ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1326/2025

Ședința publică din data de 11 martie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.), a solicitat anularea următoarelor acte administrative emise de A.F.I.R.: E6.8.1 - Notificarea cererilor de finanțare nr. x din 19.07.2022 (comunicată la data de 20.07.2022, prin e-mail), Raportul de selecție lunară din 19.07.2022 și E6.8.2-Notificarea solicitantului privind contestația depusă nr. 979129 din 25.10.2022 (comunicată la data de 26.10.2022, prin e-mail), precum și obligarea pârâtei la soluționarea completă pe fond a cererii de finanțare prin verificarea integrală a eligibilității și a criteriilor de selecție, cu analizarea precizărilor reclamantei din partea II a E.3.4 Fișa de solicitare a informațiilor suplimentare și cu respectarea tuturor celorlalte etape reglementate prin Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1. Investiții în exploatații agricole (sesiunea 2021).

Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 283 din 27 noiembrie 2023, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

În dezvoltarea motivelor de nelegalitate, recurenta-reclamantă a arătat că sentința primei instanțe a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 4, 11 și 12 din Legea nr. 24/2000, în raport de reținerile primei instanțe care a apreciat că ar exista alte acte normative care conțin reguli cu caracter special, derogatorii de la normele C. proc. civ., cu privire la modalitatea și momentul comunicării actelor procedurale, făcând în concret trimitere la Ghidul Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on line.

Așadar, a susținut că prima instanță a reținut natura de act administrativ cu caracter normativ pentru Ghidul Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on line (ca fiind o reglementare cu opozabilitate/aplicabilitate erga omnes, pentru toate persoanele care îndeplinesc condițiile impuse de această reglementare) pe care își fundamentează considerentul de inaplicabilitate a dispozițiilor C. proc. civ. în materie de comunicare a actelor de procedură prin mijloace electronice, sentința fiind nelegală tocmai din cauza reținerii acestui ghid al solicitantului ca fiind un act normativ.

În acest context, recurenta a considerat că prima instanță trebuia să indice și pretinsul act normativ de aprobare a Ghidului Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on line, însă, dacă prin absurd, ar putea fi calificat un act administrativ normativ, un astfel de ordin M.A.D.R. nu putea reprezenta decât un act de reglementare secundară supus ierarhiei actelor normative, ceea ce presupune că este obligatoriu să existe norme legale care să permită o pretinsă reglementare a comunicării actelor procedurale administrative precum cea invocată de prima instanță. Însă, nu există astfel de norme juridice cu forță superioară care să susțină interpretarea dată de prima instanță pretinsei modalități de comunicare a actelor procedurale conform Ghidului Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on line.

Pe de altă parte, a mai arătat că orice ordin M.A.D.R. ca pretins act normativ trebuia publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare (conform art. 11 alin. (1) și art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000), pentru a fi un act administrativ normativ existent și pentru a produce efecte juridice. Niciun ordin M.A.D.R. pentru aprobarea Ghidului solicitantului aferent Submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, așa cum impune art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, fapt pentru care nu a intrat nicicând în vigoare ca act normativ, sancțiunea fiind inexistența actului normativ.

Or, în speță este evident faptul că orice ordin M.A.D.R. nepublicat în Monitorul Oficial al României este, sub toate aspectele sale de reglementare, un act normativ inexistent, care nu a intrat în vigoare, nu produce efecte juridice, însă, în opinia recurentei, prima instanță a reținut existența Ghidului solicitantului aferent Submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on line ca act normativ pretins special și nici nu putea aplica pretinse "norme juridice" speciale/derogatorii ale acestuia cu privire la comunicarea actelor procedurale.

În egală măsură, recurenta-reclamantă a mai arătat și faptul că sentința recurată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 154 alin. (6) și (6)

1

C. proc. civ.

În acest sens, a învederat că chestiunea în discuție în actele administrative emise de A.F.I.R. din speță vizează pretinsul fapt că cooperativa nu ar fi răspuns la solicitarea de informații suplimentare care ar fi fost transmisă pe e-mail, la data de 02.06.2022, prin E3.4 Fișa de solicitare a informațiilor suplimentare nr. 826696 din 02.06.2022.

