ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4718/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 15.10.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării din Ministerul Cercetării și Inovării și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, anularea Hotărârii nr. 2 din data de 20 noiembrie 2017 a CNECSDTI privind aprobarea Raportului final nr. 2 din data de 20 noiembrie 2017, privind soluționarea sesizării înregistrate la CNECSDTI sub nr. x din data de 28 august 2017; anularea Raportului final nr. 2 din data de 20 noiembrie 2017 privind soluționarea sesizării înregistrate la CNECSDTI sub nr. x din data de 28 august 2017; anularea Raportului cu privire la soluționarea sesizării Comisiei de Etică a UMF Târgu Mureș; anularea sancțiunii de avertisment scris, aplicate prin rapoartele menționate.

Prin Sentința civilă nr. 385/04.02.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării din Ministerul Cercetării și Inovării și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ.

Prin Sentința nr. 60 din 31 mai 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Cercetării și Inovării, invocată de pârât prin întâmpinare și a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, Ministerul Cercetării și Inovării și Universitatea de Medicină, Științe și Tehnologie Târgu Mureș.

Împotriva Sentinței nr. 60 din 31 mai 2019, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recurentul-reclamant susține că prima instanță în mod greșit a apreciat că înscrisurile atacate în prezentul dosar sunt suficient motivate și că, tot în mod greșit, a făcut aplicarea prevederilor legale incidente în timp.

Consideră că dezlegarea dată de către instanța de fond este incorectă și că nu-i poate fi aplicată o prevedere legală ulterioară stării de fapt.

De asemenea, prezintă concluziile Comisiei de Etică și dispozițiile legale invocate de pârâți, viciile de formă ale rapoartelor atacate și lipsa motivării în fapt a actelor contestate, precum și constatările Comisiei de Etică și ale CNECSDTI cu privire la plagiat.

4.1. Intimatul-pârât Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și respingerea cererii de chemare în judecată ca prematur introdusă.

4.2. Intimata-pârâtă Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, pentru nemotivare, apreciind că nu au fost formulate critici care să se încadreze în motivele de casare prevăzute restrictiv de art. 488 din C. proc. civ.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.

4.3. Intimatul-pârât Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că recurentul-reclamant nu a indicat prevederile legale pe care și-a întemeiat recursul și nici nu a arătat în concret greșelile de interpretare făcute de către instanța de fond.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs formulate de către reclamantul A., invocată de către intimații-pârâți Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin întâmpinări, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Mai mult, examinând cererea de recurs formulată de către reclamantul A., se constată că aceasta reprezintă o redare fidelă a cererii de chemare în judecată depuse la instanța de fond la dosarul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, aspectele invocate făcând obiectul analizei primei instanțe, prin cererea de recurs nefiind adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

În speță, instanța de recurs constată că recurentul-reclamant nu a arătat care sunt normele de drept material ce au fost, în opinia sa, încălcate sau aplicate greșit de către prima instanță și nici argumentele pentru care a apreciat în acest mod. Cu alte cuvinte, recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică concretă adusă hotărârii recurate, care să poată fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Din această cauză, nici primele 5 paragrafe din "Motivele recursului", care nu se regăsesc în cererea de chemare în judecată, nu constituie critici de nelegalitate în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., câtă vreme recurentul-reclamant nu a prezentat argumentele pentru care a apreciat că prima instanță a aplicat sau interpretat greșit legea.

Mai mult, aspectele invocate prin cererea de recurs au caracter general și nu arată în concret care sunt textele de lege apreciate ca fiind aplicate ori interpretate greșit de către instanța de fond.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 60 din 31 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 60 din 31 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 14 octombrie 2021.

GGC - NN