ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 113/F din data de 17 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. a stabilit o pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatei A., cu adresă aleasă pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat "B." situat în București, bd. x, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen. a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune București.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

A constatat că inculpata A. a fost reținută de la data de 12 martie 2015 ora 20:50 până la data de 13 martie 2015 ora 20:50.

În baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen. a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpata C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută de art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 81 C. pen. a aplicat inculpatei un avertisment.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 a desființat procesul-verbal (9 file) din data de 11 martie 2015, întocmit în Dosarul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA - Structura Centrală și împuternicirile avocațiale nr. x din 11 martie 2015 și y din 12 martie 2015 emise de inculpata A. pentru inculpata C.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpata A. la plata sumei de 3.500 de RON, iar pe inculpata C. la plata sumei de 2.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2017 din 7 martie 2018 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul art. 327 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatelor A. pentru comiterea infracțiunii de instigare la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și C. pentru comiterea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, faptă prevăzută de art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În fapt s-a reținut, în esență, că inculpata A. a emis împuternicirile avocațiale de substituire numerele x din 11 martie 2015 și y din 12 martie 2015 pentru inculpata C., cunoscând că aceasta nu avea calitatea de avocat, și a trimis-o pe aceasta, pentru a asigura asistență juridică clientei sale - inculpata D., în datele de 11 martie 2015 și 12 martie 2015, cu ocazia efectuării actelor de urmărire penală de desigilare documente și audiere martori în cauza în care clienta sa era cercetată în stare de arest preventiv, respectiv Dosarul penal nr. x/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, acte de urmărire penală la care inculpata C. a asistat, asigurând astfel asistență juridică clientei inculpatei în data de 11 martie 2015 și în data de 12 martie 2015 până la momentul în care a fost depistată că nu are calitatea de avocat, și anume când a fost chemată și s-a prezentat la procurorul de caz pentru a asista la audierea martorei E., ocazie cu care a prezentat procurorului împuternicirea avocațială de substituire nr. x din 12 martie 2015.

Inculpata C. s-a prezentat în datele de 11 martie 2015 și 12 martie 2015,s-a prezentat la sediul Direcției Națională Anticorupție, pentru a asigura asistență juridică clientei inculpatei A., numita D. - cercetată în stare de arest preventiv în Dosarul penal nr. x/2012 al secției de Combatere a Corupției, deși nu avea calitatea de avocat, prezentând împuternicirea avocațială nr. x din 11 martie 2015 de substituire, prin care avocatul titular, inculpata A., o desemna să o substituie pentru a acorda asistență inculpatei D., în cadrul procedurilor judiciare ce urmau a se desfășura, și participând la procedurile de desigilare a sacilor conținând documente ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor, în Dosarul nr. x/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, participând la întreaga activitate de desigilare în data de 11 martie 2015 și semnând procesul-verbal de desigilare, în calitate de avocat, la rubrica corespunzătoare, iar în data de 12 martie 2015, având asupra sa împuternicirea avocațială nr. x din 12 martie 2015, prin care inculpata A. - avocat titular o desemna să acorde asistență juridică inculpatei D. în următoarele activități: audieri martori, desigilări și sigilări în Dosarul nr. x/2012, începând cu ora 10:15 și până la orele 13:00, a asistat, în calitate de avocat, la desigilarea documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cauza mai sus menționată, iar la ora 13:00, impunându-se audierea unui martor în Dosarul nr. x/2012 și fiind solicitată de procurorul de caz pentru a asista la activitatea procedurală, aceasta s-a prezentat în biroul procurorului, înmânând acestuia, în prezența martorei E., ce urma să fie audiată în cauză, împuternicirea avocațială cu nr. x din 12 martie 2015, emisă de inculpata A. - avocat titular, ocazie cu care a fost depistată de procurorul de caz că nu avea calitatea de avocat.

Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă administrate, și anume: procesul-verbal de sesizare din oficiu; declarațiile date de A. și C., în calitate de inculpate și suspecte; declarațiile martorilor F., G., H., I., J., E., D. și K.; procesele-verbale încheiate de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul DNA, secția de Combatere a Corupției; procesul-verbal încheiat de procurorul DNA privind situația profesională a inculpatei A.; decizii emise de Consiliul Baroului Sibiu; certificate de căsătorie, împuterniciri avocațiale, alte înscrisuri.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 20 martie 2018, sub nr. x/2018.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 7 iunie 2018, definitivă prin Încheierea nr. 780 din 21 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul de cameră preliminară a constatat în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x din data de 07 martie 2018 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, privind pe inculpatele: A., pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de instigare la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale) și C., pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, faptă prevăzută de art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale), a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.

În faza judecății, ulterior citirii actului de trimitere în judecată potrivit disp. art. 374 alin. (1) C. proc. pen., inculpata C. a învederat că dorește ca judecata să aibă loc potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii. Ulterior ascultării acesteia și acordării cuvântului în dezbaterea cererii inculpatei, instanța, luând concluziile procurorului și ale avocaților, a încuviințat pentru inculpată ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate.