Normele procedurale care guvernează materia comunicării actelor de procedură prin e-mail și care trebuie aplicate în speța concretă de față sunt date de dispozițiile C. proc. civ. privind comunicarea actelor de procedură, care reprezintă dreptul comun în această materie procedurală, întrucât nu există norme legale speciale derogatorii, atâta timp cât, a considerat recurenta, faptul că Ghidul Solicitantului, Submăsura 4.1 Investitții în Exploatații Agricole, Sesiunea 2021 - depunere on line nu este un real act administrativ normativ, ci unul inexistent (din cauza nepublicării sale în Monitorul Oficial), fiind sofistică susținerea instanței că dispozițiile C. proc. civ. (dispozițiile art. 152 alin. (1) și (2), art. 154 alin. (4) sau art. 154 alin. (6) și (6)

1

C. proc. civ.) sunt valabile doar în cazul comunicării actelor din timpul judecății și nu ar fi aplicabile în speță, pe pretinsul motiv că reclamanta a participat la o procedură de obținere a finanțării pe bază de proiecte.

Or, potrivit art. 154 alin. (6) și (6)

1

C. proc. civ., comunicarea actelor de procedură se poate face și prin poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, iar în această situație, actele de procedură se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

Cum în actele administrative emise de A.F.I.R. din speță, se susține că E3.4 Fișa de solicitare a informațiilor suplimentare nr. 826696 din 02.06.2022 ar fi fost transmisă pe e-mail, la data de 02.06.2022, trebuie avut în vedere că comunicarea actelor în orice procedură prin e-mail este considerată ca îndeplinită în măsura în care se asigură și confirmarea primirii e-mailului de către destinatar, în asigurarea dreptului acestuia de a lua cunoștință efectiv de conținutul comunicării.

Conform recurentei, solicitarea de informații cu Formularul E3.4 nr. 826696 din 02.06.2022 se poate considera comunicată doar la data de 19 iulie 2022, în momentul deschiderii e-mailului de către cooperativă, după ce a aflat în prealabil de declararea proiectului ca neeligibil din publicarea raportului de selecție lunară pe site-ul A.F.I.R.

Prima instanță, în sfidarea dezideratului aflării adevărului și cu nerespectarea art. 22 C. proc. civ., a respins nelegal cererea ca pârâta să depună desfășurătorul din sistemul CISCO cu privire la transmitere, prin e-mail la data de 02.06.2022, a actului E3.4 Fișa de solicitare a informațiilor suplimentare nr. 826696 din 02.06.2022, care ar fi arătat că destinatarul a deschis doar la data de 19.07.2023 e-mailul doar expediat de pârâtă la 02.06.2023 și nu a existat niciun moment confirmarea primirii efective de către reclamantă.

Prin urmare, în condițiile în care comunicarea solicitării de informații suplimentare s-a realizat la data de 19 iulie 2022, termenul procedural (pe zile libere) de 5 zile lucrătoare pus pentru completări a început să curgă la data de 20 iulie 2022 și s-a împlinit la data de 27 iulie 2022, iar răspunsul cooperativei (partea II) la E3.4 Fișa de solicitare a informațiilor suplimentare nr. 826696 din 02.06.2022 a fost transmis, în termen/la timp, la data de 26.07.2022, odată cu contestația.

Nu în ultimul rând, recurenta a mai susținut și că sentința primei instanțe a fost dată și cu încălcarea dispozițiilor art. 7 și art. 22 alin. (1) C. proc. civ. prin invocarea de către prima instanță a unui pretins act normativ de reglementare secundară, în realitate, inexistent (Ghidul Solicitantului aferent Submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on line) și refuzul de aplicare în speță a unui act normativ clar incident (C. proc. civ. - art. 154 alin. (6) și (6)

1

C. proc. civ.) reprezintă o încălcare vădită a normelor de procedură privind principiul legalității care trebuie să guverneze procesul civil.

