ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3455/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25.05.2018 pe rolul Curții de Apel București sub numărul de dosar x/2018, reclamantul S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta M.F.P.- A.N.A.F. - Direcția Generală Antifraudă Fiscală anularea Deciziei 2569/4.04.2018 având ca obiect prelungirea măsurii asigurătorii dispuse prin decizia de instituire 8988/21.09.2017.

Prin sentința civilă nr. 4224 din data de 22 octombrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele: "A admis contestația formulată de reclamantul S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta M.F.P.- A.N.A.F. - Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

A dispus anularea Deciziei de prelungire a termenului de valabilitate a măsurilor asigurătorii nr. x/4.04.2018.".

Împotriva sentinței civile nr. 4224 din data de 22 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Constanța, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

La termenul de judecată din 8 iunie 2021, intimata reclamantă a susținut că recursul este lipsit de interes, față de împrejurarea prezentată în referatul cauzei, în sensul că prin Decizia nr. 19/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2017 a fost admis recursul reclamantei și a fost anulată decizia nr. 8988/21.09.2017, prin care au fost instituite măsurile asigurătorii, astfel că prelungirea acestora nu mai este posibilă.

Excepția nulității recursului pârâtei invocată de reclamantă este apreciată de instanța de control judiciar ca neîntemeiată.

Prin cererea de recurs pârâta a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. potrivit căruia se poate casa hotărârea pronunțată când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. potrivit căruia se poate casa hotărârea dată, când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, precum și motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia se poate casa hotărârea când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În privința primului două motive de nelegalitate într-adevăr nu se întrevăd considerentele prin care este dezvoltat și explicat, astfel că este susținută critica intimatei privind nemotivarea recursului în această privință, motivele de casare menționate fiind invocate numai formal. Însă, relativ la cel de-al treilea motiv de casare, respectiv cel prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. criticile privind nemotivarea recursului sunt nefondate, fiind identificate nemulțumirile pârâtei referitoare la maniera de interpretare a normelor aplicabile de către instanța de fond, chiar dacă în parte acestea reprezintă o reluare a criticilor din întâmpinarea în cuprinsul căreia și-a formulat apărarea în fața instanței de fond.

Împrejurarea că motivele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 5 C. proc. civ. sunt invocate numai la nivel formal, fără a fi efectuată o dezvoltare a acestora, prin indicarea aspectelor concrete de natură a contura o asemenea concluzie, nu atrage nulitatea recursului declarat în cauză, fiind suficientă pentru validitatea căii de atac exercitate motivarea unui singur motiv de casare.

Astfel, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat de către pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Constanța este lipsit de interes, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie anularea Deciziei nr. 2569/4.04.2018 având ca obiect prelungirea măsurilor asigurătorii dispuse prin decizia de instituire nr. 8988/21.09.2017, ambele emise de către Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Antifraudă - Direcția regională antifraudă fiscală 3 Alexandria.

Prin sentința recurată, a fost admisă contestația formulată de reclamantă și s-a dispus anularea Deciziei de prelungire a termenului de valabilitate a măsurilor asigurătorii nr. x/4.04.2018, reținându-se ca situație premisă că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/21.09.2017 a încetat prin ajungerea la termen în data de 21.03.2018, neputându-se dispune la o dată ulterioară prelungirea acesteia.

Verificând informațiile furnizate de sistemul Ecris, Înalta Curte constată că reclamanta a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurs împotriva soluție de respingere ca neîntemeiată a cererii prin care s-a solicitat anularea decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/21.09.2017 și a Procesului-verbal de control nr. x/15.09.2017, sub nr. de dosar x/2017

Totodată, astfel cum a prezentat și intimata, până la soluționarea prezentului recurs, prin Decizia nr. 19/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2017, a fost admis recursul reclamantei și a fost anulată decizia nr. 8988/21.09.2017.

Prin urmare, recurenta-pârâtă din prezenta cauză nu mai justifică un interes procesual în susținerea cererii de recurs, atâta vreme cât finalitatea juridică a exercitării acestei căi de atac era aceea de a se menține Decizia de prelungire a termenului de valabilitate a măsurilor asigurătorii nr. x/4.04.2018 dispuse prin decizia de instituire 8988/21.09.2017. Or, este mai mult decât evident că nu se poate dispuse asupra prelungirii unor măsuri asigurătorii dispuse printr-o măsură care a fost luată nelegal și a fost desființată de către instanța de control judiciar în mod definitiv.

Față de această situație, Înalta Curte reține că la momentul judecării prezentului recurs, interesul recurentei-pârâte în susținerea cererii de recurs, nu mai este actual, iar o eventuală soluție de admitere a recursului, ar fi lipsită de eficacitate juridică.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca lipsit de interes.

În temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ. va fi obligată pârâta să plătească intimatei-reclamante suma de 1500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat în recurs, apreciat ca justificat și rezonabil în contextul litigiului de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă.

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Constanța împotriva sentinței civile nr. 4224 din data de 22 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Obligă recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă a sumei de 1500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 iunie 2021.

GGC - BR