ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3495/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 17.08.2017, sub nr. x/2017, pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanta Persoană Fizică Autorizată A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, suspendarea efectelor procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/8.05.2017, precum și anularea acestui proces-verbal și a deciziei de soluționare a contestației nr. x/11.07.2017, întocmite de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

1.2. La data de 20.11.2017 reclamanta a formulat o cerere precizatoare prin care a învederat că nu mai insistă în judecarea capătului de cerere întemeiat pe prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, privind suspendarea efectelor actului administrativ constând în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/8.05.2017.

Prin sentința civilă nr. 58 din 3.05.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a dispus respingerea cererii de suspendare formulată de reclamanta PFA A., a admis cererea acesteia de chemare în judecată, formulată în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/8.05.2017, precum și decizia de soluționare a contestației nr. x/11.07.2017, întocmite de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Împotriva sentinței civile menționate la pct. I.2., a formulat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 și alin. (2) din C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004. Prin calea de atac astfel formulată, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acțiunii formulate ca fiind neîntemeiată.

Un prim motiv de casare (prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.) vizează reținerea nelegală a instanței potrivit căreia "circumstanțele de fapt ce rezultă din formularul SI completat în data de 17.07.2015 nu constituie, în lipsa altor mijloace de probă care să le confirme, motive substanțiale în procesul de evaluare a îndeplinirii condițiilor de acordare a celei de-a doua tranșe din finanțarea nerambursabilă" întrucât, instanța de fond nu a reținut faptul că dispozițiile Ghidului solicitantului Măsurii 112 dispun că, "îndeplinirea obiectivelor exploatației agricole și a investițiilor propuse pentru atingerea acestora, stabilite de beneficiar în Planul de afaceri, constituie condiție de eligibilitate pentru cea de-a doua transă de plata". În acest sens sunt dispozițiile și art. 4 alin. 4 "Modalitatea de plată" din contractul de finanțare nr. x/17.02.2014 dispune că: "A doua cerere de plată se depune în termen de 33 de luni de la data semnării contractului de finanțare după verificarea îndeplinirii tuturor acțiunilor prevăzute în Planul de afaceri, obligatoriu cu implementarea standardelor comunitare și reprezintă 40% din valoarea prevăzuta la art. 3 alin. 1."Așadar, beneficiara și-a asumat obligația să îndeplinească planul de afaceri așa cum l-a întocmit, până la depunerea dosarului pentru obținerea tranșei a II-a de plată.

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înființare și/sau preluare prin transfer de proprietate și/sau arendă/concesionare a unei exploatații agricole între 6 - 40 UDE, care produce în principal produse agricole vegetale și animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor, pentru prima dată în calitate de conducător (șef) de exploatație. Înscrierea exploatației agricole în Registrul unic de identificare de la APIA și a parcelelor agricole, mărimea acestora și culturile aferente se verifica scriptic, iar suprafețele și culturile declarate la APIA trebuie să fie identice cu suprafețele și culturile completate de solicitant în Cererea de Finanțare, aspect care nu a fost analizat de instanța de fond.

Reținerea potrivit căreia întreaga situație a fost generată de o simplă eroare nu poate fi întemeiată întrucât din consultarea bazei de date IACS/APIA reiese faptul ca s-au făcut multiple intervenții cu ocazia cărora neconcordanțele puteau fi semnalate, iar singura persoană care putea semnala aceste erori era A., întrucât era singura care cunoștea situația reală din teren.

În plus, între data completării/semnării formularului SI (17.07.2015) și data depunerii cererii de plată tranșa 2 (13.12.2016) au trecut 17 luni, timp în care eventualele erori de completare la care s-a făcut referire ar fi putut fi clarificate și remediate, însă PFA A. nu a întreprins nicio acțiune în vederea remedierii erorilor invocate din cadrul formularului SI nici pe cale amiabilă, nici în instanța de judecată.

Întreaga situație a fost adusă la cunoștința instituțiilor în cauză (APIA, AFIR) cu ocazia producerii efectelor financiare, prin prisma faptului că procedura de control A.P.I.A. implică verificarea prin sondaj a fermierilor.

Cu privire la motivarea instanței de fond, în sensul că "era necesar ca beneficiarului să i se explice clar și pe înțelesul său de către funcționarii publici care au pus la dispoziție formularul SI care sunt consecințele directe ale modificării ia jumătatea lunii iulie a anului 2015 a culturilor, în sensul că pe 2 ha de teren nu se mai cultivă pepeni ci porumb", recurenta arată că, prin planul de afaceri întocmit și asumat spre îndeplinire de intimata-reclamantă, aceasta și-a asumat îndeplinirea unui număr de 4,465 UDE, număr de UDE care a atras implicit cuantumul finanțării ce urma a fi solicitată spre decontare, aspect ce rezultă din pct. VI "Calculul Unității de Dimensiune Economică (UDE)" din Planul de Afaceri propus "Pornind de ia calcularea dimensiunii economice a exploatațiilor agricole se calculează valoarea sprijinului în RON".