Având în vedere poziția procesuală a inculpatei A., care nu a recunoscut comiterea faptei, s-a dispus efectuarea cercetării judecătorești, fiind audiați: inculpata C. și martorii F., I., G., H., L., E., K., D..

Analizând materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în faza judecății, Curtea a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 9 februarie 2015 s-a efectuat o percheziție la sediul M., în Dosarul penal nr. x/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, în care era cercetată în stare de arest preventiv numita D., percheziție în urma căreia au fost ridicate mai multe documente, inserate în saci sigilați.

La data de 10 martie 2015, inculpata A., în calitate de avocat ales al numitei D. a asistat personal la desigilările de documente ridicate cu ocazia percheziției menționate, lucrări efectuate de martorii I., G. și H., ofițeri de poliție judiciară delegați de procurorul de caz.

Deoarece fuseseră ridicate foarte multe documente care trebuiau inventariate, nu s-a reușit desigilarea tuturor sacilor în aceeași zi, activitățile de desigilare a sacilor urmând să continue și în zilele următoare, martorul G., comisar de poliție a anunțat-o pe inculpata A. că este necesar să se prezinte și a doua zi să asiste la activități, pentru că persoana cercetată se afla în arest preventiv. Inculpata i-a comunicat martorului că nu se poate prezenta a doua zi, însă își va asigura substituirea fără să spună pe cine va trimite în locul său.

În acest context, inculpata A. a contactat-o pe inculpata C., care o ajuta ocazional la diferite activități în cadrul cabinetului său de avocatură, dar care nu avea calitatea de avocat și i-a solicitat să meargă la data de 11 martie 2015, în locul său la sediul Direcției Naționale Anticorupție să asiste la desigilarea documentelor ridicate în Dosarul x/2012, în care era cercetată în stare de arest preventiv numita D..

La data de 11 martie 2015 inculpata C. a mers la cabinetul de avocatură al inculpatei A., care i-a înmânat un document tipizat denumit "Împuternicire avocațială " emis de UNBR- Baroul Sibiu, numerotat și datat cu nr. x din 11 martie 2015, în care se menționa că prima inculpată, în substituirea celei de-a doua este împuternicită de numita D. să asiste la audiere de martori, desigilări, sigilări percheziții Dosar nr. x/2012 al DNA București. Inculpata C. a semnat împuternicirea în partea stângă jos, iar inculpata A. a ștampilat și semnat împuternicirea în partea dreaptă jos, atestând identitatea părților, conținutul și data contractului de asistență juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea. Inculpata A. a tăiat cu o linie cuvântul "avocat" de la începutul frazei "Se împuternicește doamna avocat".

În continuare, la aceeași dată, inculpata C. a mers la sediul DNA Structura Centrală și a prezentat ofițerului de poliție judiciară, H. împuternicirea cu nr. x din 11 martie 2015, pentru a se consemna în procesul-verbal de desigilare a documentelor părțile prezente și avocații care le asistau. Inculpata a menționat că nu are asupra sa legitimația de avocat și a prezent cartea de identitate. Inculpata a asistat-o pe numita N., toată ziua de 11 martie 2015, la activitatea de desigilare documente, după care a semnat procesul-verbal de consemnare a activităților, la rubrica "avocat"

Întrucât activitatea de desigilare nu s-a terminat nici la data de 11 martie 2015, martorul F., care urma să efectueze activitățile necesare în ziua de 12 martie 2015, i-a comunicat telefonic inculpatei A. că activitatea nu s-a încheiat și că va trebui să se prezinte și la data de 12 martie 2015.

În seara zilei de 11 martie 2015, inculpata C. a sunat-o pe inculpata A. să o încunoștințeze despre activitățile de desigilare desfășurate pe parcursul zilei, context în care inculpata A. i-a solicitat inculpatei C. să se prezinte și a doua zi tot ea la sediul DNA, pentru a o asista pe numita D. la continuarea activităților de desigilare/resigilare documente. A rugat-o totodată să vină dimineața la cabinet să-i dea o nouă împuternicire avocațială în substituirea sa, spunându-i că după ce va termina treaba la tribunal, va veni și ea la sediul DNA și atunci va putea să plece.

La data de 12 martie 2015, dimineața, inculpata C. a mers la cabinetul de avocatură al inculpatei A., care i-a înmânat un document tipizat denumit "Împuternicire avocațială " emis de UNBR- Baroul Sibiu, numerotat și datat cu nr. x din 12 martie 2015, în care se menționa că prima inculpată, în substituirea celei de-a doua este împuternicită de numita D. să asiste la audiere de martori, desigilări, sigilări percheziții Dosar nr. x/2012 al DNA București. Inculpata C. a semnat împuternicirea în partea stângă jos, iar inculpata A. a ștampilat și semnat împuternicirea în partea dreaptă jos, atestând identitatea părților, conținutul și data contractului de asistență juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea. Inculpata A. a tăiat cu o linie cuvântul "avocat" de la începutul frazei "Se împuternicește doamna avocat".

În aceeași zi, inculpata C. a mers din nou la sediul DNA Structura Centrală, unde, de la ora 10:15 până la ora 13:00, a asistat-o pe numita D. la desigilarea sacilor cu documente ridicate la percheziția din data de 9 februarie 2015.