Dezlegarea unei pricini nu se poate realiza decât pe baza unor norme legale care să fi intrat în vigoare (izvorâte din acte normative publicate în Monitorul Oficial acolo unde legea prevede expres o astfel de publicitate, precum este cazul în speță) și, mai mult, pe baza tuturor normelor legale incidente în speță (și nu doar a unora dintre acestea, stabilite discreționar de către instanță).

Intimata - pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investitițiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.

În esență, a susținut că Ordinul nr. 794/2016 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu modificările și completările ulterioare, este un act administrativ cu caracter individual care, pentru a intra în circuitul civil, nu necesită publicarea în Monitorul Oficial, ci se aduce la cunoștință persoanelor interesate prin simpla comunicare. Prin urmare, a apreciat că acestuia nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.

Totodată, raportându-se strict la procedura de comunicare către recurentă a actelor administrative atacate a învederat că, în mod corect, instanța de fond a reținut că această procedură a fost realizată de AFIR la adresa de email precizată de chiar solicitant pentru comunicarea rezultatului evaluării.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 19 noiembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, ulterior la data de 11 martie 2025, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare.

Examinând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată în cauză de reclamanta A. este nefondat pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare.

Din actele și lucrărilor dosarului rezultă că reclamanta A. a depus la data de 25.01.2022 online prin intermediul contului de utilizator de pe site-ul www.afir.info, la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași cererea de finanțare nr. x pentru proiectul de investiții intitulat "Dezvoltarea activității zootehnice a A." prin care a solicitat finanțare prin PNDR - Tranziție 2021 - 2022 (Măsura 04 - Investiții active fizice, Submăsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021, componenta 4.1.5).

La 19.07.2022 a fost publicat pe site-ul instituției raportul de selecție aferent submăsurii 4.1 - Etapa lunară 3 (25.12.2021 - 25.01.2022) din care rezultă că proiectul depus de cooperativă a fost respins ca neeligibil ca urmare a faptului că "nu s-a răspuns la solicitarea de informații suplimentare. Formularul E 3.4 nr. 826696 din 02.06.2022 a fost transmis pe email pe 02.06.2022, nu s-a primit confirmare și nici nu a putut fi contactat telefonic reprezentantul legal".

La data de 20.07.2022 reclamantei i-a fost comunicată prin email adresa E 6.8.1 - Notificarea cererilor de finanțare nr. x din 19.07.2022 prin care autoritatea a înștiințat cooperativa că cererea de finanțare a fost soluționată prin declararea proiectului ca neeligibil.

Reclamanta a formulat contestație împotriva raportului de selecție lunară și Notificării cererilor de finanțare nr. x din 19.07.2022 care a fost respinsă prin adresa E 6.8.2 Notificarea solicitantului privind contestația depusă nr. 979129 din 25.10.2022.

Prin urmare, cooperativa s-a adresat instanței de contencios cu cererea de anulare a adresei E 6.8.1 - Notificarea cererilor de finanțare nr. x din 19.07.2022, a raportului de selecție lunară din 19.07.2022 și a adresei E 6.8.2 Notificarea solicitantului privind contestația depusă nr. 979129 din 25.10.2022.

Soluționând cauza, prima instanță a respins cererea, ca neîntemeiată, reclamanta A. formulând critici de nelegalitate încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Cu privire la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că un astfel de motiv este incident dacă prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; așadar, premisa aplicării textului legal menționat o constituie încălcarea unei reguli de procedură civilă.

Subsumat acestui motiv de casare, recurenta-reclamantă a făcut referire la încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 7 și 22 alin. (1) C. proc. civ., prin invocarea unui pretins act normativ de reglementare secundară, în realitate, inexistent (Ghidul Solicitantului aferent Submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on-line) și refuzul de aplicare în speță a unui act normativ clar incident (C. proc. civ. - art. 154 alin. (6) și (6)

1

C. proc. civ.).

De asemenea, a considerat că prima instanță, cu nerespectarea art. 22 C. proc. civ., a respins nelegal cererea ca pârâta să depună desfășurătorul din sistemul CISCO cu privire la transmitere, prin e-mail la data de 02.06.2022, a actului E3.4 Fișa de solicitare a informațiilor suplimentare nr. 826696 din 02.06.2022.