Așadar, aceasta avea cunoștință de faptul că orice modificare a planului de cultură atrage nerespectarea planului de afaceri propus, plan care devine parte integrantă a contractului de finanțare, iar o eventuală modificare a planului de afaceri putea fi realizată doar la solicitarea expresă a beneficiarului și doar după acordul autorității contractante, acord care nu există în cazul de față, iar reținerea instanței potrivit căreia "beneficiarul nu a fost informat clar de funcționarii publici" este netemeinică și nelegală.

Arată recurenta și că instanța reține o oarecare culpă a funcționarilor publici din cadrul APIA privind completarea formularului SI, deși cele consemnate în respectivul formular au fost asumate de către beneficiara PFA A. prin semnătura și ștampilă, declarând și acceptând faptul că întreaga suprafață de 2.28 ha a fost cultivată cu porumb, neexistând o eroare din partea APIA,

Așadar, solicitantul este direct răspunzător de corectitudinea datelor cu atât mai mult cu cât acestea au fost asumate prin semnătură și ștampilă, motiv pentru care apreciază ca fiind netemeinică reținerea potrivit căreia eroarea a apărut de la expertul APIA, iar din consultarea bazei de date IACS/APIA reiese faptul că reclamanta a făcut multiple intervenții în baza de date, având astfel posibilitatea/ocazia semnalării neconcordanțelor și remedierii situației.

În plus, dacă beneficiarul ar fi apreciat că formularul SI întocmit în cadrul APIA nu corespunde realității acesta avea posibilitatea îndreptării eventualelor erori de completare sau contestarea acestuia, ori, în condițiile în care la dosarul cererii de plată s-a depus formularul SI întocmit în cadrul APIA într-o formă agreată de beneficiar, recurenta pârâtă s-a aflat în situația în care putea doar să constate realitatea celor rezultate din declarațiile date de beneficiara, iar conform celor declarate de PFA A. rezulta că în anul 2015 au fost cultivate 2 ha, de teren cu porumb și nu cu pepeni.

Instanța de fond a reținut în mod nelegal că recurenta pârâtă era obligată să realizeze un control pe teren ori prin teledetecție, întrucât acest tip de control putea fi realizat doar de experții din cadrul APIA lași - Centrul Local Târgu-Frumos, aceasta fiind singura instituție abilitată să realizeze un astfel de control și să completeze Registrul unic de identificare la APIA, iar nu AFIR care are doar obligația de a lua act de situația rezultată din înscrisuri, și de a dispune măsuri în ceea ce privește sumele solicitate la plată.

Așadar, în acest caz, nu se impunea realizarea unui control din partea instituției noastre, întrucât în speță s-au raportat în mod exclusiv la documentele depuse de beneficiară în vederea decontării tranșei de plată, nefiind de contestat realitatea documentelor care provin de la alte instituții abilitate să confirme realitatea situației din teren a culturilor realizare de solicitantă, în speță de la APIA lași - Centrul Local Târgu-Frumos.

Totuși, urmare verificărilor efectuate în baza de date IACS și a documentației transmise de către Beneficiar, recurenta a solicitat beneficiarei informațiile suplimentare, iar în urma analizării acestora s-a constatat ca suprafața de 2.28 ha nu a intrat în rotație doar cu culturi horticole (2 ha teren fiind cultivate cu porumb și nu cu pepeni conform celor declarate de Beneficiar).

Se reiterează faptul că, în data de 17.07.2015 beneficiarul a înaintat la A.P.I.A. Târgu-Frumos Formularul SI de corecție prin care solicita introducerea pachetului de agromediu P4 - motiv pentru care s-au unit două subparcele (5a - 0,3 ha porumb și 5b - 2,00 ha pepeni) aflate în cadrul aceluiași bloc fizic (876), rezultând o singură parcela cultivată cu porumb. Acest formular este asumat de beneficiar prin semnătură și ștampilă - informațiile înscrise cu privire la tip cultură, parcele și suprafața fiind lizibile. Având în vedere faptul că Formularul SI de corecție era lizibil, semnat și ștampilat de către beneficiar, deci asumat de către acesta, nu se poate accepta reținerea potrivit căreia "acest formular (...) transpune în mod nereal cele cultivate în teren".

Punctul de vedere formulat de către Centrul Local APIA - Tg. Frumos confirmă faptul că beneficiarul A. a depus Formularul SI în vederea accesării pachetului de agromediu P4, pentru o singura suprafața de 2,30 ha cultivată cu porumb (suprafața compusă din subparcelele 5a și 5b), APIA menționând faptul că informațiile sunt cele furnizate de declarațiile fermierului, acesta nefiind selectat pentru controlul pe teren/2015.

Conform verificărilor realizate în baza de date IACS pentru perioada 2014 - 2016, beneficiarul nu figurează cu M 214 - Măsuri de agromediu - justificarea acestuia fiind data de faptul ca sistemul APIA nu a permis efectuarea acestor înscrieri, însă nu fost prezentate și eventuale sesizări ale beneficiarului privind imposibilitatea înscrierii Măsurilor de agromediu pentru anii 2014 - 2016.

