ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2037/2021

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 30 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, pentru nerespectarea Legii nr. 127/2019, art. 86.

2.1. Hotărârea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 135 din 19 ianuarie 2021, Tribunalul Dolj a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că, deși nu este suficient de motivată cererea de chemare în judecată a pârâtului Guvernul României, sub aspectul competenței de soluționare, cauza intră sub incidența dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât, pretențiile reclamantului, oricare ar fi ele, nu pot excede atribuțiilor și competențelor legale ale acestei autorități, astfel încât eventuala vătămare a drepturilor sale subiective și existența unei răspunderi administrativ-patrimoniale nu poate fi analizată și stabilită decât de instanțele specializate de contencios administrativ. Cum litigiul de față implică o autoritate publică centrală, soluționarea sa în fond revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 11.02.2021, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 59 din 3 martie 2021, Curtea de Apel Craiova a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut, în esență, că cererea reclamantului nu se subsumează niciuneia dintre categoriile reglementate în Legea nr. 554/2004 și nici prin alte legi speciale, pentru ca, astfel, instanța de contencios administrativ să fie competentă în a soluționa acțiunea.

Așa cum rezultă din întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a înțeles să învestească instanța de conflicte de muncă și asigurări sociale cu o acțiune având ca obiect acordarea de drepturi bănești reținute nelegal, urmare a nerespectării Legii nr. 127/2019.

Pentru a învesti legal instanța de contencios administrativ cu o cerere în despăgubiri în condițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, reclamantul ar fi trebuit să probeze faptul că s-a adresat anterior instanței de contencios administrativ cu o cerere în anularea actului administrativ vătămător, care să fi fost admisă.

Acțiunea în despăgubiri formulată în fața instanței de contencios administrativ este întotdeauna subsidiară acțiunii în contencios, neintrând în sfera de competență a instanței de contencios soluționarea unei cereri de chemare în judecată având un obiect exclusiv patrimonial, cum este situația în speță.

Așadar, raportul juridic care a condus la sesizarea instanței nu este unul de drept public, întrucât obiectul acțiunii îl constituie plata unor diferențe de drepturi bănești derivate din pensie, reclamate ca fiind cuvenite prin aplicarea unor dispoziții legale din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. În fapt, reclamantul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, dispoziții legale care consfințesc valoarea punctului de pensie de 1.775 RON începând cu 01.09.2020. Ulterior, aceste dispoziții legale au fost modificate în sensul că valoarea punctului de pensie a scăzut la 1.442 RON, ceea ce a însemnat o creștere a pensiei cu doar 14% în loc de 40%, așa cum fusese inițial legiferat.

În consecință, curtea de apel a constatat că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține tribunalului, potrivit prevederilor art. 95 C. proc. civ. și art. 266 și următoarele din Codul Muncii, dar și ale art. 141 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Pentru identificarea instanței competente după materie este esențial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

În ceea ce privește obiectul acțiunii în contencios administrativ, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, rezultă că se urmărește cercetarea legalității conduitei autorității publice transpusă în actul administrativ tipic sau asimilat pretins vătămător pentru persoana reclamantă.

Înalta Curte reține că, în cauză, reclamantul a învestit instanța cu o cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, iar nu în temeiul Legii contenciosului administrativ.

Cu toate că obiectul cererii de chemare în judecată este nelămurit, în lipsa oricăror precizări din partea reclamantului, Înalta Curte constată că nemulțumirea sa se referă la cuantumul pensiei în plată, în acest sens fiind depuse talonul de pensie și decizia nr. 248861/10.04.2014 privind acordarea pensiei .

Prin urmare, întrucât, în speță, nu se contestă vreun act administrativ sau refuz emis de o autoritate centrală care să atragă competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, ci, se invocă nerespectarea pretinsului drept al reclamantului de a i se calcula punctul de pensie începând cu data de 01.09.2020 majorat cu 40%, prezentul litigiu se circumscrie materiei asigurărilor sociale, competența de soluționare a cauzei revenind Tribunalului Dolj.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul Guvernul României, în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 martie 2021.