ÎCCJ, decizie (scj.ro #156031)

Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. Instigare. Desființarea unui înscris

Cuprins pe materii:

Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra siguranței publice. Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege

Indice alfabetic:

Drept penal. Drept procesual penal

-

exercitarea fără drept a unei profesii sau activități

-

instigare

-

desființarea unui înscris

C. pen.,

art. 47, art. 348

C. proc. pen.,

art. 25 alin. (3)

Legea nr. 51/1995,

art. 25 alin. (4)

I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 332/A din 24 octombrie 2019

Prin sentința nr. 113/F din 17 mai 2019, Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, în baza art. 396 alin. (1) și (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen., a stabilit o pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatei A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută în art. 47 C. pen. raportat la art. 348 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen., a dispus amânarea aplicării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c)-e) se comunică serviciului de probațiune.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen., a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpata B., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută în art. 348 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 81 C. pen., a aplicat inculpatei un avertisment.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, a desființat procesul-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală și împuternicirile avocațiale din 11 martie 2015 și 12 martie 2015 emise de inculpata A. pentru inculpata B.

În drept, fapta inculpatei A. care a emis împuternicirile avocațiale de substituire din 11 martie 2015 și 12 martie 2015 pentru inculpata B., cunoscând că aceasta nu avea calitatea de avocat, și a trimis-o pe aceasta, pentru a asigura asistență juridică clientei sale - inculpata C., în datele de 11 martie 2015 și 12 martie 2015, cu ocazia efectuării actelor de urmărire penală de desigilare a documentelor și audieri de martori în cauza în care clienta sa era cercetată în stare de arest preventiv, respectiv dosarul Direcției Naționale Anticorupție, acte de urmărire penală la care inculpata B. a asistat, asigurând astfel asistență juridică clientei inculpatei A. în data de 11 martie 2015 și în data de 12 martie 2015 până la momentul în care a fost depistată că nu are calitatea de avocat, și anume când a fost chemată și s-a prezentat la procurorul de caz pentru a asista la audierea unei martore, ocazie cu care a prezentat procurorului împuternicirea avocațială de substituire din 12 martie 2015, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de instigare la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută în art. 47 C. pen. raportat la art. 348 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatei B., care s-a prezentat în datele de 11 martie 2015 și 12 martie 2015 la sediul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a asigura asistență juridică clientei inculpatei A., numita C., cercetată în stare de arest preventiv într-un dosar al Direcției Naționale Anticorupție, deși nu avea calitatea de avocat, prezentând împuternicirea avocațială din 11 martie 2015 de substituire, prin care avocatul titular, inculpata A., o desemna să o substituie pentru a acorda asistență juridică inculpatei C., în cadrul procedurilor judiciare ce urmau a se desfășura și participând la procedurile de desigilare a sacilor conținând documente ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor în dosarul Direcției Naționale Anticorupție, participând la întreaga activitate de desigilare în data de 11 martie 2015 și semnând procesul-verbal de desigilare, în calitate de avocat, la rubrica corespunzătoare, iar în data de 12 martie 2015, având asupra sa împuternicirea avocațială din 12 martie 2015, prin care inculpata A. -  avocat titular o desemna să acorde asistență juridică inculpatei C. în următoarele activități: audieri de martori, desigilări și sigilări în dosar, a asistat, în calitate de avocat, la desigilarea documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cauza menționată, iar la ora 13:00, impunându-se audierea unui martor în dosar și fiind solicitată de procurorul de caz pentru a asista la activitatea procedurală, aceasta s-a prezentat în biroul procurorului, înmânând acestuia împuternicirea avocațială din 12 martie 2015, emisă de inculpata A. - avocat titular, ocazie cu care a fost depistată de procurorul de caz că nu avea calitatea de avocat, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută în art. 348 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Împotriva sentinței nr. 113/F din 17 mai 2019 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală a declarat apel, între alții, procurorul.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. (1) și (2) C. proc. pen., și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 C. proc. pen., constată că apelul formulat de procuror este fondat, în principal, pentru motivele ce se vor arăta:

Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă legal administrate în cursul urmăririi penale, probe ce au fost parțial readministrate în cursul cercetării judecătorești, din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpatele au fost trimise în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție, în forma cerută de lege.

Pe baza mijloacelor de probă legal administrate în cursul urmăririi penale (astfel cum această legalitate s-a stabilit prin încheierea definitivă de începere a judecății pronunțată la data de 7 iunie 2018, definitivă prin încheierea nr. 780 din 21 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), situația de fapt a fost reținută în mod corect la primul grad de jurisdicție.

