ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3164/2021

Ședința publică din data de 26 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 14 octombrie 2020, pe rolul Tribunalului Olt, secția I civilă, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul Românei, a solicitat obligarea pârâtului să majoreze punctul de pensie și să plătească pierderile cauzate.

1.2. Prin precizările depuse la data de 27 octombrie 2019, reclamantul a învederat că obiectul cererii îl reprezintă obligarea pârâtului Guvernul României să respecte Legea pensiilor nr. 127/2019, în ceea ce privește creșterea etapizată a punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2019, până în septembrie 2022, precizând și că despăgubirile solicitate reprezintă diferența lunară dintre cuantumul pensiei actuale și cel al pensiei pe care ar fi încasat-o dacă s-ar fi procedat la majorarea punctului de pensie conform legii.

2.1. Prin sentința civilă nr. 60 din 22 ianuarie 2021, Tribunalul Olt, secția I civilă, a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Olt a avut în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilind că soluționarea litigiului prin care reclamantul solicită obligarea Guvernului României la respectarea Legii pensiilor nr. 127/2019 este de competența instanței de contencios administrativ, iar în raport de calitatea pârâtului de autoritate publică centrală, competența revine curții de apel.

2.2. Prin sentința civilă nr. 82 din 18 martie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secția I civilă și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.

Motivând hotărârea astfel pronunțată, Curtea de Apel Craiova a reținut că litigiul nu este unul de natura contenciosului administrativ și fiscal, reclamantul învestind instanța de conflicte de muncă și asigurări sociale cu o acțiune având ca obiect ocrotirea unui drept de asigurări sociale și acordarea drepturilor bănești reținute în mod nelegal, cu încălcarea Legii pensiilor nr. 127/2019.

Prin urmare, întrucât raportul juridic dedus judecății nu este unul care se judecă potrivit Legii nr. 554/2004, iar diferențele bănești solicitate de reclamant derivă din aplicarea unor dispoziții legale privind sistemul public de pensii, a apreciat curtea că sunt aplicabile dispozițiile art. 141 din Legea nr. 127/2019, care prevăd competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Olt, secția I civilă, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea introductivă, astfel cum a fost precizată, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, susținând, în esență, că pârâtul a încălcat dispozițiile Legii pensiilor nr. 127/2019, întrucât nu a majorat punctul de pensie la nivelul prevăzut de lege, conform creșterii etapizate prevăzute de acest act normativ. Pe cale de consecință, a solicitat obligarea pârâtului să procedeze la majorarea punctului de pensie și să-i achite despăgubiri constând în diferențele bănești dintre cuantumul pensiei actuale și cel al pensiei pe care ar fi încasat-o dacă s-ar fi procedat la majorarea punctului de pensie la nivelul stabilit de lege.

Problema care a generat conflictul de competența între cele două instanțe privește stabilirea competenței materiale procesuale, din perspectiva obiectului și a naturii juridice a litigiului, Tribunalul Olt făcând aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar Curtea de Apel Craiova a dispozițiilor art. 141 din Legea nr. 127/2019.

În raport de pretențiile reclamantului din cererea introductivă, astfel cum a fost precizată, Înalta Curte apreciază că prezentul litigiu se află în competența de soluționare a instanței specializate în litigii de asigurări sociale, nefiind o cauză de contencios administrativ și fiscal.

Astfel, chiar dacă pârâtul chemat în judecată este o autoritate publică centrală, obiectul cauzei nu se circumscrie prevederilor art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, respectiv nu privește anularea unui act administrativ emis de pârât, cu consecința recunoașterii dreptului pretins sau a interesului legitim și reparării pagubei cauzate reclamantului prin emiterea actului administrativ pretins vătămător și nici refuzul nejustificat de a soluționa o cerere adresată autorității. Reclamantul invocă încălcarea drepturilor sale în materia asigurărilor sociale, mai exact a dreptului la pensie, al cărei cuantum consideră că nu a fost majorat de pârât conform dispozițiilor Legii nr. 127/2019, iar acțiunea în despăgubiri vizează diferența bănească pe care susține că ar fi încasat-o dacă această majorare ar fi fost aplicată, nefiind, așadar, formulată ca un petit accesoriu al unei acțiuni în anularea unui act administrativ.

În concluzie, cererea de chemare în judecată are ca scop ocrotirea unui drept social, prin obligarea pârâtului la aplicarea unei dispoziții legale în materie de asigurări sociale, motiv pentru care Înalta Curte constată că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 127/2019, potrivit cărora tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secția I civilă (complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul Guvernul Românei, în favoarea Tribunalului Olt, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 mai 2021.