ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4422/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018 la data de 26.06.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției a solicitat:

- obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de încadrare prin care, începând cu data de 1 ianuarie 2018 să i se stabilească salariul de bază și toate sporurile aferente (sporul de risc și suprasolicitare, sporul de confidențialitate și sporul de condiții vătămătoare) raportat la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Curții de Apel Bacău, Curții de Apel Galați;

- obligarea pârâtului la alocarea fondurilor necesare efectuării plății drepturilor solicitate.

La data de 28.12.2018 reclamantul a precizat că înțelege să conteste și Hotărârea nr. 18 din 15.05.2018 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Craiova, prin care i-a fost soluționată contestația administrativă.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 209 din 22 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția inadmisibilității, fiind admisă excepția lipsei calității procesuale pasive.

Astfel, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtului Ministerul Justiției, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Deopotrivă, a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Craiova, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 209 din 22 ianuarir 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și, rejudecând, să se admită acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs

Ambele autorități intimate - pârâte, respectiv Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției, au formulat întâmpinări la recursul promovat de reclamant, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat, hotărârea pronunțată de instanța de fond fiind temeinică și legală.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul-reclamant A. a formulat "Răspuns la întâmpinare", în cadrul căruia a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecându-se litigiul, să se admită acțiunea, așa cum a fost formulată și precizată.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția din 18.06.2020, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 20 aprilie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 4 mai 2021, apoi la 11 mai 2021 și, în aceeași compunere, a repus cauza pe rol și a fixat termen pentru continuarea judecății la data de 5 octombrie 2021, în vederea discutării incidenței soluției ce va fi pronunțată în dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secții Unite - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, cu termen de judecatî la data de 28 iunie 2021.

La data de 22 septembrie 2021, recurentul-reclamant a înaintat la instanță pe fax cererea sa de renunțare la judecata acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 406 din C. proc. civ.. În cadrul cererii recurentul - reclamant solicită admiterea recursului și anularea sentinței.

Față de momentul depunerii cererii de renunțare, instanța, raportat la dispozițiile art. 406 alin. (4) din C. proc. civ. a comunicat-o intimaților - pârâți, solicitându-le acestora și punct de vedere cu privire la cererea de renunțare.

Doar intimatul - pârât Ministerul Justiției a răspuns la solicitarea instanței, comunicând o Notă, în cuprinsul căreia solicită a se lua act de cererea recurentului - reclamant.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Cu privire la cererea de renunțare la judecată. Soluția instanței de recurs.

Înalta Curte, sesizată fiind cu soluționarea recursului, constată faptul că recurentul - reclamant a depus la dosarul cauzei, cerere de renunțare la judecata acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 406 din C. proc. civ.

Deliberând asupra cererii de renunțare la judecată, astfel cum a fost formulată în scris de către recurentul - reclamant A., Înalta Curte reține aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziție al părților, dispoziții în conformitate cu care obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar partea poate oricând renunța la judecarea cererii sale sau la însuși dreptul pretins, în condițiile legii.

Instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

În conformitate cu prevederile art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar conform alin. (5), când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.

Constată astfel instanța de control judiciar că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului-reclamant, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere acordul expres al intimatului - pârât Ministerul Justiției, manifestat prin Nota transmisă inițial prin fax la data de 4.10.2021 (dosar) și acordul tacit al intimatei - pârâte Curtea de Apel Craiova, reținut conform dispozițiilor art. 406 alin. (4) teza finală C. proc. civ., Înalta Curte urmează a lua act de act de cererea recurentului - reclamant A., de renunțare la judecarea acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova și, în conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. (5) din C. proc. civ., dat fiind faptul că renunțarea s-a făcut în calea extraordină de atac a recursului, va dispune și anularea în tot a sentinței de fond.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de cererea recurentului-reclamant, de renunțare la judecata acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 406 alin. (1), (3) și (5) din C. proc. civ., Înalta Curte, constată că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a lua act de această cerere și a anula hotărârea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 406 alin. (5) din C. proc. civ. ia act de cererea recurentului - reclamant A., de renunțare la judecarea acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova.

Anulează în tot sentința civilă nr. 209 din data de 22 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 octombrie 2021.

GGC - MM