ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4393/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4393/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 26 noiembrie 2020, reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/27.03.2020, precum și a Deciziei nr. 7222/28.05.2020 privind soluționarea contestației formulate de Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu împotriva Procesului-verbal nr. x/27.03.2020, din proiectul x cu titlul "Start-up HUB: Laboratorul Antreprenorilor".
Hotărârile care au generat conflictul de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 1468/05.03.2021, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în favoarea Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul București a reținut, în esență, că dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, teza a II-a trebuie interpretate în spiritul acestora, în sensul că se referă la situația în care persoana juridică de drept public acționează în regim de putere publică, pornindu-se de la teza protecției suplimentare acordate părții vulnerabile (sens în care a fost modificată Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/2018), ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății.
2.2. Prin sentința civilă nr. 328 din 15 iunie 2021, Tribunalul Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
În motivarea hotărârii, Tribunalul Sibiu a reținut, în esență, că normele de competență reglementate de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt de strictă interpretare, iar în prezenta cauză reclamanta este o entitate de drept public, fiind incidentă teza a doua a dispoziției legale.
Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Înalta Curte constată că demersul judiciar ce formează obiectul prezentului litigiu vizează anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/27.03.2020, precum și a Deciziei nr. 7222/28.05.2020 privind soluționarea contestației formulate de Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu împotriva Procesului-verbal nr. x/27.03.2020, din proiectul x cu titlul "Start-up HUB: Laboratorul Antreprenorilor", astfel că, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează interpretarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la calitatea reclamantei de persoană juridică de drept public.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competența teritorială de soluționare a cauzelor în materia contenciosului administrativ, "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Totodată, conform art. 114 din Legea educației naționale nr. 1/2011:
"(...) (2) Învățământul superior este organizat în universități, academii de studii, institute, școli de studii superioare și altele asemenea, denumite în continuare instituții de învățământ superior sau universități.
(3) Instituțiile de învățământ superior sunt organizații furnizoare de educație care desfășoară activități de învățământ pe bază de programe de studii autorizate și, după caz, acreditate, în condițiile legii, de formare inițială și continuă de nivel universitar, programe ce funcționează pe principiul calității necesar pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor direcți și indirecți din societate. (...)
(5) "Instituțiile de învățământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept privat și de utilitate publică."
Așadar, având în vedere că reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu este o instituție publică, persoană juridică de drept public, parte componentă a sistemului național de învățământ superior, care funcționează în realizarea scopului și exercitarea competențelor prevăzute de lege, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile, sub aspectul competenței teritoriale de soluționare a cauzei, prevederile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 antereferite, care atribuie competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la sediul pârâtului, fără a distinge după calitatea pârâtului, competența teritorială fiind stabilită de legiuitor în mod exclusiv în raport cu calitatea pe care o are reclamantul.
Așa fiind, suntem în prezenta unei necompetențe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziții speciale, pe care părțile nu o pot înlătura, instanța putând să o invoce din oficiu în condițiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin urmare, în considerarea calității de instituție publică a reclamantei și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care este în municipiul București, față de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul București.
Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2021.