Registrele Agricole, Adeverințele emise de către Primărie, Declarațiile de suprafața depuse la APIA, Rapoartele de Progres, inclusiv Formularele de corecție depuse la APIA - toate acestea sunt documente întocmite doar în baza informațiilor furnizate direct de către beneficiar, astfel că nu se impunea realizarea unui control de instituția noastră cu privire la realitatea celor declarate la APIA.

Așadar, în raport de situația de fapt reținută, trebuia constată neglijența exclusivă a beneficiarului, iar nu culpa instituțiilor statului (APIA sau AFIR) care nu au făcut altceva decât să i-a act de declarațiile depuse, semnate și ștampilate de PFA A., nefiind temeinică reținerea instanței potrivit căreia "nu este suficient (...) să se afirme că el (beneficiarul) este cel care și-a asumat responsabilitățile schimbărilor".

Motivarea instanței duce la concluzia ca nu s-au analizat și nu s-au aplicat prevederile Art. 1 "Obiectul contractului" din contractul de finanțare, care dispun astfel: 1(2): Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul Cadru și anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și i le acceptă. Cererea de finanțare depusă de beneficiar, rezultată în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul etapei de evaluare - selectare devine obligatorie pentru beneficiar.; l(3): Beneficiarul acceptă finanțarea nerambursabilă și se angajează să desfășoare Proiectul pe propria răspundere;

De asemenea, nu s-a procedat la aplicarea dispozițiilor similare ale art. 1 "Obligații generale" din Anexa I la contractual de finanțare care dispun că: "1(2): Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fata Autorității Contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integranta din Cererea de finanțare; 1(3):Beneficiarul trebuie să implementeze obiectivele prevăzute cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract

Așadar, în considerarea prevederilor contractuale sus menționate, instanța de fond nu a reținut faptul că în accepțiunea contractului de finanțare beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile și de asumare a acestora, A.F.I.R. având un rol de supraveghere a procesului de implementare a proiectului, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare și proceduri acreditate de Comisia Europeană.

Arată recurenta și că instanța de fond a reținut în mod netemeinic și nelegal faptul că "beneficiarul a demonstrat că a cultivat pepeni" instanța neanalizând faptul că Tranșa de plată nu putea fi declarată eligibilă atâta timp cât prin Notificarea C1.11L nr. 1038 din 5.12.2016 nu a fost aprobată modificarea planului de afaceri cu culturi pentru anul 3 și a dimensiunii economice, nefiind astfel posibilă înlocuirea culturilor.

Potrivit dispozițiilor Ghidului solicitantului aferent măsurii 112, la verificarea conformității Planului de afaceri, solicitantul sprijinului trebuie sa demonstreze ca dimensiunea fermei a crescut cu minimum 4 UDE de la data aprobării deciziei individuale de acordare a acestuia și a modernizat exploatația agricola în conformitate cu cele precizate în Planul de afaceri.

Creșterea exploatației agricole cu minimum 4 UDE se verifica la cea de-a doua transa de plata de către experții de la APDRP, cu situația existenta în Registrul unic de identificare de la APIA, ce conține suprafețele utilizate de fermieri începând cu cel de-al doilea an din Planul de afaceri, iar Beneficiara acestei masuri are obligația de a-și înscrie toate suprafețele agricole deținute în Registrul unic de identificare la APIA, în perioada 1.03 - 15.05, odată cu depunerea cererii unice de plata pe suprafață.

Calculul dimensiunii economice a exploatației agricole se realizează pornind de la numărul de animale, suprafețele și culturile declarate în ultima perioada de depunere a cererii unice de plata pe suprafața în Registrul unic de identificare de la APIA si/sau în Registrul exploatațiilor ANSVSA/DSVSA/circumscripția veterinara în nume propriu si/sau al cedentului.

Solicitantul are obligația declarării la APIA a tuturor parcelelor agricole eligibile și neeligibile pe care le utilizează, iar nedeclararea întregii suprafețe utilizate atrage după sine sancțiuni stabilite de art. 55 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 cu modificările și completările ulterioare.

Așa cum rezultă din înregistrările A.P.I.A., pentru anii 2014 - 2016 aferente blocului fizic nr. 876, parcela x deținută de intimata-reclamantă - suprafețele cultivate cu legume nu au intrat în rotație cu culturile horticole, în anul 2015 fiind realizată o singură cultură de porumb, conform formularului FI de corecție depus la APIA în data de 17.07.2015.

S-a constatat nerespectarea criteriului de eligibilitate EG1 privind creșterea dimensiunii fermei cu minim 4 UPE având în vedere că, potrivit Notei de Clarificări la calculul UDE pentru Măsurile 112, 121, 141 - din data de 10.01.2012, postată pe site-ul AFIR, diferențierea între legume proaspete, pepeni și căpșuni în câmp deschis (D14a) și legume proaspete, pepeni și căpșuni în grădini pentru comercializare (D14b) se realizează după modul de rotație a culturilor.

Suprafața de 2,28 ha cultivată cu legume nu poate fi încadrată în categoria "legume proaspete, pepeni și căpșuni în grădini pentru comercializare" (5,691 UDE/Ha) - conform calculului dimensiunii economice a fermei propus, ci în categoria "legume proaspete, pepeni și căpșuni în câmp deschis"(3.940 UDE/Ha).

