ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1187/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1187/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 1187/2015
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei;
Hotărârea supusă revizuirii
Prin Decizia nr. 3637 din 7 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 36 din 9 ianuarie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat de o persoană lipsită de calitate.
Cererea de revizuire.
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire petentul B. solicitând admiterea cererii și casarea integrală a deciziei și amânarea judecării cauzei cu recitarea părților in vederea judecării recursului in procedura contradictorie.
S-a arătat, in esență, că prin hotărârea pronunțată, cei trei magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, instanță pe care nu o recunoaște ca fiind legal înființată, in mod nepermis au schimbat jurisprudența unitară și au nesocotit deciziile definitive prin care s-a pronunțat asupra calității de avocat a „domnului B.”
Apărarea intimatului.
Prin întâmpinarea depusă la data de 12 martie 2015, intimatul C. a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, fiind declarată împotriva unei hotărâri prin care nu s-a evocat fondul.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire.
Examinând cu prioritate condițiile de exercitare a căii de atac raportat la calitatea procesuală a persoanei care a formulat cererea de revizuire, Înalta Curte reține următoarele:
Prezenta cerere este formulată de petentul B., care, in dovedirea calității de reprezentant al reclamantului - revizuent A. a depus înscrisul de la fila 8 (dosar recurs) intitula „împuternicire avocațială”.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat:
(1) Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al D.
(3) Constituirea și funcționarea de barouri în afara D. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată și din oficiu.
Înalta Curte constată că numitul B. nu a dovedit calitatea de reprezentant al reclamantului, sau de avocat potrivit Legii nr. 51/1995.
Potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) C. proc. civ., părțile pot exercita drepturile procesuale personal sau prin mandatar, iar potrivit art. 68 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., „in cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților”, împrejurare pe care numitul B. nu a dovedit-o.
O asemenea dispoziție nu poate fi ignorată de către avocat, acesta fiind dator să facă dovada atât a calității de avocat prin legitimația sa, cât și a vechimii care ii conferă dreptul de a pune concluzii in fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Se constată că la dosar a fost depus un înscris denumit „împuternicire avocațială” semnat de către reclamantul A. și de către numitul B., înscris care însă nu a fost întocmit potrivit Legii nr. 51/1995, potrivit dispozițiilor mai sus enunțate și Statutului profesiei de avocat, pentru avea forță probantă deplină până la înscrierea în fals potrivit art. 239 din Statut.
În caz contrar, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) prima teză C. proc. civ., procura pentru exercițiul dreptului de chemare in judecată sau de reprezentare trebuie făcută prin înscris legalizat, notarial.
Calitatea procesuală este definită ca fiind existența unei identități între reclamantul titular al dreptului din raportul dedus judecății (calitate procesuală activă), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
În speță reclamantul nu a înțeles să promoveze calea extraordinară de atac a revizuirii, mandatând in acest sens aceeași persoană, prin același înscris care nu face dovada calității de avocat.
Or, titularul cererii de revizuire nu poate fi decât acela care are vocația să exercite această cale de atac iar, pentru determinarea acestuia trebuie avut în vedere faptul că dispozițiile legale care reglementează căile de atac se referă numai la promovarea lor de către părți, personal sau prin mandatar.
Temeiul de drept al soluției adoptate în revizuire;
În consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 137 alin. (1) cu referire la art. 326 și 328 alin. (1) C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire privind pe A. împotriva Deciziei nr. 3637 din 7 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2015.