ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3608/2021

Asupra acțiunii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 26 martie 2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D. și E., a solicitat, în principal, constatarea nulității Ordonanței din 26.02.2021 și constatarea nesoluționării dosarului x/2019 La data de 09 iunie 2021, pârâții E. și D. au depus întâmpinare prin care au invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cauzei. Analizând cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale invocată prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 97 din C. proc.

civ., republicat: "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competența sa." Dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, dispun în sensul că: "Secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel." Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt incidente dispozițiilor art. 94 alin. (1) lit. h) din C. proc.

civ., potrivit cărora judecătoriile judecă în primă instanță următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani "…cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe". În ceea ce privește competența teritorială, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel". Pentru aceste motive, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 și art. 130 alin. (2) din C. proc.

civ., necompetența materială este de ordine publică, iar în conformitate cu dispozițiile art. 132 instanța de judecată este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă, raportat la dispozițiile art. 94 alin. (1) lit. h) și art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, secția de contencios administrativ și fiscal constată că nu este competentă material să soluționeze cauza, va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența materială de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de A., în favoarea Judecătoriei Hârșova. PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâții D. și E.. Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D. și E., în favoarea Judecătoriei Hârșova. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2021. GGC - BR