Datele din Planul de afaceri și realizările din teren coroborate cu cele din baza de date IACS și Registrul agricol nu corespund, întrucât datele menționate în Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei conduc la o creștere de numai 2,467 UDE față de minim 4 UDE conform prevederilor Ghidului solicitantului și fată de 4,465 UDE cât și-a asumat prin planul de afaceri.

Din cele prezentate mai sus rezultă că nu a fost respectat criteriul de eligibilitate EG 1 - creșterea dimensiunii fermei cu minim 4 UDE, fiind realizată doar o creștere de numai 2.467 UDE fată de 4,465 UDE cât și-a asumat prin planul de afaceri, ceea ce contravine obligațiilor contractuale asumate.

Instanța de fond nu a reținut obligația respectării criteriilor de eligibilitate de către beneficiară, obligație care rezultă și din dispozițiile art. 3 "Obligații" din Anexa I la contractul de finanțare, potrivit cărora: 3(1) Beneficiarul se obliga să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în Planul de afaceri, parte integranta din Cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenție Beneficiarul se obliga să nu modifice substanțial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanțare și să nu își înceteze activitatea agricolă.

În plus, instanța nu a reținut faptul că beneficiara nu a prezentat nicio factură care să dovedească vânzarea de pepeni în anul 2015, înțelegând să atașeze la dosarul cererii de plată niște dispoziții de încasare pe care le consideră în mod eronat ca fiind documente de comercializare.

Documentul de comercializare se întocmește doar în situația în care sumele încasate nu sunt aferente activității de exploatare, în cazul de față fiind vorba de venituri rezultate din vânzarea produselor PFA- ului, iar nu din activitatea exclusivă de vânzare de pepeni.

Se mai susține de către recurentă că instanța de fond nu a reținut incidența prevederilor H.G. nr. 224 din 5 martie 2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "Art. 7 alin. (1) Cheltuielile generale și specifice necesare pentru realizarea proiectului sunt eligibile dacă sunt realizate și efectiv plătite de beneficiar după data semnării contractului de finanțare și dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) sunt necesare pentru desfășurarea proiectului și în conformitate cu principiile managementului financiar adecvat, ale economiei și ale eficienței costurilor; b) sunt efectuate în conformitate cu prevederile contractului de finanțare încheiat cu APDRP; c) sunt înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarului, sunt identificabile și verificabile și sunt susținute de originalele actelor de plată, precum și de documente justificative, în condițiile legii."

Având în vedere prevederile legale sus menționate, parte din dispozițiile de încasare (comercializare) nu sunt înregistrate în contabilitatea beneficiarei, respectiv în Registrul jurnal de încasări și plăți iar unul dintre documente nu este datat. În plus, dispozițiile de încasare către casierie prezentate nu pot fi considerate documente justificative ținând cont de faptul ca acest tip de documente se întocmesc doar în situația în care sumele înscrise nu sunt aferente activității de exploatare, în cazul de fata fiind vorba de venituri rezultate din vânzarea produselor PFA-ului.

Toate documente emise au fost întocmite exclusiv pe baza informațiilor declarate și a documentelor depuse de beneficiar, fiind inacceptabilă o selecție a documentelor care ar profita intimatei reclamante și ignorarea celorlalte documente, doar pentru că există neconcordanțe evidente - declarate de însăși intimata-reclamantă.

Din analiza documentelor avute la dispoziție rezultă faptul că beneficiara nu a realizat obiectivele specificate în Cererea de Finanțare în baza căruia proiectul finanțat prin Programul FEAPR a fost selectat și contractat și, prin urmare, prin fapta reținută a fost prejudiciat Bugetul Uniunii Europene, în sensul că acesta a folosit o parte din fondurile comunitare puse la dispoziție prin contractul de finanțare și nu a atins obiectivele propuse, respectiv acela de creștere a dimensiunii exploatației vegetale cu 6,458 UDE, motiv pentru care se impune ca beneficiarul să restituie integral suma plătită, în baza dispozițiilor art. 11 alin. (3) din contractul de finanțare și a dispozițiilor art. 16 alin. (3) din Anexa la contract.

Având în vedere prevederile legale și contractuale asumate de intimata-reclamantă, este evident faptul că emiterea actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat este doar consecința nerespectării acesteia a dispozițiilor legale și contractuale asumate, beneficiara fiind singura răspunzătoare în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, iar în cazul încălcării clauzelor contractuale subscrisa își rezervă dreptul de a recupera ajutorul financiar acordat.

Așadar, actele a căror anulare s-a solicitat au fost emise în îndeplinirea unei obligații legale și cu respectarea clauzelor contractuale dar și a legislației naționale și comunitare incidente în cauză.

Prin urmare, cele reținute de instanța de fond prin sentința recurată ignoră atât prevederile legale mai sus enunțate cât și situația de fapt, sentința recurată fiind netemeinică și nelegală întrucât aceasta a fost pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 și alin. (2) Noul C. proc. civ.), precum și a dispozițiilor legale care reglementează acordarea fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Prin întâmpinarea formulată la data de 10.12.2018, intimata-reclamantă Persoană Fizică Autorizată A. a solicitat respingerea recursului recurentei-pârâte Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) ca fiind nelegal și netemeinic formulat, invocând următoarele aspecte:

În conformitate cu Manualul Procedura Autorizare Plăți vers. 36 PNDR 2013, "experții APIA vor verifica dacă datele menționate în Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei (nr. de ha) sunt conforme cu datele înscrise în baza de date lACS/Registrul Agricol, după caz (pentru teren)".

