui contract de împrumut fără garanție pe care inculpații l-au semnat și a cărui autentificare au cerut-o, aceasta fiind realizată de notarul public sub nr. x/2015 din 23 iunie 2015, în scopul ca inculpatul B. să fraudeze pe creditorii SC D. SRL Gherla și SC E. SRL Gherla, constituie infracțiunea de fals în declarații, prev. și ped. de art. 326 C. pen.

În scopul de a frauda pe creditorii SC D. SRL Gherla și SC E. SRL Gherla, care l-au chemat în judecată pe inculpatul B. în dosarul comercial nr. x/1285/201 1 al Tribunalului Specializat Cluj, creditori care au și avut titlul executoriu obținut în contra inculpatului, B. a întocmit la înțelegere cu inculpata A. actul notarial intitulat "contract de împrumut fără garanție", autentificat sub nr. x/23 iunie 2015 prin care, pe bază de declarații mincinoase făcute în fata notarului public, învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, B. a invocat o datorie fictivă fată de A., în paguba creditorilor.

Pentru tentativă la infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, prev. și ped. de art. 248 C. pen. rap. la art. 239 alin. (1) C. pen., reținută în sarcina inculpaților A. și B., și complicitate la infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, prev. și ped. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 239 C. pen., reținută în dauna suspectului C., s-a dispus clasarea cauzei penale, conform art. 327 lit. b) C. proc. pen., art. 315 alin. (1) lit. b), art. 314 alin. (1) lit. a) și art. 16 alin. (1) lit. g) și art. 158 C. proc. pen., întrucât, la data de 14 iunie 2016, reprezentanții legali ai creditorilor SC D. SRL Gherla și SC E. SRL Gherla și-au retras plângerea penală prealabilă formulată pentru infracțiunea prevăzută și sancționată de art. 239 alin. (1) C. pen.

La data de 14 iunie 2016, reprezentanții legali SC D. SRL Gherla și SC E. SRL Gherla și-au retras plângerea penală prealabilă formulată față de A., B. și C. pentru infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, prev. și ped. de art. 239 C. pen.

Pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 47 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și infracțiunea de abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 297 alin. (1) C. pen., sesizate de reprezentanții legali ai SC D. SRL Gherla și SC E. SRL Gherla ca fiind comise de B., A. și notarul public C., în sensul că inculpații l-ar fi determinat, cu intenție, pe suspectul C. ca, în calitate de notar public, să tehnoredacteze și să autentifice sub nr. x/2015 din 23 iunie 2015, contractul de împrumut fără garanție, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, s-a dispus, conform art. 327 lit. b) C. proc. pen., art. 315 alin. (1) lit. b), art. 314 alin. (1) lit. a) și art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei penale.

Pentru infracțiunea de spălare a banilor (în modalitatea privind ascunderea adevăratei naturi a proprietății bunurilor cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni), prev. și ped. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, republicată, s-a dispus clasarea cauzei penale privind pe inculpații A. și B., conform art. 327 lit. b) C. proc. pen., art. 315 alin. (1) lit. b), art. 314 alin. (1) lit. a) și art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

S-a dispus clasarea cauzei privind pe inculpații A., B. și suspectul C. pentru tentativă la infracțiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, prev. și ped. de art. 248 C. pen. rap. la art. 239 alin. (1) C. pen., instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 47 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. și infracțiunea de abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 297 alin. (1) C. pen. și spălare a banilor (în modalitatea privind ascunderea adevăratei naturi a proprietății bunurilor cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni), prev. și ped. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, republicată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații A. și B. și Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej.

Prin Decizia penală nr. 641/A din data de 06 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de Minori în Dosarul nr. x/2016, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej formulat împotriva Sentinței penale nr. 95/22.02.2021 a Judecătoriei Dej, care a fost desființată pe latură penală și, rejudecând, s-au stabilit următoarele:

În baza art. 83 alin. (1) C. pen., a fost amânată aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 alin. (1) C. pen.

Pe durata termenului de supraveghere s-a impus ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., după cum urmează:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. să se comunice Serviciului de Probațiune Cluj.

În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, care pot conduce la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei, potrivit art. 88 C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen., a fost amânată aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 alin. (1) C. pen.

Pe durata termenului de supraveghere s-a impus ca inculpata să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., după cum urmează:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. să se comunice Serviciului de Probațiune Cluj.

În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, care pot conduce la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei, potrivit art. 88 C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în apelul parchetului au rămas în sarcina statului.