Așa cum s-a statuat în doctrină și în jurisprudența recentă, acest caz de nelegalitate a unei hotărâri poate fi invocat în următoarele situații: încălcarea dreptului la apărare; judecata pricinii în lipsa părții care nu a fost legal citată; nerespectarea principiului oralității; publicitatea ședinței de judecată; nesemnarea minutei de către judecători; lipsa încheierii de dezbateri; aplicarea greșită a unor texte de lege; nesocotirea principiului contradictorialității ori a principiului disponibilității și altele asemenea.

Chiar dacă, sub imperiul acestui motiv de recurs, se includ cele mai variate neregularități de ordin procedural, care privesc atât nesocotirea normelor de procedură ordine publică și a celor stabilite în interesul exclusiv al părților, cât și încălcarea unor principii fundamentale ale procesului civil care nu pot fi subsumate altor cazuri de casare reglementate în art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în speță nu pot fi identificate astfel de încălcări prin prisma modului în care instanța de fond a derulat procesul, a cercetat argumentele părților și a construit raționamentul judiciar.

Astfel, verificând conținutul sentinței, instanța de control judiciar nu identifică o încălcare de către prima instanță a principiilor indicate în memoriul de recurs, în cauză fiind respectate dispozițiile legale care guvernează desfășurarea procesului civil, respectiv, cele referitoare la condițiile stabilite și impuse de lege cu privire la activitatea de judecată și la raporturile dintre părți și instanță.

În ceea ce privește modul în care instanța de fond a stabilit starea de fapt, a apreciat, interpretat și coroborat probele, Înalta Curte amintește că demersul de coroborare a probelor și de analizare a conținutului acestora reprezintă o componentă a procesului de deliberare, ce este în strânsă legătură cu aprecierea, de către judecătorul fondului, a forței probante a dovezilor, iar maniera de apreciere, interpretare și coroborare a probelor vizează elemente de temeinicie a hotărârii pronunțate, iar nu de nelegalitate. Or, în cadrul procesual al recursului, instanța de control judiciar analizează doar motivele de nelegalitate a hotărârii atacate, conform art. 483, coroborat cu art. 488 C. proc. civ., nu și motivele de netemeinicie, sens în care, astfel de critici nu pot fi avute în vedere.

În egală măsură, modalitatea de apreciere a dispozițiilor legale aplicabile speței deduse judecății, nu echivalează cu nerespectarea regulilor de procedură, ci este atributul exclusiv al judecătorului, în baza rolului său activ, privind aplicarea legii, conform intimei sale convingeri.

Ca urmare, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., este nefondat.

Înalta Curte constată că sunt nefondate și criticile de nelegalitate circumscrise dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în speță nefiind decelată o greșită aplicare a normelor de drept material invocată de recurentă.

O primă critică are în vedere încălcarea dispozițiilor art. 4, 11 și 12 din Legea nr. 24/2000 din perspectiva calificării de către prima instanță a Ghidului Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on-line - drept act administrativ cu caracter normativ.

În acest context, recurenta-reclamantă a criticat aprecierea instanței de fond potrivit căreia ar exista alte acte normative care conțin reguli cu caracter special, derogatorii de la normele C. proc. civ., cu privire la modalitatea și momentul comunicării actelor procedurale, făcând în concret trimitere la Ghidul Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on-line - ca act administrativ normativ, fără ca acesta să fi fost publicat în Monitorul Oficial, așa cum impune art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.

Înalta Curte constată că aceste apărări ale părții recurente sunt noi, asupra cărora instanța de fond nu s-a pronunțat. Din considerentele sentinței recurate rezultă că prima instanță nu a calificat natura juridică a Ghidului Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on-line - ca act administrativ normativ sau act administrativ individual, ci a apreciat că normele de procedură civilă privind comunicarea actelor nu se aplică în speță, câtă vreme reclamanta a participat la o procedură la o procedură de obținere a finanțării pe bază de proiecte, procedură care este reglementată de acte normative diferite, astfel încât aceasta trebuia să se supună regulilor cu caracter special.

Potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ. "În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nu se pot formula pretenții noi.", iar potrivit art. 494 din același act normativ "Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune". Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 483 C. proc. civ., potrivit cărora, prin recurs se examinează conformitatea hotărârii pronunțate cu regulile de drept aplicabile, prevederi care, coroborate cu textele de lege sus indicate, conduc spre concluzia imposibilității formulării unor pretenții noi în calea de atac, în sensul prezentării unor capete de cerere ori a unor motive de nelegalitate suplimentare.

Pe cale de consecință, instanța de control judiciar nu poate proceda la examinarea unor motive de nelegalitate noi, neinvocate în fața instanței de fond, obiectul căii extraordinare de atac a recursului fiind limitat la analizarea legalității hotărârii de fond, în raport de pretențiile din cererea de chemare în judecată și de argumentele și apărările formulate de părți în faza procesuală a fondului.

Așadar, motivul de nelegalitate invocat de recurentă, referitor la încălcarea dispozițiilor art. 4, 11 și 12 din Legea nr. 24/2000 din perspectiva calificării de către prima instanță a Ghidului Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on-line - ca act normativ, fără ca acesta să fi fost publicat în Monitorul Oficial, așa cum impune art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, nefăcând obiectul cererii de chemare în judecată, nu poate fi analizat pentru prima dată în calea de atac a recursului. Prin urmare, aceste aspecte excedează cadrului de analiză în recurs, neputând fi examinate omisso medio.

A doua critică formulată de recurentă vizează nelegala comunicare de către autoritatea pârâtă a solicitărilor de completare a proiectului, susținând, în esență, că normele legale procedurale care guvernează materia comunicării actelor de procedură prin e-mail și care trebuie aplicate în speță sunt date de dispozițiile C. proc. civ. privind comunicarea actelor de procedură (art. 154 alin. (6) și (6)

1

C. proc. civ.), potrivit cărora actele de procedură se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

Înalta Curte apreciază aceste critici ca fiind nefondate, întrucât, raportat la situația de fapt stabilită în cauză prin probatoriul administrat, prima instanță a făcut o corectă dezlegare a acestei chestiuni, considerând, așa cum s-a arătat, că nu pot fi aplicate dispozițiile C. proc. civ. (art. 152 alin. (1) și (2), art. 154 alin. (4) sau art. 154 alin. (6) și (6)

1

C. proc. civ.) care prevăd necesitatea existenței dovezii de comunicare, câtă vreme reclamanta a participat la o procedură la o procedură de obținere a finanțării pe bază de proiecte, procedură care este reglementată de acte normative diferite, astfel încât aceasta trebuia să se supună regulilor cu caracter special.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 226 din 2 aprilie 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat ghidul solicitantului reprezintă detalierea tehnică și financiară ce cuprinde setul de informații necesare solicitantului pentru pregătirea, derularea și implementarea proiectului, elaborat pentru fiecare măsură PNDR 2014-2020, document care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Ghidul Solicitantului reprezintă un act de informare a persoanelor interesate de accesarea de fonduri nerambursabile, prin diferitele forme și scheme de finanțare aprobate la nivel unional și implementate la nivel național, care conține în extras pentru fiecare măsură sau submăsură de sprijin summum-ul cerințelor legale de îndeplinit, care reprezintă condiții procedurale și de eligibilitate pentru accesarea fondurilor nerambursabile, precum și termenele de derulare a programelor de finanțare, în scopul orientării mai facile a solicitanților prin limbajul juridic abstract al legislației unionale și naționale aplicabilă fiecărei măsuri/submăsuri.

Însă prescripțiile și cerințele cuprinse din Ghidul solicitantului nu reprezintă manifestarea de voință a autorității publice care-l întocmește, ci reprezintă sinteza necesară a normelor juridice aplicabile în concret din actele normative unionale și naționale și identificate în preambulul sau în cuprinsul său, pentru fiecare măsură/submăsură în parte.