De asemenea, se va verifica dacă datele menționate în Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei (nr. de ha/specia și nr. de capete de animale/specia și nr. de păsări/nr. de familii de albine) sunt conforme realizărilor din teren prin verificarea cu datele înscrise în Registrul fermei, cu cele din baza de date IACS/Registrul Agricol, după caz (pentru teren)/Registrul exploatațiilor al ANSVSA (pentru animalele din speciile bovine, ovine, caprine și suine)/Fișa familiei de albine din Carnetul stupinei (pentru beneficiarii cu profil apicol care sunt membrii ai unei asociații cu profil apicol)/Adeverința emisă de autoritatea administrației publice locale (pentru beneficiarii cu profil apicol care sunt membrii ai unei asociații cu profil apicol)/Adeverința emisă de autoritatea administrației publice locale (pentru speciile de păsări: găini, curci, gâște etc)."

Conform Declarațiilor de suprafața depuse la APIA în anul 2014, 2015 și 2016, A.. a cultivat în fiecare an în cadrul blocului fizic 876 doar legume, respectând în acest mod definiția legumelor încadrate în categoria "legume în grădini pentru comercializare ".

Conform copiilor Registrului Agricol, atașate la documentație, A.. a cultivat în fiecare an, pe suprafața de 2,00 ha din cadrul blocului fizic 876 doar culturi horticole. Mai mult decât atât, conform Declarației de suprafața depusa inițial la APIA în anul 2015, reiese faptul că suprafața de teren de 2,00 ha a fost cultivată cu pepeni verzi și galbeni.

Arată intimata că formularul SI de corectare depus la APIA în data de 17.07.2015 a fost depus pentru introducerea pachetului de agromediu P4 și nu pentru corectarea culturii. În momentul depunerii acestui formular la APIA Tg. Frumos, experții (în speța funcționarul B. de la APIA CL Târgu Frumos), cel care s-a ocupat de dosar a precizat că nu poate să introducă acel formular în sistem fără să modifice și cultura pentru că sistemul informatic nu permitea doar înregistrarea pachetului de agromediu.

Acest lucru este atestat și în punctul de vedere solicitat APIA CL Târgu Frumos (document care exista la dosarul cauzei), prin care se confirm faptul că au făcut modificarea parcelelor deoarece solicitările de agromediu nu se acorda pe subparcele. Astfel, s-au unit cele două subparcele 5a și 5b, rezultând doar o parcelă. Expertul APIA omite să precizeze faptul că nimeni nu i-a spus ca această parcela este cultivată în integralitate cu porumb, deși acesta așa a reținut în declarație și ulterior în sistem. Formularul SI de corecție nu trebuia să modifice culturile ci trebuia doar să unească cele două subparcele deoarece făceau parte din același bloc 876.

În teren, pe suprafața respectiva de 2,28 ha, A.. a cultivat pepeni. Acest lucru reiese și din factura pe care beneficiară o are ca urmare a achiziționării de sămânță de pepeni, dar și din documentele de comercializare pe baza cărora aceasta a comercializat producția de pepeni obținută în anul 2015. Prin urmare, încadrarea legumelor în categoria "în grădini pentru comercializare " s-a făcut corect, ca urmare a rotației culturilor care au fost efectiv cultivate pe suprafața respectivă.

Atât timp cât Manualul Procedura Autorizare Plați vers. 36 PNDR 2013 prevede verificarea datelor menționate în Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei în baza Registrului Agricol în cazul în care beneficiarul nu este înregistrat în IACS, nu există niciun motiv pentru care verificarea să nu se facă și în baza înregistrărilor din Registrele Agricole pe care beneficiarul le declară în fiecare an, înainte de a declara la APIA. De asemenea, Declarația de suprafața de la APIA se întocmește în baza unei adeverințe emise de către Primăria unde este înregistrat terenul agricol deținut de către beneficiar. În cazul de față, declararea la APIA a suprafețelor de teren cultivate de către A.. s-a făcut în baza unei Adeverințe după Rolul Agricol emise de către Primăria comunei Costești.

Un alt argument invocat de intimată este și faptul că porumbul este o cultură care cel mai târziu până în luna mai se poate însămânța. Așa încât dacă s-ar fi vrut schimbarea culturilor și însămânțare în luna iulie 2015 de porumb, timpul nu ar fi permis.

O altă apărare susținută de intimată vizează demersurile efectuate în scopul aflării procedurii de identificare/de verificare de către APIA, respectiv, ca ceea ce declară fermierul este în concordanță cu realitatea, în temeiul bazelor de date pe care le deține instituția.