Fiind necesară audierea unui martor, în același dosar, ofițerul de poliție judiciară delegat de procuror să efectueze actul de cercetare penală, F. a contactat-o telefonic pe inculpata A., la ora 12:30 și a informat-o că în maxim o ora va fi audiată martora E.. Inculpata i-a transmis ofițerului de poliție judiciară că nu se poate prezenta la sediul DNA, pentru audierea martorei, dar că acolo se află colega sa C., care îi asigură substituirea și care este prezentă și la activitatea de desigilare, rugându-l totodată pe ofițer să o anunțe pe inculpata C. să meargă să asiste la audierea martorei.

După ce a fost anunțată de martorul F., inculpata C. a mers în biroul procurorului de caz pentru a asista la audierea martorei E., înmânându-i procurorului delegația de substituire. În momentul în care procurorul i-a solicitat inculpatei legitimația de avocat, inculpata i-a răspuns că "nu are". Atunci procurorul, pentru a clarifica situația, a întrebat-o pe inculpată dacă are calitatea de avocat, iar aceasta i-a răspuns că nu este, dar a absolvit facultatea de drept și lucrează ca secretară la cabinetul de avocat al inculpatei A..

În urma acestor împrejurări, activitatea de desigilare a documentelor a fost întreruptă la ora 13:30, fiind chemat un avocat din oficiu, O., din Baroul București pentru a o asista pe numita D..

Situația de fapt expusă mai sus rezultă din declarațiile inculpatei C., care a recunoscut comiterea faptei și a menționat că a fost trimisă de inculpata A. la sediul DNA în cele două zile pentru a asista la activitățile ce urmau să aibă loc în Dosarul nr. x/2015 și i-a dat două împuterniciri avocațiale, iar când ofițerii de poliție i s-au adresat cu apelativul "doamna avocat" nu a spus că nu este avocat pentru că i-a fost rușine și inculpata A. i-a zis să nu vorbească prea mult. Această declarație este confirmată de declarațiile martorilor F., I., G., H., L., E., K., D., împuternicirile nr. x din 11 martie 2015 și nr. y din 12 martie 2015 și procesul-verbal din data de 11 martie 2015.

Astfel fiind, instanța de fond a respins apărările inculpatei A., conform cărora nu a trimis-o pe inculpata C. la datele de 11 martie 2015 și 12 martie 2015 la sediul DNA Structura Centrală să exercite activități specifice profesiei de avocat, deoarece i-a înmânat inculpatei C. două împuterniciri avocațiale, care, chiar dacă în cuprinsul lor a fost tăiat cuvântul "avocat" de la începutul frazei "Se împuternicește doamna avocat", au fost de natură să creeze aparența că inculpata C. acționează ca un avocat în substituirea sa. De asemenea, în momentul în care martorul F. a contactat-o telefonic și a informat-o că urmează să fie audiată martora E., inculpata i-a spus că la sediul DNA se află colega sa C., care îi asigură substituirea, dând de înțeles că aceasta din urmă este o colegă avocat. Mai mult decât atât nici măcar martora D., care avea calitatea de inculpat în stare de arest în Dosarul penal nr. x/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, nu a știut că inculpata C. nu avea calitatea de avocat.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că nu poate fi primită nici apărarea potrivit căreia la activitățile de desigilare documente ridicate în urma percheziției și de audiere a martorilor nu este necesară asistența juridică a inculpatului, deoarece potrivit art. 90 lit. a) C. proc. civ. .pen., asistența juridică a inculpatului arestat este obligatorie în cursul urmăririi penale.

Curtea a respins și susținerea inculpatei A., conform căreia, ea nu a instigat-o pe inculpata C. să exercite fără drept activități specifice profesiei de avocat, prin prisma obligației organelor judiciare de a verifica calitatea avocatului. Atâta timp cât inculpata A. le-a spus ofițerilor de poliție judiciară că își va asigura substituirea, C. a prezentat împuterniciri avocațiale primite de la inculpata A. și nu a adus la cunoștința organelor judiciare că nu este avocat, atunci când i s-au adresat cu apelativul doamna avocat, ofițerii de poliție au fost induși în eroare de aparența creată și nu au făcut verificări amănunțite chiar de la început. De asemenea inculpata A. a menținut organele judiciare în confuzie când i-a transmis martorului F. că la audierea martorei E. va participa o colegă a sa care se află deja la sediul DNA, astfel că exonerarea sa nu se poate produce. Chiar dacă asistența juridică a numitei D. pentru audierea martorei E. nu a mai fost asigurată de inculpata C., instigarea rămâne valabilă, deoarece inculpata A. a menționat pe împuterniciri faptul că prima inculpată va participa și la audiere de martori.

