ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5633/2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui în data de 13.04.2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat anularea Ordinului nr. 644/05.03.2021 prin care s-a încetat plata indemnizației pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul Deputaților și Senatorilor și obligarea pârâtei la achitarea la zi a indemnizației respective.

1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința nr. 240/CA din 1 iulie 2021, Tribunalul Vaslui, secția Civilă a respins excepția de necompetență funcțională a completului de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Vaslui, a admis excepția de necompetență materială a aceleași instanțe și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaților prin Secretar General, în favoarea Curții de Apel Iași.

Pentru a pronunța această sentință a reținut incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și, având în vedere că actul a cărui anulare se solicită a fost emis de o autoritate centrală (Parlamentul României - Camera Deputaților prin Secretar General), a constatat competentă material să soluționeze cauza Curtea de Apel Iași.

Prin sentința nr. 124 din 13 septembrie 2021, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaților prin Secretar General, în favoarea Tribunalului Vaslui la un complet specializat în soluționarea litigiilor de asigurări sociale.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

În motivarea soluției, a reținut că ordinul contestat are ca obiect încetarea acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 96/2006 și, fiind vorba despre o indemnizație acordată foștilor parlamentari ca urmare a împlinirii limitei de vârstă de pensionare stabilită potrivit legii, aceste sume pot fi asimilate drepturilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 (la care, de altfel, se făcea trimitere în cuprinsul art. 49 din Legea nr. 96/2006), indiferent de denumirea pe care legiuitorul a acordat-o acestora.

În sprijinul acestei concluzii, a adăugat argumentul că aceste sume nu au menirea de a acoperi o contraprestație în muncă efectuată în prezent, cum se întâmplă în cazul veniturilor de natură salarială sau împrejurarea că însuși legiuitorul a încadrat aceste venituri în rândul celor asimilate pensiei, respectiv în conținutul O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, unde, la art. VI a fost modificat fostul art. 49 din Legea nr. 96/2006 care reglementa indemnizația pentru limita de vârstă a parlamentarilor.

În aceste condiții, a reținut că sunt aplicabile dispozițiile speciale cuprinse în Legea nr. 263/2010, art. 153 alin. (1) lit. k) potrivit căruia "tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:

"l) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi."

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui, secția civilă.

2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

În speță, reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr. 644/05.03.2021 prin care s-a încetat plata indemnizației pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul Deputaților și Senatorilor și obligarea pârâtei la achitarea la zi a indemnizației respective.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență este aceea dacă, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care instituie o competență materială în raport de criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, sau dacă sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Calitatea emitentului ordinului prin care a fost revocată plata indemnizației pentru limită de vârstă, nu este de natură a atrage de plano competența instanței de contencios administrativ, întrucât o astfel de competență specială intervine doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de legiuitor.

Totodată, se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată că litigiul de față este unul de asigurări sociale, întrucât reclamantul a supus controlului instanței de judecată modalitatea în care emitentul ordinului a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Raportat la obiectul cauzei, respectiv drepturile de pensie ale reclamantului, și în lipsa unor reglementări speciale, competența de soluționare a cauzei este reglementată de dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 153 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: 1) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi" și prevederile art. 95 din C. proc. civ., litigiul va fi soluționat, în primă instanță, de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Vaslui, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaților, prin Secretar General, în favoarea Tribunalului Vaslui, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.

Procesat de GGC - LM