În concret, intimata susține că a identificat pe site-ul APIA mai multe elemente care converg la concluzia că aceasta ar fi putut identifica neconcordanța (softul administrat de APIA trebuia să identifice automat neconcordanța) reieșită din Formularul SI și ar fi putut solicita lămuriri, care nu ar fi condus la consecințele negative care i se impută în exclusivitate.

Remarcă intimata faptul că APIA nu se referă la Sistemul Integrat de Administrare și Control(IACS) din România (este administratorul sistemului), iar recurenta-pârâta AFIR face referire la acest sistem, în care afirmă în mod netemeinic că datele din Planul de afaceri al proiectului nu corespund cu datele din IACS și din registrele agricole. Referirile sunt lacunare și generale, chiar dacă datele stocate în sistem, dacă ar fi fost depuse la dosar, ar fi putut clarifica situația.

Susține intimata că, în sensul respingerii recursului este și modalitatea de aplicare în cauza a principiului proporționalității reglementat de O.U.G. nr. 66/2011, considerând prea drastica restituirea în integralitate a tranșei în valoare de 85.843,20 RON.

Concluzionând, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile recurate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin contractul de finanțare nr. x/17.02.2014 încheiat între AFIR și A. a fost acordată finanțare nerambursabilă de către autoritatea contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului "Dezvoltarea fermei agricole prin Instalarea ca șef de exploatație a d-nei A.", 2014 - 2017, cu o valoare totală eligibilă de 143.152 RON, din care au fost efectuate plăți aferente tranșei 1, în valoare de 85.843,20 RON, reprezentând 60% din valoarea proiectului.

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/8.05.2017 s-a dispus recuperarea sumei de 85.843,20 RON aferentă tranșei I și rezilierea contractului de finanțare, motivat de faptul că beneficiara nu a depus în termenul stabilit prin contract, documentele justificative pentru finalizarea proiectului, respectiv a documentelor care atestă îndeplinirea criteriului de eligibilitate EG1 constând în creșterea dimensiunii fermei cu minim 4 UDE.

Se mai reține faptul că reclamanta nu a contestat decizia de respingere a solicitării formulate la 23.11.2016 privind modificarea Planului de afaceri în sensul modificării planului de cultură pentru anul țintă și a dimensiunii economice a fermei. Prin această decizie a fost reținut faptul că încadrarea culturilor în Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei nu a fost corectă, realizându-se de fapt o creștere cu 2,476 UDE față de anul 0 și nu de 4 UDE conform criteriului de eligibilitate EG1. Reclamanta a formulat ulterior cererea de plată aferentă tranșei 2, cerere declarată neeligibilă, la data de 13.12.2016

Prin decizia nr. 18179/11.07.2017 a fost respinsă contestația formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/8.05.2017.

Instanța de fond a anulat cele două acte administrative apreciind în esență că retragerea finanțării și rezilierea contractului de finanțare au fost dispuse nelegal întrucât emitenta AFIR a apreciat greșit, în baza unor informații insuficiente obținute printr-o investigare incompletă, în lipsa unui control efectuat pe teren, că reclamanta nu ar fi îndeplinit una din condițiile asumate prin documentele de acordare a finanțării, respective creșterea dimensiunii economice.

Înalta Curte apreciază ca fondate criticile formulate de recurenta AFIR astfel cum au fost subsumate motivului prevăzut de punctul 8 al art. 488 din C. proc. civ.

Astfel, din documentele depuse la dosar rezultă că beneficiara finanțării și-a asumat atingerea obiectivului constând în creșterea dimensiunii exploatației agricole cu minim 4 UDE conform prevederilor Ghidului Solicitantului și respectiv cu 4, 465 UDE cât era prevăzut prin Planul de afaceri.

Verificarea îndeplinirii acestei condiții de eligibilitate s-a realizat la momentul soluționării cererii de plată aferentei celei de-a doua tranșe, prin raportare la situația existentă în IACS și în Registrul unic de identificare de la APIA.

Conform prevederilor art. 55 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 beneficiara avea obligația înscrierii în acest registru a tuturor parcelelor agricole utilizate, a mărimii acestora și a culturilor aferente.

Or, din înregistrările APIA pentru anii 2014 - 2016 aferente blocului fizic nr. 876, parcela x deținută de reclamantă, suprafețele cultivate cu legume nu au intrat prin rotație cu culturile horticole, în anul 2015 fiind realizată o singură cultură de porumb, conform formularului de corecție S1 depus la APIA la data de 17.07.2015. Mențiunile înscrise în formularul de corecție S1 prevăd că în blocul fizic 876, parcela x, s-a cultivat în anul 2015 o suprafață de 2,30 ha porumb și nu 0,30 ha astfel cum eronat a fost înscris inițial.

Rezultă astfel că suprafața de 2,28 ha cultivată cu legume nu poate fi încadrată în categoria legume proaspete, pepeni și căpșuni în grădini pentru comercializare (cu 5,691UDE/ha) așa cum s-a propus de beneficiară ci în categoria legume proaspete, pepeni și căpșuni în câmp deschis (cu 3,940 UDE/ha).