În drept, fapta inculpatei A. care a emis împuternicirile avocațiale de substituire numerele x din 11 martie 2015 și y din 12 martie 2015 pentru inculpata C., cunoscând că aceasta nu avea calitatea de avocat, și a trimis-o pe aceasta, pentru a asigura asistență juridică clientei sale - inculpata D., în datele de 11 martie 2015 și 12 martie 2015, cu ocazia efectuării actelor de urmărire penală de desigilare documente și audiere martori în cauza în care clienta sa era cercetată în stare de arest preventiv, respectiv Dosarul penal nr. x/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, acte de urmărire penală la care inculpata C. a asistat, asigurând astfel asistență juridică clientei inculpatei în data de 11 martie 2015 și în data de 12 martie 2015 până la momentul în care a fost depistată că nu are calitatea de avocat, și anume când a fost chemată și s-a prezentat la procurorul de caz pentru a asista la audierea martorei E., ocazie cu care a prezentat procurorului împuternicirea avocațială de substituire nr. x din 12 martie 2015, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de instigare la exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.(trei acte materiale).

Elementul material al laturii obiective este reprezentat de trimiterea inculpatei C., asupra căreia avea ascendent moral, la sediul DNA, pentru a asigura asistența juridică a numitei D., inculpată arestată în cauza respectivă, întocmind și împuterniciri avocațiale în acest sens, respectiv, pentru a o asista la activitatea de desigilare a sacilor cu documente în datele de 11 și 12 martie 2015, precum și de a o asista la audierea martorei E.

Urmarea imediată este reprezentată de o stare de pericol pentru ordinea de drept și pentru buna desfășurare a urmăririi penale.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Fapta inculpatei C., care s-a prezentat în datele de 11 martie 2015 și 12 martie 2015, la sediul Direcției Națională Anticorupție, pentru a asigura asistență juridică clientei inculpatei A., numita D. - cercetată în stare de arest preventiv în Dosarul penal nr. x/2012 al secției de Combatere a Corupției, deși nu avea calitatea de avocat, prezentând împuternicirea avocațială nr. x din 11 martie 2015 de substituire, prin care avocatul titular, inculpata A., o desemna să o substituie pentru a acorda asistență inculpatei D., în cadrul procedurilor judiciare ce urmau a se desfășura, și participând la procedurile de desigilare a sacilor conținând documente ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor, în Dosarul nr. x/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, participând la întreaga activitate de desigilare în data de 11 martie 2015 și semnând procesul-verbal de desigilare, în calitate de avocat, la rubrica corespunzătoare, iar în data de 12 martie 2015, având asupra sa împuternicirea avocațială nr. x din 12 martie 2015, prin care inculpata A. - avocat titular o desemna să acorde asistență juridică inculpatei D. în următoarele activități: audieri martori, desigilări și sigilări în Dosarul nr. x/2012, începând cu ora 10:15 și până la orele 13:00, a asistat, în calitate de avocat, la desigilarea documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cauza mai sus menționată, iar la ora 13:00, impunându-se audierea unui martor în Dosarul nr. x/2012 și fiind solicitată de procurorul de caz pentru a asista la activitatea procedurală, aceasta s-a prezentat în biroul procurorului, înmânând acestuia, în prezența martorei E., ce urma să fie audiată în cauză, împuternicirea avocațială cu nr. x din 12 martie 2015, emisă de inculpata A. - avocat titular, ocazie cu care a fost depistată de procurorul de caz că nu avea calitatea de avocat, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută de art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.(trei acte materiale).

Elementul material al laturii obiective este reprezentat de asistarea numitei D. la activitatea de desigilare a sacilor cu documente în datele de 11 și 12 martie 2015 și de încercarea de a o asista la audierea martorei E..

Urmarea imediată este reprezentată de o stare de pericol pentru ordinea de drept și pentru buna desfășurare a urmăririi penale.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Fată de îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 396 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că faptele există dincolo de orice îndoială rezonabilă, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpate cu vinovăția prevăzută de lege, instanța de fond a dispus condamnarea acestora.

La aplicarea pedepselor inculpatelor, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Pentru inculpata C. a dispus aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., având în vedere că aceasta a recunoscut comiterea faptei și a solicitat ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate.

În concret, Curtea a reținut că inculpata A. nu a recunoscut comiterea faptei, însă a comis o infracțiune cu un grad de pericol social redus, sancționată de legiuitor cu o pedeapsă de la 3 luni la un an închisoare sau amendă, consecințele infracțiunii au fost rapid remediate prin aducerea unui avocat din oficiu, iar inculpata este avocat în Baroul Sibiu, este integrată în societate și nu are antecedente penale.

Pentru aceste motive, instanța de fond a stabilit pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatei A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută de art. 47 C. pen. rap. la art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, instanța a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 8 luni închisoare; inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii; aceasta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, astfel că a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Curtea a constatat faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpată este de 1 an închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. (2) C. pen., iar inculpata nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților. Totodată Curtea a apreciat că prezenta faptă nu este atât de gravă încât să-i afecteze cariera inculpatei, printr-o eventuală excludere din Barou.

Așadar, în baza art. 83 alin. (1) C. pen. a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune București.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

Curtea a constatat că inculpata A. a fost reținută de la data de 12 martie 2015 ora 20:50 până la data de 13 martie 2015 ora 20:50.