II. În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B. și A. împotriva Sentinței penale nr. 95/22.02.2021 a Judecătoriei Dej.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații să achite statului suma de câte 1000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva hotărârii instanței de apel au formulat cerere de recurs în casație, la data de 07 iunie 2022, inculpații B. și A., prin apărător ales, avocat F., cu împuternicire avocațială la dosar, prin care au invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. - au fost condamnați pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Prin cererea de recurs în casație, au solicitat, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimiterea cauzei în vederea judecării căii extraordinare de atac, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 - 438 C. proc. pen. și, în consecință, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. coroborat cu art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., admiterea recursului în casație, casarea Deciziei penale nr. 641/A/2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj. și a hotărârii primei instanței. raportat la prevederile art. 448 alin. (3) C. proc. pen. și achitarea inculpaților B. și A. în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. de art. 326 C. pen.

În temeiul art. 448 alin. (2) C. proc. pen., au solicitat să se constate că latura civilă a cauzei a fost greșit soluționată, prin desființarea în întregime a contractului de împrumut fără garanție autentificat sub nr. x din 23.06.2015 de Biroul Individual Notarial "C." și, în consecință, să se înlăture această nelegalitate.

În esență, au arătat că declarația dată în fața notarului nu servește la producerea consecinței juridice, considerate de acuzare ca fiind frauduloasă. Chiar și în măsura în care s-a prevăzut expres în conținutul contractului încheiat în formă autentică faptul că, în caz de nerestituire, recuperarea sumelor se va face prin valorificarea bunurilor prin executare silită, actul nu are aptitudinea de a bloca în vreun fel eventuala executare silită pornită de creditorii inculpatului ori de a scoate din patrimoniul acestuia bunurile sale în vederea punerii în imposibilitate a creditorilor de a-și valorifica creanțele. Pe de altă parte, prin autentificarea acestui înscris nu s-a putut realiza blocarea executării silite de către ceilalți creditori, numita A. devenind doar un creditor chirografar, neavând niciun rang de preferință în fața acestora. În același sens, a susținut că este lipsit de relevanță penală faptul că în înscrisul autentificat s-a consemnat faptul că acesta este titlu executoriu, dat fiind că acest efect este dat de lege și nu este consecința convenției părților.

Au mai arătat că, prin autentificarea contractului de împrumut care fusese anterior încheiat în mod consensual verbal, acesta a dobândit formă ad prohationem, fiind astfel relevat unicul efect juridic al declarației, chiar necorespunzătoare adevărului, făcută în fața notarului public. Așadar, prin consfințirea acordului de voință dintre părți într-o formă scrisă, potrivit legii, actul va servi la probarea existenței contractului și nimic mai mult. Astfel, de vreme ce efectul contractului nu este unul translativ de drepturi, prin care inculpatul B. să-și scoată bunurile din patrimoniu pentru a-și frauda creditorii, fapta de a declara necorespunzător adevărului în fața notarului public, nu poate fi încadrată în tipicitatea infracțiunii de fals în declarații, întrucât încheierea contractului nu servește la producerea acestei consecințe, potrivit legii.

Pe de altă parte, au susținut că pentru existența acestei infracțiuni este necesar ca declarația să nu fie supusă unei reglementări speciale cu privire la veridicitatea ei, cum este cazul, de exemplu, în cazul declarațiilor vamale.

Nu în ultimul rând, s-a arătat că declarația trebuie să fie aptă să producă consecințe juridice potrivit legii (de exemplu declarațiile de stare civilă) sau împrejurărilor.

Prin urmare, s-a susținut că nu se poate reține că declarația făcută în fața notarului public de către cei doi inculpați servește la producerea consecințelor juridice pe care aceștia le-ar fi urmărit prin încheierea în formă autentică a contractului de împrumut, astfel că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii de fals în declarații.

Pe latură civilă, s-a susținut că, prin hotărârea atacată, nu a fost indicat vreun temei expres în virtutea căruia instanța a dispus desființarea contractului de împrumut. Cu toate acestea, se poate ușor specula că s-ar fi avut în vedere dispozițiile art. 25 alin. (3) C. proc. pen. conform cărora instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii. Aceasta este o măsură care are ca scop restabilirea, de către organele judiciare, a ordinii încălcate prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, prin înlăturarea, în tot sau în parte, dintre înscrisurile producătoare de efecte juridice, a celor falsificate. Cu toate acestea, desființarea înscrisurilor în procesul penal ține în mod esențial de soluționarea acțiunii penale - de vreme ce ea trebuie dispusă din oficiu de către instanța învestită cu acțiunea penală.

