ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5077/2021

Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Militar de Urgență "Dr. B." Focșani a solicitat anularea actului administrativ prin care s-a modificat statul de organizare al spitalului prin transformarea funcției de șef laborator analize medicale din funcția militară în funcție civilă, precum și repunerea sa în funcția militară deținută anterior. Prin precizările înregistrate la data de 17.06.2020, reclamanta a arătat că înțelege să conteste ordinul Ministerului Apărării Naționale în baza căruia s-a modificat statul de organizare al Spitalului Militar de Urgență "Dr. B." Focșani, înregistrat sub nr. x din 06.12.2018, prin transformarea funcției de șef laborator analize medicale din funcție militară în funcție civilă. Prin încheierea din 17.06.2020 Tribunalul Vrancea a dispus introducerea în cauză a pârâtului Ministerului Apărării Naționale iar prin sentința nr. 165/14.07.2020, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 15/2021 din 19 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii și a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect, anulare act administrativ, ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civilă nr. 15/2021 din 19 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenta-reclamantă a arătat, în susținerea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., că instanța de fond a soluționat cauza în mod greșit pe excepția inadmisibilității acțiunii, deși recurenta-reclamantă a formulat plângere prealabilă la data de 2.04.2019, când a solicitat expres, în necunoștința numărului ordinului, anularea acestuia. Astfel, soluția pronunțată nu cuprinde motivele care au format convingerea instanței referitoare la lipsa plângerii prealabile, judecătorul fondului înlăturând nemotivat susținerile reclamantei, neexpunând în concret care este motivul pentru care a admis excepția, nerespectând astfel prevederile art. 425 C. proc. civ. În ceea ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că sentința este pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv cu interpretarea greșită a prevederilor art. 7 și art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, a susținut recurenta că a parcurs procedura prealabilă în termen legal, dovadă fiind răspunsul dat prin adresa nr. 193/A 2650 din 8.04.2019 a Spitalului Militar de Urgență Dr. B. Focșani, însă prima instanța nu a analizat conținutul plângerii prealabile din data de 2.04.2019, iar argumentele instanței de fond fie lipsesc fie sunt străine de natura cauzei. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenta-reclamantă A., apreciind că soluția de admitere a excepției inadmisibilității este temeinică și legală.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 20 mai 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 27 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare. Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale prin care a solicitat anularea actului administrativ prin care s-a modificat statul de organizare al Spitalului Militar de Urgență "Dr. B." Focșani, respectiv a ordinului Ministerului Apărării Naționale în baza căruia s-a modificat statul de organizare al spitalului, înregistrat sub nr. x din 06.12.2018, prin transformarea funcției de șef laborator analize medicale din funcție militară în funcție civilă. Prin sentința recurată, a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii, reclamanta formulând critici din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. Înalta Curte, reține că sunt fondate criticile circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Astfel, instanța de control judiciar amintește că dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat "(1) Hotărârea va cuprinde:/.../b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților". Așa cum s-a interpretat atât în doctrina, precum și în jurisprudența națională, hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă nu numai împrejurările de fapt ori doar motivele de drept care au format convingerea instanței, astfel că ea se va referi la toate aceste aspecte, fără a însemna însă că instanța trebuie să răspundă tuturor argumentelor invocate de părți pentru susținerea pretențiilor și apărărilor pe care le-au formulat, instanța putând să grupeze aceste argumente pentru a le răspunde în cuprinsul unui considerent comun. Prin urmare, instanța va arăta în concret, în raport de probele dosarului, situația de fapt pe care o reține în cauză și va demonstra aplicarea regulii de drept incidente, referirea generică la susținerile părților ori la probele administrate, nefiind suficientă pentru a satisface standardele normei în discuție, a căror încălcare atrage desființarea hotărârii, întrucât aceasta constituie, în realitate, o lipsă a motivării. De asemenea, nici motivarea sumară a hotărârii nu corespunde exigențelor textului enunțat pentru că lipsa de consistență a acesteia face imposibilă realizarea controlului judiciar și, totodată, considerentele hotărârii judecătorești trebuie să răspundă comandamentelor logicii, să fie clare, concise, lipsite de contradicții, bazate pe incontestabilitate, coroborate între ele și menite a impune o concluzie, elemente de natură a fundamenta puterea de convingere și a exclude arbitrariul. În fine, reține Înalta Curte că respectarea acestei dispoziții procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligației ce revine instanței de a garanta părților exercițiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din C. proc. civ., art. 21 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, dreptul la un proces echitabil constituie o componentă a principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică, nefiind suficient ca legea să recunoască persoanelor drepturi substanțiale în măsura în care acestea nu sunt însoțite de garanții fundamentale de ordin procedural, de natură a le pune în valoare. În acest sens, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanței obligația de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența" (Cauza Albina împotriva României, Cauza Gheorghe împotriva României). În speță, se constată că prin cererea adresată Ministerului Apărării Naționale - U.M. Focșani și înregistrată la autoritatea pârâtă sub nr. x din data de 24.04.2019, reclamanta a înțeles să conteste decizia/hotărârea/actul administrativ în baza căruia s-a modificat Statul de organizare al spitalului. Judecătorul fondului nu a clarificat însă aspecte esențiale ale cauzei, nu a analizat și nu s-a raportat la întreaga documentație depusă la dosar, limitându-se la a concluziona că "în cauză nu rezultă din niciun înscris că reclamanta s-ar fi adresat M.Ap. N. (nici măcar Spitalului Militar Focșani) cu o cerere de anulare a Ordinului G/0149/06.12.2018." În aceste condiții, este evident că, în raport de actele aflate la dosar, prima instanță nu a analizat argumentele reclamantei și nu s-a preocupat de lămurirea aspectului legat de formularea plângerii prealabile. O asemenea modalitate de abordare a motivării unei sentințe echivalează cu necercetarea cauzei, de natură a conduce la pronunțarea unei hotărâri lacunare sub aspectul motivelor pe care se sprijină, ceea ce impune trimiterea cauzei spre o nouă judecată pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunțată în litigiul de față, astfel cum s-a reținut anterior. În consecință, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, împrejurare în raport de care, nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate de recurentă în cadrul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, acestea urmând a fi examinate de către prima instanță, cu ocazia rejudecării cauzei. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanta A., va casa sentința recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe spre o nouă judecată.