ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1678/2021

Ședința publică din data de 17 martie 2021

Asupra acțiunii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 25 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, petentul A., în contradictoriu cu intimata Inspecția Judiciară a solicitat desființarea Rezoluției inspectorului șef cu nr. de lucrare C20-1469 din 11.11.2020 și a Rezoluției de clasare nr. 2384/A din data de 06.08.2020 în dosarul nr. 20-2596 al Inspecției Judiciare.

În motivarea cererii, în esență, s-au prezentat de către petent circumstanțele în care a fost sesizată Inspecția Judiciară, secția pentru judecători cu privire la soluționarea dosarulului civil nr. x/2019 aflat pe rolul Judecătoriei Odorheiul Secuiesc.

Astfel, s-a arătat că, în cadrul acestui dosar, există diferente între înregistrările audio ale ședințelor de judecată și consemnările de pe suport hârtie, fiind invocată și încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin nepronunțarea instanței asupra unor chestiuni ce privesc fondul cauzei, precum și a cererii de probatorii formulată de acesta.

Totodată, s-a invocat abaterea disciplinară, constând în atitudinea nedemnă, discriminatorie și neconformă cu conduita unui magistrat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

La cerere au fost anexate înscrisuri și CD.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Inspecția Judiciară a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport de dispozițiile art. 45

1

alin. (3) din Legea nr. 317/2004.

Pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat, petentul a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției necompetenței materiale, solicitând respingerea apărărilor formulate de pârâtă.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, iar prin rezoluția din data de 4 decembrie 2017 a completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a stabilit termenul de judecată la data de 17 martie 2021 în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale, în temeiul dispozițiilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prin raportare la obiectul cererii și la dispozițiile legale procedurale incidente, apreciază că este întemeiată pentru argumentele în continuare prezentate.

Reglementând competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile art. 97 C. proc. civ. statuează că aceasta judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, recursurile în interesul legii, cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, precum și orice alte cereri date prin lege în competența sa, astfel încât instanța supremă poate fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a unei cereri decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de legi speciale.

În cauza de față, petentul A. a supus controlului instanței de contencios administrativ Rezoluția inspectorului șef cu nr. de lucrare C20-1469 din 11.11.2020 prin care s-a respins, în temeiul art. 45

1

alin. (2) din Legea nr. 317/2004, plângerea împotriva Rezoluției de clasare nr. 2384/A din data de 06.08.2020 în dosarul nr. 20-2596 al Inspecției Judiciare și rezoluția de clasare contestată.

Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 317/2004:

(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori. (...)

(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor.

Totodată, art. 45

1

din același act normativ prevede că: (1) Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecția Judiciară.(...) (3) Rezoluția inspectorului-șef prin care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.

Așadar, legiuitorul a instituit în această materie o competență materială și teritorială exclusivă, de la care nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, atribuind competența de soluționare a acestor cereri Curții de Apel București.

Pentru considerentele expuse mai sus, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., republicat prin raportare la art. 96 pct. 1 din același cod, având în vedere și dispozițiile art. 45

1

din Legea nr. 317/2004, va constata că pricina este de competența unei instanțe de alt grad și, în consecință, va declina cauza la Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația formulată de A. în contradictoriu cu intimata Inspecția Judiciară în favoarea Curții de Apel București.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2021.