Așa fiind, principalul argument pentru care latura civilă a fost în mod greșit soluționată constă în lipsa concordanței dintre fapta materială pentru care inculpații au fost condamnați și tipicitatea infracțiunii de fals în declarații. Chiar sintetic privind, s-a dispus desființarea unui contract de împrumut în condițiile în care inculpații au fost condamnați pentru "declarația" falsă făcută în fața notarului. Nelegalitatea desființării contractului nu este doar o consecință directă a neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii, ci această concluzie derivă și din modalitatea în care organele judiciare au soluționat raportul juridic penal dedus judecății.

Concluzionând, s-a arătat că, pe de o parte, de vreme ce fapta materială nu se încadrează în tipicitatea infracțiunii, desființarea înscrisului apare ca fiind nelegală iar, pe de altă parte, chiar și în măsura în care am fi în prezența acestei infracțiuni, desființarea înscrisului este nelegală, întrucât, de vreme ce instanțele au fost învestite cu falsul în declarații, valabilitatea unui contract de împrumut obținut subsecvent declarației false, excedează obiectului dosarului.

Prin încheierea din data de 14 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpații B. și A. împotriva Deciziei penale nr. 641/A din data de 06 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de Minori în Dosarul nr. x/2016.

A trimis cauza în vederea judecării recursului în casație la completul C8, în compunere de 3 judecători.

A fixat termen de judecată, în ședință publică, la data de 12 octombrie 2022.

A dispus citarea recurenților inculpați B. și A., atât la adresele de domiciliu indicate în cererea de recurs în casație, cât și la domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat F. cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj.

A fost înștiințat avocatul ales al recurenților inculpați, avocat F.

La termenul din data de 12 octombrie 2022 au avut loc dezbaterile asupra fondului recursului în casație, fiind stabilită pronunțarea la data de 26 octombrie 2022, apoi amânată la datele de 09 noiembrie 2022 și 23 noiembrie 2022, dată la care instanța a pronunțat hotărârea.

Examinând recursul în casație declarat de inculpații B. și A., Înalta Curte, după deliberare, a constatat că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Evaluarea poartă asupra cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Înalta Curte reamintește că scopul recursului în casație este acela de a îndrepta erorile de drept, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege.

În cauza de față, recurenții inculpați au invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Sintagma "nu este prevăzută de legea penală", regăsită în cuprinsul dispoziției normei de procedură penală evocate, privește situațiile în care condamnarea se bazează pe o conduită ce excede celei incriminate ori care nu a făcut de plano obiectul incriminării sau în privința căreia a operat dezincriminarea.

Înalta Curte reține că, în condițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, caz de casare ce vizează situațiile în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă prevăzută de norma de incriminare. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obține schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidența unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel.

Înalta Curte observă, raportat la situația de fapt stabilită definitiv de instanța de apel că, deși activitatea infracțională reținută față de cei doi inculpați, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 326 alin. (1) C. pen., totuși, aceasta întrunește elementele de tipicitate ale unei alte infracțiuni, astfel încât nu este îndeplinită condiția mai sus amintită și anume ca soluția de condamnare să nu facă de plano obiectul incriminării.

Înalta Curte constată astfel că nu poate fi primită susținerea recurenților inculpați în sensul că faptele reținute în sarcina acestora nu sunt prevăzute de legea penală, întrucât acestea realizează conținutul constitutiv al unei alte infracțiuni, nelegalitatea hotărârii fiind dată de greșita stabilire a încadrării juridice și nu de împrejurarea că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Încadrarea juridică a faptei este operațiunea de stabilire a corespondenței între fapta pretins comisă și modelul abstract rezultat din norma de incriminare incidentă, cu reținerea normelor generale aplicabile (privind participația și cauzele de atenuare sau de agravare a răspunderii penale).

Ca urmare, stabilirea încadrării juridice a faptei este o operațiune care intră în atributul exclusiv al instanței învestite cu judecarea cauzei (de fond sau de apel, ambele competente să cenzureze integral fondul cauzei, în fapt și în drept), iar nu al instanței învestite în calea extraordinară de atac a recursului în casație, motiv pentru care nu poate fi cenzurată prin prisma vreunuia dintre cazurile de recurs în casație prevăzute în art. 438 C. proc. pen.