Cu privire la inculpata C., Curtea a avut în vedere că aceasta a recunoscut și regretat comiterea faptei, a comis o infracțiune cu un grad de pericol social redus, sancționată de legiuitor cu o pedeapsă de la 3 luni la un an sau amendă, consecințele infracțiunii au fost rapid remediate prin aducerea unui avocat din oficiu, iar inculpata are studii superioare, este integrată în societate, are posibilități de îndreptare, apreciind că aplicarea unei pedepse nu ar fi potrivită, caracterul aflictiv ar fi disproporționat și nu ar mai fi atins scopul educativ și preventiv al pedepsei.

De asemenea din fișa de cazier judiciar aflată la dosar rezultă că inculpata nu a mai suferit nicio condamnare până în prezent, nu s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracțiunii pentru care este judecată; acestea nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților iar maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății este de 1 an închisoare, valoare inferioară celei prevăzute de art. 80 alin. (2) lit. d) C. pen.

În consecință, în baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen. Curtea a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpata C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută de art. 348 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 81 C. pen. a aplicat inculpatei un avertisment.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 a desființat procesul-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în Dosarul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA - Structura Centrală și împuternicirile avocațiale nr. x din 11 martie 2015 și y din 12 martie 2015 emise de inculpata A. pentru inculpata C.

Împotriva Sentinței penale nr. 113/F din data de 17 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a II-a penală au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpata A..

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul nelegalității desființării procesului-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în Dosarul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA - Structura Centrală și sub aspectul netemeiniciei sancțiunilor penale aplicate inculpatelor A. și C.

În dezvoltarea motivelor de apel, parchetul a apreciat că hotărârea judecătorească pronunțată este nelegală cu privire la desființarea procesului-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în Dosarul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție DNA - Structura Centrală . Desființarea acestui proces-verbal ce nu mai poate fi refăcut ar avea ca efect excluderea acestuia ca mijloc de probă în dosarul în care a fost administrat, aceasta fiind chiar finalitatea urmărită de către cele două inculpate în prezenta cauză. Nu am fi într-o repunere într-o situație anterioară, ci chiar la menținerea sine die a efectelor infracțiunii.

Desființarea înscrisului intervine pentru a interzice ca acesta să producă efecte în circuitul civil. Viciile actului juridic, în înțelesul său de operațiune juridică, conduc la desființarea înscrisului ce constată această operațiune juridică nereală. De aceea, o astfel de sancțiune intervine în cazul comiterii unor infracțiuni de fals. De altfel, dreptul penal se interpretează cu dispozițiile de drept civil, în măsura în care acestea nu sunt contrare. Iar în sistemul de drept continental se recunoaște principiul error communis facit ius, atunci când părți de bună-credință se bazează pe o aparență de drept.

Pe de altă parte, evaluarea unui mijloc de probă se raportează la standardele stabilite de către CEDO, și anume la teoria fructelor pomului otrăvit. CEDO a recunoscut ca izvor de drept doctrina complexă a excluderii probelor din dreptul anglo-saxon. Astfel, considerentele deciziilor Curții Supreme a Statelor Unite se aplică în această materie (regula excluderii probelor ilegal sau neloial obținute precum și excepțiile de la această regulă). În cauza Leon contra Statelor Unite ale Americii https://suprenie.iustia.com/cases/federal/us/468/897/s-a reținut valabilitatea unei percheziții dispuse în condiții de nelegalitate în condițiile în care poliția a acționat cu bună credință.

În cauză, Parchetul a apreciat că ne aflăm într-o situație în care se justifică menținerea înscrisului obținut pentru că organele de urmărire penală au fost de bună-credință și au fost induse în eroare de către inculpatele din prezenta cauză atunci când au întocmit acest proces-verbal. Toți cei ce sunt afectați de către existența acestui dosar vor fi informați în mod automat de către prezenta soluție, în condițiile în care se va menține soluția de desființare a împuternicirilor avocațiale nr. x din 11 martie 2015 și y din 12 martie 2015 emise de inculpata A. pentru inculpata C.(filele x dup).

Așa fiind, Parchetul a apreciat că desființarea procesului-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în Dosarul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA - Structura Centrală reprezintă o încălcare a competenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară competent a se pronunța cu privire la valabilitatea acestuia. De asemenea, a apreciat că desființarea nu poate afecta decât împuternicirile avocațiale, nu și "fructul din pomul otrăvit" care face obiectul unei alte cauze penale.

Un alt motiv de apel îl constituie netemeinicia hotărârii pronunțată de instanța de fond în raport de sancțiunile penale aplicate inculpatelor.

Față de starea de fapt reținută de prima instanță, care corespunde elementelor reținute prin actul de sesizare, Parchetul a apreciat că, modul în care inculpatele -persoane cu studii juridice superioare - au înțeles să acționeze probează o mare îndrăzneală. Suntem în prezența unei grave atingeri adusă atât prestigiului profesiei de avocat cât și bunei desfășurări a procesului penal. Simpla calitate de jurist nu este suficientă pentru a realiza o apărare efectivă în procesul penal.