Astfel, din coroborarea probelor legal administrate, astfel cum au fost evidențiate de către prima instanță în considerentele sentinței atacate, în mod corect s-a reținut că la data de 9 februarie 2015 s-a efectuat o percheziție la sediul Asociației D., în dosarul Direcției Naționale Anticorupție în care era cercetată în stare de arest preventiv numita C., percheziție în urma căreia au fost ridicate mai multe documente, inserate în saci sigilați.

La data de 10 martie 2015, inculpata A., în calitate de avocat ales al numitei C., a asistat personal la desigilările de documente ridicate cu ocazia percheziției menționate, lucrări efectuate de martorii E., F. și G., ofițeri de poliție judiciară delegați de procurorul de caz.

Deoarece fuseseră ridicate foarte multe documente care trebuiau inventariate, nu s-a reușit desigilarea tuturor sacilor în aceeași zi, activitățile de desigilare a sacilor urmând să continue și în zilele următoare, martorul F., comisar de poliție, a anunțat-o pe inculpata A. că este necesar să se prezinte și a doua zi să asiste la activități, pentru că persoana cercetată se afla în arest preventiv. Inculpata i-a comunicat martorului că nu se poate prezenta a doua zi, însă își va asigura substituirea fără să spună pe cine va trimite în locul său.

În acest context, inculpata A. a contactat-o pe inculpata B., care o ajuta ocazional la diferite activități în cadrul cabinetului său de avocatură, dar care nu avea calitatea de avocat și i-a solicitat să meargă la data de 11 martie 2015, în locul său, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, să asiste la desigilarea documentelor ridicate în dosarul în care era cercetată în stare de arest preventiv numita C.

La data de 11 martie 2015, inculpata B. a mers la cabinetul de avocatură al inculpatei A., care i-a înmânat un document tipizat denumit „Împuternicire avocațială” emis de UNBR - Baroul H., numerotat și datat 11 martie 2015, în care se menționa că prima inculpată, în substituirea celei de-a doua, este împuternicită de numita C. să asiste la audieri de martori, desigilări, sigilări percheziții în dosarul Direcției Naționale Anticorupție. Inculpata B. a semnat împuternicirea în partea stângă jos, iar inculpata A. a ștampilat și semnat împuternicirea în partea dreaptă jos, atestând identitatea părților, conținutul și data contractului de asistență juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea. Inculpata A. a tăiat cu o linie cuvântul „avocat” de la începutul frazei: „Se împuternicește doamna avocat.”

În continuare, la aceeași dată, inculpata B. a mers la sediul Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală și a prezentat ofițerului de poliție judiciară G. împuternicirea din 11 martie 2015, pentru a se consemna în procesul-verbal de desigilare a documentelor părțile prezente și avocații care le asistau. Inculpata a menționat că nu are asupra sa legitimația de avocat și a prezentat cartea de identitate.  Inculpata a asistat-o pe numita C., toată ziua de 11 martie 2015, la activitatea de desigilare a documentelor, după care a semnat procesul-verbal de consemnare a activităților, la rubrica „avocat.”

Întrucât activitatea de desigilare nu s-a terminat nici la data de 11 martie 2015, martorul I., care urma să efectueze activitățile necesare în ziua de 12 martie 2015, i-a comunicat telefonic inculpatei A. că activitatea nu s-a încheiat și că va trebui să se prezinte și la data de 12 martie 2015.

În seara zilei de 11 martie 2015, inculpata B. a sunat-o pe inculpata A. să o încunoștințeze despre activitățile de desigilare desfășurate pe parcursul zilei, context în care inculpata A. i-a solicitat inculpatei B. să se prezinte și a doua zi tot ea la sediul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a o asista pe numita C. la continuarea activităților de desigilare/resigilare a documentelor.

La data de 12 martie 2015, inculpata B. a mers la cabinetul de avocatură al inculpatei A., care i-a înmânat un document tipizat denumit „Împuternicire avocațială” emis de UNBR - Baroul H., numerotat și datat 12 martie 2015, în care se menționa că prima inculpată, în substituirea celei de-a doua, este împuternicită de numita C. să asiste la audieri de martori, desigilări, sigilări percheziții în dosarul Direcției Naționale Anticorupție. Inculpata B. a semnat împuternicirea în partea stângă jos, iar inculpata A. a ștampilat și semnat împuternicirea în partea dreaptă jos, atestând identitatea părților, conținutul și data contractului de asistență juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea. Inculpata A. a tăiat cu o linie cuvântul „avocat” de la începutul frazei: „Se împuternicește doamna avocat.”

