ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2982/2022

Ședința publică din data de 25 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 1 martie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, pentru nerespectarea Legii nr. 127/2019, art. 86 alin. (2) lit. b) privind majorarea punctului de pensie.

2.1. Hotărârea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 7285 din 27 octombrie 2021, Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale materiale funcțională și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că reclamantul se consideră vătămat în dreptul său de a primi o pensie raportată la valoarea punctului de pensie de 1.772 RON cum se prevedea inițial în art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, și nu prin raportare la modificările aduse de O.U.G. nr. 135/2020, având astfel deschisă calea unei acțiuni în contencios administrativ potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cum litigiul de față implică o autoritate publică centrală, soluționarea sa în fond revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 11.01.2022, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 391 din 1 martie 2022, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut, în esență, că, prin raportare la obiectul și finalitatea cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită instanța, litigiul dedus judecății are ca obiect principal dreptul de pensie al reclamantului, respectiv obligarea pârâtului la acordarea și recunoașterea drepturilor prevăzute de art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, în forma anterioară modificării acesteia prin O.U.G. nr. 135/14.08.2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, iar competența de soluționare a cauzei se stabilește prin raportare la prevederile art. 152, art. 153 lit. l) și art. 154 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

În consecință, în raport de aceste prevederi, curtea de apel a constatat că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Pentru identificarea instanței competente după materie este esențial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

În ceea ce privește obiectul acțiunii în contencios administrativ, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, rezultă că se urmărește cercetarea legalității conduitei autorității publice transpusă în actul administrativ tipic sau asimilat pretins vătămător pentru persoana reclamantă.

Înalta Curte reține că, în cauză, reclamantul a învestit instanța cu o cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, iar nu în temeiul Legii contenciosului administrativ, fiind nemulțumit de cuantumul pensiei în plată, în acest sens depunând talonul de pensie și decizia nr. 141392/02.07.2018 privind acordarea pensiei .

Așadar, prin demersul său judiciar, reclamantul urmărește recalcularea pensiei prin aplicarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, întemeindu-și cererea pe nerespectarea de către factorii decizionali a dispozițiilor din legea menționată care stabilesc faptul că punctul de pensie va crește de la data de 01.09.2020 cu 40%.

În acest context, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecății este unul de asigurări sociale, prin care reclamantul urmărește valorificarea unor drepturi specifice acestui domeniu de reglementare.

Prin urmare, întrucât, în speță, nu se contestă vreun act administrativ sau refuz emis de o autoritate centrală care să atragă competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, în raport de acțiunea formulată, cu respectarea principiului disponibilității care guvernează procesul civil, Înalta Curte va stabili competența soluționării litigiului, în primă instanță, în favoarea secției specializate în judecarea conflictelor de muncă și asigurări sociale din cadrul tribunalului, potrivit dispozițiilor legale aplicabile în materie, art. 95 alin. (4) din C. proc. civ. și art. 141 din Legea nr. 127/2019.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul Guvernul României prin Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2022.