Inculpata C. are calitatea de lucrător comercial așa cum rezultă din Adeverința nr. x din 21 noiembrie 2018 emisă de către angajatorul acesteia P. SRL (această funcție era ocupată de către inculpată și la data de 22 noiembrie 2017). Așa cum rezultă din declarația acestei inculpate dată în calitate de suspect, atribuțiile îndeplinite de către aceasta în cadrul cabinetului inculpatei A. au fost exercitate cu titlu ocazional și au constat exclusiv în depunerea- unor acte, în expedierea de corespondență și în ajutorul la menaj.

În opinia Parchetului, ambele inculpate au fost conștiente că asistarea inculpatei D. va fi realizată de către o persoană care, deși are o diplomă de jurist, nu are cunoștințele minimale pentru a înțelege activitățile de urmărire penală la care participă. Asistarea de către un apărător la orice activitate de urmărire penală reprezintă o garanție procesuală acordată de către legiuitor persoanei acuzate tocmai în considerarea pregătirii juridice a unui membru al Baroului. Grav este și că inculpatei C. i sa promis că va fi plătită pentru asistarea la activitățile de urmărire penală și că inculpata A. a recunoscut că remiterea unor pachete de țigări reprezintă o contraprestație adecvată pentru activitățile prestate de către inculpata C..

Nivelul de educație și profesia inculpatei A. reprezintă circumstanțe ce agravează răspunderea acesteia. Infracțiunile au fost săvârșite sub coordonarea unui profesionist, inculpata făcând parte dintr-o categorie de persoane care prezintă un risc înalt în comiterea unor astfel de infracțiuni, ceea ce impune condamnarea acesteia. Rezultatul produs este grav. Asistarea de către inculpata C. a inculpatei arestate preventiv D. într-un dosar de urmărire penală ce are ca obiect fraudă de fonduri europene accesate prin programul POSDRU este un element de natură să invalideze multiple activități de cercetare penală derulate de către organele de urmărire penală. S-a apreciat că în relaționarea organelor de urmărire penală cu membrii Baroului operează prezumția de bună-credință și că efectuarea de verificări aprofundate cu privire la calitatea de avocat poate reprezenta un demers șicanatoriu nejustificat, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat. Este de notorietate că există persoane ce sunt înscrise în asociații cu scop nepatrimonial care pot prezenta și legitimații similare cu ale avocaților și împuterniciri similare. În prezenta cauză însă, prestigiul profesiei de avocat aferent calității de avocat a inculpatei A. s-a extins și asupra inculpatei C., în condițiile în care împuternicirea de substituire a fost acordată de către un avocat membru al Uniunii Naționale a Barourilor din România. În conformitate cu dispozițiile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, se prezumă că avocatul manifestă conștiinciozitate și probitate profesională. O astfel de prezumție nu poate fi înlăturată decât dacă există elemente de fapt de natură că conducă la o concluzie contrară.

Cu privire la recunoașterea faptei de către inculpate, Parchetul a apreciat că nu este relevantă pentru individualizarea judiciară a pedepsei în condițiile în care materialul probator administrat în cauză rezultă în mod evident vinovăția acestora. Atitudinea sinceră și de regret a faptei este relevantă pentru aplicarea unei sancțiuni penale mai blânde dacă acestea intervin la momentul oportun al procesului penal, nu atunci când este evident că unica soluție rațională pentru inculpate este să recunoască săvârșirea faptei. Chiar și într-o astfel de situație se recunoaște posibilitatea acestora de a face apărări în cauză, fără ca această modalitate de exercitare a apărării să fie interpretată în defavoarea acestora.

Clemența instanțelor de judecată se justifică doar în situația în care inculpatele dovedesc un regret sincer că au comis faptele, nu că s-a reușit prinderea lor. Relevantă în acest sens este cauza instanței supreme nr. 2673/2003 privind reținerea unor circumstanțe judiciare. În această cauză, instanțele inferioare au reținut că inculpatul a avut o bună conduită înaintea săvârșirii infracțiunii și că aceasta reprezintă o circumstanță atenuantă judiciară (în conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) din fostul C. pen.). S-a apreciat că vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, comportamentul sincer avut în cursul procesului penal, justifică acordarea unor circumstanțe atenuante. Instanța supremă însă a statuat că "procedând astfel, instanțele au ignorat împrejurări ce atribuie faptei săvârșite și persoanei inculpatului un pericol social accentuat. S-a considerat în mod just de către instanță supremă că "recunoașterea faptei de către inculpat este lipsită de semnificația sincerității, de vreme ce infracțiunea era flagrantă, comisă în văzul martorilor". Inculpatul a dat dovadă de stăruință în comiterea infracțiunii "deși se găsea în loc public, în prezența trecătorilor".

Statul român are obligația, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Constituție și a art. 6 alin. (3) lit. c) Convenția Europeană a Drepturilor Omului să asigure că persoanele acuzate beneficiază de asistență juridică efectiva. Renunțarea la aplicarea pedepsei față de o persoană ce nu are calitatea de avocat și care înțelege să participe în dosare complexe de genul celor aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție nu este de natură să descurajeze alte persoane să comită astfel de infracțiuni. Este natural ca inculpații aflați în stare de arest preventiv să fie stimulați să angajeze persoane ce nu au calitatea de avocat tocmai pentru ca ulterior să obțină nulitatea urmăririi penale și punerea lor în libertate pentru că nu au fost asistați de către un avocat.

