ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 87 din data de 16 aprilie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Vânju Mare, în baza art. 250 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 375 din C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a stabilit în sarcina inculpatei A. pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

În temeiul art. 360 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 375 din C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a stabilit în sarcina aceleiași inculpate pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic.

În baza art. 38 alin. (2), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a stabilit în sarcina inculpatei pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, la care a adăugat sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 2 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 10 luni închisoare.

În temeiul art. 83 alin. (1) din C. pen., a amânat aplicarea pedepsei inculpatei pe un termen de supraveghere de 2 ani, calculat conform art. 84 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 85 din C. pen., a stabilit că inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 86 alin. (1) din C. pen., a stabilit că pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c)-e) din C. pen. să fie comunicate Serviciului de Probațiune Mehedinți.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 88 din C. pen. referitoare la consecințele nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

A luat act că persoana vătămata nu s-a constituit parte civilă.

Prin Decizia nr. 536 din data de 17 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare împotriva Sentinței penale nr. 87 din 16 aprilie 2019 pronunțată de Judecătoria Vânju Mare, în dosarul nr. x/2018, a desființată, în parte, sentința apelată, și, rejudecând, a descontopit pedepsele aplicate inculpatei, care au fost repuse în individualitatea lor.

În baza art. 250 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 360 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, în total inculpata urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, de 1 an și 8 luni închisoare, pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit conform dispozițiilor art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligată inculpata A. ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Mehedinți la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus persoanei condamnate să execute obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probațiune Mehedinți sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Vânju Mare sau Consiliului Local Vânju Mare, județul Mehedinți, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen.. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin deciziei.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel a declarat recurs în casație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 15 iulie 2020, cu respectarea termenului legal de 30 de zile.

A invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., susținând că judecata în fond s-a desfășurat cu încălcarea normelor de procedură referitoare la competența după materie, în condițiile în care pentru una dintre infracțiunile cercetate, respectiv cea prev. de art. 360 alin. (1) C. pen., competența ar fi revenit Tribunalului Mehedinți, în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Ca urmare, a solicitat casarea deciziei penale atacate și a Sentinței penale nr. 87 din 16 aprilie 2019, pronunțată de Judecătoria Vânju Mare și rejudecarea dosarului de către instanța competentă material, respectiv Tribunalul Mehedinți.

Prin Încheierea din data de 13 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a fost admisă în principiu cererea de recurs în casație, iar cauza a fost trimisă completului competent în vederea judecării pe fond a recursului în casație.

Examinând cauza în temeiul art. 442 - 444 C. proc. pen. și prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casație este fondat, pentru următoarele considerente:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac ce urmărește verificarea legalității hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de către curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel. Scopul acestei căi extraordinare de atac constă în respectarea principiului legalității, ceea ce presupune ca întreaga activitate procesuală să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile legale.

Eventualele erori intervenite în activitatea de judecată, fie în privința stabilirii faptelor, fie în ceea ce privește aplicarea legii, pot fi înlăturate în urma exercitării controlului judiciar, prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare.

Analizând motivele invocate în susținerea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., referitor la nerespectarea normelor de competență materială și judecarea cauzei de către o instanță inferioară celei legal competente, Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiate criticile formulate.

Astfel, se constată că, Judecătoria Vânju Mare a fost sesizată, ca instanță de fond, cu rechizitoriul nr. x/2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 250 alin. (1) și art. 360 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Conform art. 329 alin. (2) C. proc. pen., rechizitoriul însoțit de dosarul cauzei și de un număr necesar de copii certificate ale rechizitoriului, pentru a fi comunicate inculpaților, se trimit instanței competente să judece cauza în fond.

Potrivit art. 36 alin. (1) lit. a) din același cod, tribunalul judecă în primă instanță, printre altele, și infracțiunea prevăzută de art. 360 din C. pen.

Se constată că, potrivit actului de sesizare, obiectul cauzei îl constituie infracțiunile prevăzute de art. 250 alin. (1) și art. 360 alin. (1) din C. pen., astfel că, raportat la dispozițiile procesual penale ce reglementează competența tribunalului în primă instanță, instanța competentă material să judece cauza în fond era tribunalul și nu judecătoria.

În această situație, întrucât cauza a fost judecată în fond de Judecătoria Vânju Mare, deși competența materială revenea instanței superioare, respectiv Tribunalului Mehedinți, hotărârile pronunțate în fond și în apel sunt sancționate cu nulitatea absolute, potrivit dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din C. proc. pen., această nulitate putând fi invocată în orice stare a procesului.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., va admite recursul în casație, va casa Decizia penală nr. 536 din 17.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018 și sentința nr. 87 din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei Vânju Mare, și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A. vor rămâne în sarcina statului și se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei penale nr. 536 din data de 17 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

Casează în totalitate decizia penală recurată și Sentința penală nr. 87 din 16 aprilie 2019, pronunțată de Judecătoria Vânju Mare, în dosarul nr. x/2018, și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Mehedinți.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova rămân în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A. în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 noiembrie 2020.

GGC - CL