Cerințele cuprinse în fiecare ghid al solicitantului au caracter imperativ, fiind obligatorii de respectat pentru accesarea fondurilor nerambursabile, însă nu în temeiul acestui document, ci a normelor juridice unionale sau naționale al cărui conținut îl redau în extras sau a căror conduite compatibile sunt identificate de autoritate.

În conformitate cu prevederile Manualului de procedură pentru evaluarea și selectarea cererilor de finanțare pentru proiecte aferente sub-măsurilor, măsurilor și schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, postat pe site-ul A.F.I.R.:

"În situația în care, în legătură cu anumite criterii de selecție/eligibilitate, sunt necesare lămuriri suplimentare, expertul Compartimentului Evaluare întocmește Fișa de solicitare a informațiilor suplimentare E3.4, pe care o transmite solicitantului on-line. Formularul E 3.4 se va atașa la folderul depunere evaluare.

Solicitantul trebuie să prezinte on-line informațiile cerute în termen de 5 zile lucrătoare de la confirmarea de primire a Adresei de solicitare informații suplimentare, dar nu mai mult de 7 zile lucrătoare de la comunicare (în cazul lipsei confirmării de primire).

Dacă solicitantul nu răspunde în termenul indicat, cererea de finanțare va fi declarată neeligibilă.

Prin excepție, în cazul în care solicitarea de informații suplimentare vizează prezentarea de către beneficiar a unui document emis de o instituție publică, beneficiarul va prezenta dovada demersului făcut la instituția respectivă în termenul precizat în adresă, urmând ca acesta să depună documentul imediat după eliberarea acestuia de instituția publică în termenele legale sau procedurale specifice instituției respective."

În raport de aceste dispoziții, prin formularul E3.4 "Fișa de solicitare informații suplimentare" i s-a pus în vedere recurentei-reclamante să completeze partea a II-a a formularului și să-l returneze la SAFPD-CE CRFIR-Iași în maxim 5 zile lucrătoare de la confirmarea de primire a Adresei de solicitare informații suplimentare, dar nu mai de 7 zile lucrătoare de la comunicarea de către AFIR.

Formularul E3.4 nr. 826696 din 02.06.2022 a fost transmis pe email recurentei-reclamante la data de 02.06.2022, la adresa de e-mail Singher.x@x.com, așa cum rezultă din captura de ecran realizată de către autoritatea pârâtă, adresă indicată în mod expres de către reprezentantul recurentei ca modalitate de contact în secțiunea B din cererea de finanțare care conține Informații privind solicitantul, însă nu s-a primit confirmare și nici nu a putut fi contactat telefonic reprezentantul legal la numărul indicat în cerere .

Pe de altă parte, recurenta-reclamantă nu contestă că nu a primit mesajul trimis de către autoritatea pârâtă, ci doar că acesta a ajuns în "Spam", însă, așa cum rezultă din Ghidul Solicitantului, Submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole, sesiunea 2021 - depunere on-line - pct. 3.1.3, subpct. 1 intitulat Verificarea eligibilității cererii de finanțare solicitanții sunt atenționați că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale își rezervă dreptul de a solicita documente sau informații suplimentare dacă, pe parcursul verificărilor și implementării proiectului, se constată de către AFIR că sunt necesare. Informațiile suplimentare vor fi solicitate de către experții evaluatori în sistem on-line, iar răspunsul va fi transmis on-line.

Drept urmare, așa cum în mod corect a remarcat și prima instanță, recurenta-reclamantă avea obligația, la fel ca și ceilalți participanți la licitația de proiecte, de a verifica contul de utilizator de pe pagina de internet a instituției, întrucât informațiile suplimentare se solicitau pe această cale, conform procedurilor agreate inclusiv de către recurentă (prin postare on line sau prin trimiterea unui e-mail).

Prin urmare, recursul apare ca fiind nefondat, sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, criticile formulate nefiind apte să conducă la modificarea soluției date de către prima instanță.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 283 din 27 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 martie 2025.