Sancțiunile penale aplicate nu pot ignora realitatea socială în care se desfășoară avocatura. Există încă numeroase persoane care practică de facto avocatura și care pretind ca au acest drept, deși nu au dobândit aceasta calitate în condițiile Legii nr. 51/1995. Aceștia pot prezenta legitimații de avocat similare cu cele ale avocaților reali, pot prezenta împuterniciri ce arată similar cu o împuternicire avocațială reală. Instanța supremă a fost nevoită chiar să se pronunțe cu privire la posibilitatea acestora de a exercita asistență juridică în procesele penale.

Atunci când există sancțiuni penale pentru pedepsirea unor fapte antisociale, există obligația ca acestea să fie efective pentru a preveni comiterea de infracțiuni similare pe viitor. Astfel se protejează și reputația avocaților, drepturile și libertățile clienților precum și dreptul de a beneficia de o asistență efectivă în procesul penal.

În măsura în care sancțiunile penale aplicate nu sunt disuasive, aceste practici de genul celei folosite în prezenta cauză devin tentante și conduc la avantaje concurențiale pentru avocații care înțeleg să le adopte.

"Datoria primordială și univocă a avocatului apărării este de a promova interesele clientului. Orice avocat al apărării care se gândește la binele societății ca fiind mai important decât interesele clientului, trădează etica sistemului judiciar ce are ca fundament respectarea principiului contradictorialității"(American Law in a Global Context, The Basics, George P. Fletcher and Steve Sheppard, Oxford University Press, 2005, p. 533).

Așa cum s-a reținut în cauza Marii Camere CEDO, Morice contra Franței din 23.04.2015, "132. Statutul specific al avocaților le conferă o poziție centrală în administrarea actului de justiție ca intermediar între publicul larg și instanțele de judecată. Prin urmare, ei joacă un rol-cheie în a se asigura că instanțele de judecată, a căror misiune este fundamentală într-un stat de drept, se bucură de încrederea publicului (vezi Schopfer c. Elveției, 20 mai 1998, §§ 29-30, Rapoartele .1998-111; Nikula c. Finlandei, nr. 31611/96, § 45, CEDO 2002-11; Amihalachioaie c. Moldova, nr. 60115/00, § 27, CEDO 2004-III; Kyprianou, citat mai sus, § 173; Andre și Alții c. Franței, nr. 18603/03, § 42, 24 iulie 2008; și Mor, citat mai sus, § 42). Totuși, pentru ca publicul să aibă încredere în administrarea actului de justiție, trebuie să aibă încredere și în capacitatea avocaților de a asigura o reprezentare eficientă (vezi Kyprianou, citat mai sus, § 175).

"133. Acel rol special al avocaților, în calitate de profesioniști independenți, în administrarea actului de justiție presupune o serie de îndatoriri, în special referitoare la conduita acestora (vezi Van der Mussele c. Belgia, 23 noiembrie 1983, Seria A, nr. 70; Casado Coca c. Spania, 24 februarie 1994, § 46, Seria x nr. x-A; Steur c. Olandei, no. 39657/98, § 38, ECHR 2003-XI; Veraart c. Olandei, nr. 10807/04, § 51, 30 nov. 2006; și Coutant v. Franței (dec), nr. 17155/03, 24 ianuarie 2008). Deși fac obiectul unor restricții în materie de conduită profesională, având obligația de a fi discreți, onești și demni, ei beneficiază de asemenea și de drepturi și privilegii exclusive care pot varia de la o jurisdicție la alta"

Față de cele expuse, parchetul a apreciat că în cauză se impune aplicarea unei sancțiuni efective pentru a descuraja comiterea unor infracțiuni similare, pentru a proteja dreptul justițiabililor la apărare cât și pentru a proteja buna reputație a profesiei de avocat și în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desființarea, în parte, a sentinței penale atacate și, rejudecând, pronunțarea unei hotărâri în sensul înlăturării dispoziției de desființare a procesului-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în Dosarul nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA - Structura Centrală în sensul condamnării inculpatelor din prezenta cauză.

Apelanta inculpată A., prin apărătorul ales și personal, în ședință publică, a arătat că înțelege să-și retragă apelul formulat.

Față de această declarație a inculpatei apelante, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 415 alin. (1) C. proc. pen., va luat de manifestarea de voință neechivocă a acesteia, în sensul retragerii apelului declarat.

Înalta Curte de Casație și Justiție examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din C.oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. (1) și (2) C. proc. pen., și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 C. proc. pen., constată că apelul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este fondat pentru motivele ce se vor arăta:

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă legal administrate în cursul urmăririi penale, probe ce au fost parțial readministrate în cursul cercetării judecătorești, din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpatele au fost trimise în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție, în forma cerută de lege.

Pe baza mijloacelor de probă de probă legal administrate în cursul urmăririi penale (astfel cum această legalitate s-a stabilit prin încheierea definitivă de începere a judecății pronunțată la data din data de 7 iunie 2018, definitivă prin Încheierea nr. 780 din 21 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), situația de fapt a fost reținută în mod corect la primul grad de jurisdicție.