Pentru a stabili această încadrare, autoritatea contractantă a avut în vedere Nota de Clarificări la calculul UDE pentru Măsurile 112, 121, 141 din data de 10.01.2012 postată pe site-ul AFIR, diferența între legume proaspete, pepeni și căpșuni în grădini pentru comercializare(D14a) și legume proaspete, pepeni și căpșuni în câmp deschis(D14b) se realizează după modul de rotație a culturilor, în sensul că dacă suprafețele cultivate cu legume nu intră în rotație cu cele culturile horticole, încadrarea este la D14a iar dacă se realizează o astfel de rotație, încadrarea este la D14b.

De altfel, acesta a fost și motivul pentru care prin Notificarea C1.11L nr. 1038 din 5.12.2016 nu a fost aprobată solicitarea reclamantei de modificare a Planului de afaceri cu culturi pentru anul 3 și dimensiunii economice, decizie necontestată de către beneficiară.

Ca urmare, încadrând corect realizările din teren, astfel cum sunt menționate în baza de date IACS și în Registrul agricol, în Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei, rezultă o creștere de numai 2,467 UDE față de minim 4 UDE cât este prevăzut în Ghidul Solicitantului și respectiv, de 4,465 UDE cât și-a asumat reclamanta în Planul de afaceri.

Sunt neîntemeiate susținerile reclamantei intimate însușite de altfel, în mod greșit, și de către instanța de fond, în sensul că mențiunile inserate în formularul de corecție S1 vizând existența pe o suprafață de 2,28 ha a unei culturi de porumb și nu de pepeni, reprezintă o simplă eroare materială a funcționarului APIA. Aceasta întrucât, pe de o parte, datele înscrise au fost furnizate exclusiv de beneficiară care a și confirmat prin semnătură și ștampilă corectitudinea acestora, iar pe de altă parte, aceasta avea posibilitatea corectării lor cu ocazia multiplelor intervenții pe care rezultă că le-a realizat în baza de date IACS/APIA, neputând fi imputat recurentei pârâte faptul că nu a îndreptat, din oficiu, o eventuală eroare.

Totodată, verificarea îndeplinirii acestui obiectiv asumat prin Planul de afaceri se realizează, în mod obișnuit pe baza documentațiilor avute la dispoziție de autoritatea contractantă, nefiind evident posibilă efectuarea unui control pe teren pentru fiecare proiect care a beneficiat de finanțare, având în vedere și faptul că beneficiarul este cel care trebuie să depună înscrisurile din care să rezulte îndeplinirea obiectivelor asumate. În plus, controlul pe teren sau prin teledetecție se poate realiza exclusiv de către APIA, aceasta fiind singura instituție abilitată legal să efectueze asemenea verificări. Or, din informațiile transmise de APIA beneficiara nu a fost selectată pentru controlul pe teren în anul 2015.

Cât privește aplicarea procedurii prevăzută în Manualul de Procedură pentru Autorizare Plăți, invocată de către intimata reclamantă, se reține că aceasta este aplicabilă doar în cazul în care beneficiarul nu este înregistrat în IACS, în situația intimatei verificările realizându-se în raport de informațiile înscrise în această bază de date și furnizate chiar de către aceasta.

În acest context este nefondată și susținerea conform căreia formularul de corecție S1 nu este un mijloc de probă suficient în raport de care să fie circumscrisă starea de fapt întrucât, acesta este un înscris ale cărui mențiuni au fost asumate ca fiind reale și corecte de către reclamanta intimată la momentul întocmirii, nefiind contrazis de un alt înscris similar. De altfel, chiar titulatura formularului ca fiind "de corecție" demonstrează faptul că beneficiara a înțeles să înlocuiască date inexacte, greșite cu unele corecte.

Mai mult, documentele invocate ca fiind în măsură să combată formularul de corecție, respectiv factura pentru achiziția de sămânță pepeni din data de 29.05.2015 și dispozițiile de încasare pentru vânzarea de pepeni - întocmite începând cu data de 8.08.2015, nu sunt emise într-un interval de timp care să fie și în acord cu tehnologia de cultivare a pepenilor (aproximativ 90 - 130 de zile durata dintre perioada de semănare și plantare și perioada de cultivare a pepenilor), o singura dispoziție de încasare datată la 10.10.2015 este în acord și cu perioada de vegetație, dar aceasta dispoziție de încasare nu este înregistrată și în contabilitate.

În plus, dispozițiile de încasare nu pot fi considerate documente de comercializare justificative întrucât acestea se întocmesc doar în situația în care sumele înscrise nu sunt aferente activității de exploatare, în cazul de față fiind vorba de venituri rezultate din vânzarea produselor. Or, conform prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 224 din 5 martie 2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013: " Cheltuielile generale și specifice necesare pentru realizarea proiectului sunt eligibile dacă sunt realizate și efectiv plătite de beneficiar după data semnării contractului de finanțare și dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții (...) c) sunt înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarului, sunt identificabile și verificabile și sunt susținute de originalele actelor de plată, precum și de documente justificative, în condițiile legii."