În aceeași zi, inculpata B. a mers din nou la sediul Direcției Naționale Anticorupție - Structura Centrală, unde, de la ora 10:15 până la ora 13:00, a asistat-o pe numita C. la desigilarea sacilor cu documente ridicate la percheziția din data de 9 februarie 2015.

Fiind necesară audierea unui martor, în același dosar, ofițerul de poliție judiciară delegat de procuror să efectueze actul de cercetare penală, I., a contactat-o telefonic pe inculpata A. la ora 12:30 și a informat-o că în maxim o ora va fi audiată martora Î. Inculpata i-a transmis ofițerului de poliție judiciară că nu se poate prezenta la sediul Direcției Naționale Anticorupție, pentru audierea martorei, dar că acolo se află colega sa B., care îi asigură substituirea și care este prezentă și la activitatea de desigilare, rugându-l totodată pe ofițer să o anunțe pe inculpata B. să meargă să asiste la audierea martorei.

După ce a fost anunțată de martorul I., inculpata B. a mers în biroul procurorului de caz pentru a asista la audierea martorei Î., înmânându-i procurorului delegația de substituire. În momentul în care procurorul i-a solicitat inculpatei legitimația de avocat, inculpata i-a răspuns că nu are. Atunci procurorul, pentru a clarifica situația, a întrebat-o pe inculpată dacă are calitatea de avocat, iar aceasta i-a răspuns că nu, dar a absolvit facultatea de drept și lucrează ca secretară la cabinetul de avocat al inculpatei A.

În urma acestor împrejurări, activitatea de desigilare a documentelor a fost întreruptă la ora 13:30, fiind chemat un avocat din oficiu, J., pentru a o asista pe numita C.

În aceste circumstanțe reale ale comiterii faptelor ce constituie obiectul judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că încadrarea juridică a acestora este justă, iar soluția de condamnare a inculpatelor este legală, fiind în întregime confirmată prin mijloacele de probă administrate în decursul urmăririi penale, dublate de probele readministrate în cursul cercetării judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție remarcă, de altfel, faptul că din acest punct de vedere soluția primei instanțe nu a făcut obiectul criticilor formulate de către apelantul procuror.

Apelantul procuror a criticat sentința pronunțată de prima instanță ca nelegală, în condițiile în care aceasta a dispus, în baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, desființarea procesului-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală.

Susține apelantul că, prin adoptarea acestei măsuri, procesul-verbal menționat nu mai poate fi folosit în dosarul în care a fost administrat, efectul fiind excluderea sa ca mijloc de probă, ceea ce inculpatele ar fi și urmărit.

Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază criticile formulate de apelant ca fiind întemeiate, dar nu pentru argumentele menționate de acesta.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (3) C. proc. pen.: „Instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.”

De asemenea, art. 25 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 dispune: „Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile prezentei legi, sunt nule.”

Din coroborarea celor două texte legale, pe care prima instanță le-a invocat drept temei legal al soluției, rezultă, fără putință de tăgadă, că se impunea desființarea împuternicirilor avocațiale din 11 martie 2015 și 12 martie 2015 emise de inculpata A. pentru inculpata B., ceea ce instanța de fond a și dispus.

Acestea sunt acte specifice profesiei de avocat utilizate în mod public de către o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, acte ce sunt nule potrivit textului legal anterior menționat.

Procesul-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, în schimb, este un act întocmit de către un organ judiciar, nefiind un act efectuat de către persoana vizată de prevederea legală precitată.

Rezultă, indubitabil, faptul că sancțiunea nu este aplicabilă cu privire la acest înscris, în acest cadru procesual.

Procesul-verbal întocmit de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție este în mod cert un mijloc de probă prin care se constată îndeplinirea unui act de procedură, acesta fiind întocmit de către organul judiciar, în dosarul penal respectiv, nefiind un act care să fie emis de către inculpatele din prezenta cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 342 C. proc. pen.: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 345 alin. (3) și art. 346 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară este singurul în măsură a dispune aplicarea sancțiunii excluderii unor probe ori a constatării nulității unor acte de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii în cauza cu care acesta a fost sesizat.

Eventuala nulitate a actului poate fi invocată în cauza penală în care a fost întocmit, în procedura de cameră preliminară, judecătorul învestit cu respectiva cauză fiind singurul în măsură să aprecieze cu privire la intervenirea unei nulități a procesului-verbal menționat, în prezentul dosar nefiind posibilă dispunerea unei soluții de desființare a înscrisului respectiv.

Pe cale de consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, conform art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de procuror împotriva sentinței nr. 113/F din 17 mai 2019 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, pe care a desființat-o, în parte și, rejudecând:

A înlăturat dispoziția vizând anularea procesului-verbal din data de 11 martie 2015, întocmit în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală.

A menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.