Astfel, din coroborarea probelor legal administrate, astfel cum au fost evidențiate de către prima instanță în considerentele sentinței atacate, în mod corect s-a reținut că la data de 9 februarie 2015 s-a efectuat o percheziție la sediul M., în Dosarul penal nr. x/2012 al Direcției Naționale Anticorupție, în care era cercetată în stare de arest preventiv numita D., percheziție în urma căreia au fost ridicate mai multe documente, inserate în saci sigilați.

La data de 10 martie 2015, inculpata A., în calitate de avocat ales al numitei D. a asistat personal la desigilările de documente ridicate cu ocazia percheziției menționate, lucrări efectuate de martorii I., G. și H., ofițeri de poliție judiciară delegați de procurorul de caz.

Deoarece fuseseră ridicate foarte multe documente care trebuiau inventariate, nu s-a reușit desigilarea tuturor sacilor în aceeași zi, activitățile de desigilare a sacilor urmând să continue și în zilele următoare, martorul G., comisar de poliție a anunțat-o pe inculpata A. că este necesar să se prezinte și a doua zi să asiste la activități, pentru că persoana cercetată se afla în arest preventiv. Inculpata i-a comunicat martorului că nu se poate prezenta a doua zi, însă își va asigura substituirea fără să spună pe cine va trimite în locul său.

În acest context, inculpata A. a contactat-o pe inculpata C., care o ajuta ocazionat la diferite activități în cadrul cabinetului său de avocatură, dar care nu avea calitatea de avocat și i-a solicitat să meargă la data de 11 martie 2015, în locul său la sediul Direcției Naționale Anticorupție să asiste la desigilarea documentelor ridicate în Dosarul x/2012, în care era cercetată în stare de arest preventiv numita D..

La data de 11 martie 2015 inculpata C. a mers la cabinetul de avocatură al inculpatei A., care i-a înmânat un document tipizat denumit "Împuternicire avocațială" emis de UNBR - Baroul Sibiu, numerotat și datat cu nr. x din 11 martie 2015, în care se menționa că prima inculpată, în substituirea celei de-a doua este împuternicită de numita D. să asiste la audiere de martori, desigilări, sigilări percheziții Dosar nr. x/2012 al DNA București. Inculpata C. a semnat împuternicirea în partea stângă jos, iar inculpata A. a ștampilat și semnat împuternicirea în partea dreaptă jos, atestând identitatea părților, conținutul și data contractului de asistență juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea. Inculpata A. a tăiat cu o linie cuvântul "avocat" de la începutul frazei "Se împuternicește doamna avocat".

În continuare, la aceeași dată, inculpata C. a mers la sediul DNA Structura Centrală și a prezentat ofițerului de poliție judiciară, H. împuternicirea cu nr. x din 11 martie 2015, pentru a se consemna în procesul-verbal de desigilare a documentelor părțile prezente și avocații care le asistau. Inculpata a menționat că nu are asupra sa legitimația de avocat și a prezent cartea de identitate. Inculpata a asistat-o pe numita N., toată ziua de 11 martie 2015, la activitatea de desigilare documente, după care a semnat procesul-verbal de consemnare a activităților, la rubrica "avocat"

Întrucât activitatea de desigilare nu s-a terminat nici la data de 11 martie 2015, martorul F., care urma să efectueze activitățile necesare în ziua de 12 martie 2015, i-a comunicat telefonic inculpatei A. că activitatea nu s-a încheiat și că va trebui să se prezinte și la data de 12 martie 2015.

În seara zilei de 11 martie 2015, inculpata C. a sunat-o pe inculpata A. să o încunoștințeze despre activitățile de desigilare desfășurate pe parcursul zilei, context în care inculpata A. i-a solicitat inculpatei C. să se prezinte și a doua zi tot ea la sediul DNA, pentru a o asista pe numita D. la continuarea activităților de desigilare/resigilare documente. A rugat-o totodată să vină dimineața la cabinet să-i dea o nouă împuternicire avocațială în substituirea sa, spunându-i că după ce va termina treaba la tribunal, va veni și ea la sediul DNA și atunci va putea să plece.

La data de 12 martie 2015, dimineața, inculpata C. a mers la cabinetul de avocatură al inculpatei A., care i-a înmânat un document tipizat denumit "Împuternicire avocațială " emis de UNBR- Baroul Sibiu, numerotat și datat cu nr. x din 12 martie 2015, în care se menționa că prima inculpată, în substituirea celei de-a doua este împuternicită de numita D. să asiste la audiere de martori, desigilări, sigilări percheziții Dosar nr. x/2012 al DNA București. Inculpata C. a semnat împuternicirea în partea stângă jos, iar inculpata A. a ștampilat și semnat împuternicirea în partea dreaptă jos, atestând identitatea părților, conținutul și data contractului de asistență juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea. Inculpata A. a tăiat cu o linie cuvântul "avocat" de la începutul frazei "Se împuternicește doamna avocat".

În aceeași zi, inculpata C. a mers din nou la sediul DNA Structura Centrală, unde,