De altfel, relevant este și faptul că reclamanta intimată a formulat la data de 23.11.2016 o cerere privind modificarea Planului de afaceri în sensul modificării planului de cultură pentru anul țintă și a dimensiunii economice a fermei, solicitare care însă a fost respinsă de către autoritatea contractantă. Decizia de respingere (Notificarea nr. x/5.12.2016) nu a fost contestată de solicitantă deși prin aceasta s-a reținut faptul că încadrarea culturilor în Tabelul privind stabilirea dimensiunii economice a fermei nu a fost corectă, realizându-se de fapt o creștere cu 2,476 UDE față de anul 0 și nu de 4 UDE conform criteriului de eligibilitate EG1.

Așadar, deși avea cunoștință de neconcordanțele apărute și de faptul că s-a respins solicitarea de modificare a planului de afaceri și a dimensiunii fermei, intimata reclamantă, fără să conteste vreunul din aceste aspecte, a depus la data de 13.12.2016 cererea de plată aferentă tranșei a 2 a, însoțită de formularul S1. Cererea a fost declarată neeligibilă conform Notificării nr. x/30.12.2016, pe considerentul că nu a fost respectat criteriul de eligibilitate EG1.

În acest context, este neîntemeiată susținerea intimatei potrivit căreia este imputabil APIA faptul că nu a făcut verificări și nu a solicitat lămuriri prin care s-ar fi putut identifica eroarea din Formularul S1 întrucât pe de o parte procedura de control APIA implică verificarea prin sondaj a fermierilor iar pe de altă parte, nu se face dovada că beneficiara ar fi sesizat situația neconformă la momentul la care a avut cunoștință despre aceasta, preîntâmpinând astfel soluționarea negativă a cererii de plată 2 și emiterea actelor administrative contestate.

În aceeași ordine de idei, se reține și faptul că, urmare a documentației transmise, recurenta pârâtă AFIR a realizat verificări în baza de date IACS și a solicitat informații suplimentare beneficiarei, neintrând în competența AFIR verificarea din oficiu a veridicității documentelor care provin de la instituții abilitate să confirme realitatea situației din teren.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 1 din anexa 1 la contractual de finanțare:"1(2) Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fata Autorității Contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integranta din Cererea de finanțare; 1(3) Beneficiarul trebuie să implementeze obiectivele prevăzute cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract". Totodată, conform dispozițiilor Ghidului solicitantului aferent Măsurii 112, dacă la verificare se constată neîndeplinirea activităților prevăzute în Planul de afaceri, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului acordat.

Din analiza documentației aferente proiectului rezultă faptul că beneficiara nu a realizat obiectivul specificat în Cererea de Finanțare și în Planul de afaceri, respectiv acela de creștere a dimensiunii fermei de peste 10 UDE coroborat cu creșterea de minim 4 UDE față de dimensiunile menționate în planul de afaceri, în anul 0.

Așadar, fiind obligatoriu de îndeplinit criteriul de eligibilitate EG1 privind creșterea minimă de 4 UDE, în mod legal recurenta pârâtă a emis actele administrative contestate, prin care a făcut aplicarea atât a dispozițiilor art. 11 alin. (3) din contractul de finanțare cât și a dispozițiilor art. 16 alin. (3) din Anexa la contract, dispoziții care impun restituirea sprijinului acordat și rezilierea contractului de finanțare.

Totodată, prevederile art. 13 alin. (2) din anexa dispun că: "Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat rezultat din Planul de afaceri, modifică substanțial obiectivele prevăzute inițial, în cazul în care acestea își modifica destinația sau în cazul în care beneficiarul își încetează activitatea agricolă într-o perioadă de 3 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți) ..."

Prin urmare, în mod legal a fost constatată existența unei nereguli, în sensul dispozițiilor art. 16 alin. (1) din anexa la contractul de finanțare, neregulă ce constă în nerespectarea de către beneficiară a criteriilor de eligibilitate și selecție asumate prin cererea de finanțare și planul de afaceri, pe toată durata contractului de finanțare.

Pentru că neregula astfel identificată afectează întreg proiectul, nu este posibilă recuperarea parțială a sprijinului acordat, proporțional cu gradul de nerealizare a numărului de UDE.

Aplicarea principiului proporționalității cu consecința restituirii parțiale a sumelor acordate, astfel cum invocă intimata reclamantă, presupune existența unei nereguli care să nu afecteze întreg proiectul, situație care în cauză nu subzistă. Aceasta nu echivalează însă cu neaplicarea de către recurenta pârâtă a principiului proporționalității, astfel cum este reglementat de art. 2 și 17 din O.U.G. nr. 66/2011, în sensul că măsura administrativă adoptată să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în în constatarea neregulilor cât și în ceea ace privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului. Or, stabilirea cuantumului debitului de recuperat s-a realizat aplicându-se principiul proporționalității, prin raportare la neregula constatată ca afectând întregul proiect, astfel cum a fost asumat de reclamanta intimată.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte admite recursul declarat, casează în parte, sentința recurată și rejudecând, respinge cererea de anulare a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 8.05.2017 și Deciziei de soluționare a contestației nr. x din 11.07.2017, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva Sentinței civile nr. 58 din data de 3 mai 2018 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată și rejudecând:

Respinge cererea de anulare a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 8.05.2017 și Deciziei de soluționare a contestației nr. x din 11.07.2017, formulată de reclamanta PFA A., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2021.

GGC - MM