ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5542/2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 22 decembrie 2020, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, au solicitat ca pârâtul să fie obligat să respecte Legea pensiilor nr. 127/2019, lege aprobată de Parlamentul României și promulgată de Președinte, în ceea ce privește indexarea punctului de pensie cu 40%, adică 1775 RON, începând cu 01 septembrie 2020.

2.1. Prin sentința civilă nr. 86 din 30 martie 2021, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Mehedinți a reținut, în esență, că în ceea ce privește competența instanțelor de a soluționa litigiile privind actele administrative, tipice sau atipice, ale autoritățile publice centrale, art. 10 din Legea nr. 554/2004 dispune că aceste litigii se soluționează în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel. De asemenea, în același sens sunt și dispozițiile art. 3 pct. 1 din C. proc. civ., care stabilesc în competența curților de apel soluționarea, în primă instanță, a proceselor și cererilor în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale.

A mai reținut instanța că de altfel, potrivit autorilor de drept administrativ, contenciosul administrativ reprezintă activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Această definiție a fost consacrată, ulterior, chiar prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Or, în speța dedusă judecății, deși nu este suficient motivată chemarea în judecată a pârâtului Guvernul României, pretențiile reclamanților, oricare ar fi ele, nu pot excede atribuțiilor și competențelor legale ale acestei autorități, astfel încât eventuala vătămare a drepturilor lor subiective și existența unei răspunderi administrativ-patrimoniale nu poate fi analizată și stabilită decât de instanțele specializate de contencios administrativ.

2.2. Prin sentința civilă nr. 872 din 03 iunie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel București a reținut, în esență, că reclamanții au domiciliul, județul Mehedinți, iar potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său", norma legală instituind așadar o competență teritorială exclusivă în favoarea reclamantului persoană fizică.

2.3. Prin sentința civilă nr. 253 din 16 septembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, constatând ivit conflictul negativ de competență și înaintând dosarul în vederea soluționării acestuia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Craiova a reținut, în esență, pe de o parte, că din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2, art. 8 alin. (1), art. 18 alin. (1) și art. 19 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în competența instanțelor de contencios administrativ nu sunt toate litigiile care implică o autoritate publică, ci doar litigiile care privesc acte administrative tipice sau asimilate, iar cererea reclamanților nu se subsumează niciuneia dintre categoriile reglementate în Legea nr. 554/2004 și nici prin alte legi special, pentru ca, astfel, instanța de contencios administrative să fie competentă în a soluționa acțiunea.

Pe de altă parte, Curtea de Apel a reținut și că raportul juridic care a condus la sesizarea instanței nu este unul de drept public, întrucât obiectul acțiunii îl constituie plata unor diferențe de drepturi bănești derivate din pensie, reclamate ca fiind cuvenite prin aplicarea unor dispoziții legale din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

În cauză, reclamanții A. și B., în calitate de pensionari, au înțeles să învestească instanța de conflicte de muncă și de asigurări sociale cu o acțiune având ca obiect acordarea de drepturi bănești reținute nelegal, urmare a nerespectării Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

Înalta Curte constată că reclamanții nu supun judecății examinarea legalității unui act administrativ (nici tipic și nici asimilat, câtă vreme nu au făcut referire la vreun act administrativ unilateral pe care îl contestă și nici nu au pretins că au adresat o cerere pârâtului pentru acordarea drepturilor pretinse).

De asemenea, acțiunea formulată nu prezintă configurația unei cereri în despăgubiri, formulată în condițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, întrucât în atare situație reclamanții ar fi trebuit să probeze faptul că s-au adresat anterior instanței de contencios administrativ cu o cerere în anularea actului administrativ vătămător, care să fi fost admisă.

În raport cu obiectul cererii, având în vedere împrejurarea că raportul juridic care a condus la sesizarea instanței nu este unul de drept public, întrucât obiectul acțiunii îl constituie plata unor diferențe de drepturi bănești derivate din pensie, reclamate ca fiind cuvenite prin aplicarea unor dispoziții legale din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, Înalta Curte constată că raportul juridic dedus judecății este unul civil, guvernat de normele privind asigurările sociale, iar competența materială va fi determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 266 și următoarele din Codul muncii coroborate cu art. 141 lit. f) din Legea nr. 127/2019.

Art. 266 din Codul muncii statuează că "jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod", iar potrivit art. 141 lit. f) din Legea nr. 127/2019 "Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind (...) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi".

Prin urmare, competența soluționării cauzei revine tribunalului, secția specializată în conflicte de muncă și asigurări sociale, instanță pe care, de altfel, reclamanții au ales să o învestească inițial.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2021.

Procesat de GGC - LM