În sensul celor evidențiate, Înalta Curte reține:

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de fals în declarații constă în acțiunea de a face o declarație necorespunzătoare adevărului în fața unei persoane dintre cele prevăzute de art. 175 C. pen. sau a unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea.

Una din cerințele esențiale pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii analizate este ca declarația necorespunzătoare adevărului să fie dintre acelea care, potrivit legii sau împrejurărilor, servește la producerea vreunei consecințe juridice. În lipsa acestei posibilități de drept sau de fapt, declarațiile ar fi simple manifestări verbale, lipsite de orice eficiență juridică.

Altfel spus, nu orice declarație mincinoasă făcută în fața unei persoane dintre cele prevăzute de art. 175 C. pen. sau a unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea constituie fals în declarații, ci doar aceea care este aptă să cauzeze consecințe juridice, iar aceste consecințe pot să decurgă dintr-un text de lege sau din alte împrejurări, cel mai adesea din practicile și regulamentele notariale în materia încheierii contractelor sau a altor acte juridice.

Aptitudinea declarației de a produce consecințe juridice rezultă, așadar, în primul rând, din lege, în condițiile în care legea este cea care stabilește, de regulă, obligativitatea declarației, condițiile și termenele în care trebuie făcută și îi determină efectele. (de exemplu, declarațiile de stare civilă, declarațiile de venituri, de impunere etc.).

Întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni este condiționată de existența unei situații premisă, respectiv obligativitatea de a se da o declarație în scopul obținerii consecințelor juridice urmărite, obligativitate care rezultă din lege, alte împrejurări ori alte situații excepționale.

În raport de aspectele prezentate rezultă cu evidență, că, în speță, inculpații nu au dat în fața notarului o astfel de declarație ci doar au afirmat, în mod mincinos, că ar fi dat respectiv primit, cu împrumut, o sumă de bani, notarul autentificând un contract de împrumut ce exprima voința părților în sensul reliefat prin acel act bilateral.

Afirmațiile inculpaților nu reprezintă o declarație care să fie impusă de lege sau de alte împrejurări, conform celor prezentate, astfel încât nu poate fi inclusă în categoria celor la care face referire art. 326 C. pen.

În sensul celor reliefate s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 631 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 18 decembrie 2019, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 alin. (1) din C. pen. și Decizia nr. 126 din 2 martie 2021referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 326 alin. (1) din C. pen., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 511 din 17 mai 2021.

Ca situație de fapt s-a reținut că inculpații A. și B., la data de 23 iunie 2015, s- au prezentat în fața notarului public C., din cadrul Biroului Individual Notarial Bistrița, căruia i-au solicitat încheierea, în formă autentică a unui contract de împrumut în care să se consemneze că în perioada 28 ianuarie 2013 - 15 august 2013, în trei tranșe, A. l-a împrumutat pe B. cu suma de 500.000 euro, echivalentul sumei de 2.240.350 RON, la data de 23 iunie 2015, cu obligația restituirii creditului până cel târziu la data de 26 iunie 2015, în monedă euro și recuperarea sumei împrumutate prin valorificarea bunurilor inculpatului B., prin executare silită, în cazul nerestituirii împrumutului, contract care a fost semnat de cei doi inculpați și autentificat de notar sub nr. x/2015 din 23 iunie 2015, în scopul ca inculpatul B. să fraudeze pe creditorii SC D. SRL Gherla și SC E. SRL Gherla.

În esență se poate reține că cei doi inculpați l-au instigat pe notarul public să autentifice un contract de împrumut plăsmuit de aceștia, prin menționarea unei operațiuni juridice nereale, în scopul de a sustrage bunurile unuia dintre inculpați de la executarea silită, activitate care realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale.

Din perspectiva celor reliefate, nu se poate reține că faptele celor doi inculpați nu sunt prevăzute de legea penală ci doar că întrunesc elementele constitutive ale unei alte infracțiuni, nelegalitate ce ar putea fi înlăturată doar prin schimbarea încadrării juridice, care însă nu se poate realiza în procedura căii extraordinare de atac a recursului în casație întemeiat pe prevederile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

În consecință, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpații B. și A. împotriva Deciziei penale nr. 641/A din data de 06 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de Minori, în Dosarul nr. x/2016.

Vor fi obligați recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpații B. și A. împotriva Deciziei penale nr. 641/A din data de 06 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de Minori, în Dosarul nr. x/2016.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 noiembrie 2022.

GGC - ED